PATRIARHIA ROMÂN

MITROPOLIA MUNTENIEI ŞI DOBROGEI

ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR

GHID PRACTIC
PENTRU EXAMENUL DE
CAPACITATE PREOŢEASCĂ

BUCUREŞTI, 2009
 CUPRINS

Partea I

1. Administrativ-bisericesc ......................................... 3
2. Înv mânt şi activit i cu tineretul ....................... 25
3. Cultural şi rela ii cu mass-media ............................ 41
4. Social-filantropic şi misionar................................... 45
a. Asisten a social ……………………….. 45
b. Asisten a social-medical …………….. 55
5. Economic-financiar ............................................... 60
6. Monumente istorice şi construc ii bisericeşti ........ 66
7. Patrimoniu şi pictur bisericeasc ………………… 73
8. Juridic ....................................................................... 77
9. Bunuri imobile bisericeşti ....................................... 82
10. Exarhatul m n stirilor .............................................. 84
11. Agricol, viticol şi silvic ……………………………. 94

Partea a II-a
12. Liturgic şi tipic ....................................................... 99
13. Pastoral ................................................................ 107
14. Omiletic ............................................................... 110
15. Drept canonic …………………………….…….... 114

2
 Partea I
ADMINISTRATIV–BISERICESC

Tema 1:
Parohul: numire/revocare, atribu ii statutare.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 49-51 şi
64-65:
Art. 49 - (1) Preotul paroh, ca delegat al chiriarhului, este p storul sufletesc al
credincioşilor dintr-o parohie, iar în activitatea administrativ este conduc torul administra iei
parohiale şi preşedinte al Adun rii parohiale, al Consiliului parohial şi al Comitetului parohial.
(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de c tre chiriarh într-o şedin a
Permanen ei Consiliului eparhial, având în vedere calitatea activit ii desf şurate.
(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate
încredin a de c tre chiriarh şi celorlal i preo i slujitori, într-o şedin a Permanen ei Consiliului
eparhial.
Art. 50 - În cadrul întreitei slujiri preo eşti, înv toreasc , sfin itoare şi pastoral-
misionar , parohul exercit urm toarele atribu ii:
a) s vârşeşte Sfânta Liturghie şi Laudele bisericeşti în duminici, s rb tori şi în alte zile
ale s pt mânii, cu rostirea cuvântului de înv tur ; s vârşeşte Sfinte Taine şi ierurgii;
catehizeaz copii, tineri şi adul i conform îndrum rilor Centrului eparhial şi asigur accesul zilnic
în locaşul de cult, conform programului afişat la intrarea în biseric ;
b) duce la îndeplinire toate dispozi iile prezentului statut, ale regulamentelor bisericeşti
şi ale organismelor bisericeşti centrale în ceea ce priveşte parohia;
c) duce la îndeplinire hot rârile organismelor eparhiale şi dispozi iile autorit ii
superioare bisericeşti (protopop, episcop sau arhiepiscop) referitoare la via a parohial ;
d) întocmeşte şi duce la îndeplinire prevederile programului anual al activit ilor
pastoral-misionare, social-filantropice şi administrativ-gospod reşti ale parohiei, încunoştin ând
Centrul eparhial şi pe credincioşi de rezultatele ac iunilor întreprinse în acest sens;
e) cu aprobarea prealabil scris a chiriarhului, reprezint parohia în justi ie, în fa a
autorit ilor locale şi fa de ter i, personal sau prin delega i. În aceeaşi m sur , clericii din
parohii, în virtutea jur mântului de ascultare (subordonare) fa de chiriarh depus la hirotonie, şi,
respectiv, monahii, în virtutea votului monahal al ascult rii, pot s compar în fa a instan elor
judec toreşti numai cu aprobarea prealabil scris a chiriarhului, inclusiv în cauze de interes
personal;
f) convoac şi prezideaz Adunarea parohial , Consiliul parohial şi Comitetul parohial;
g) duce la îndeplinire hot rârile Adun rii parohiale şi ale Consiliului parohial;
h) ine registrul cu eviden a tuturor parohienilor;
i) ine la zi eviden a boteza ilor, cununa ilor şi deceda ilor din parohie în registrele
speciale (mitricale) şi emite certificate de botez şi de cununie;
j) administreaz patrimoniul parohiei în conformitate cu hot rârile Adun rii parohiale şi
ale Consiliului parohial şi controleaz modul de administrare a bunurilor institu iilor culturale,
social-filantropice şi funda ionale bisericeşti din parohie;

3
 k) întocmeşte şi ine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natur , biblioteca,
precum şi arhiva parohiei. De ine sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh.
Art. 51 - (2) Parohul, preo ii şi diaconii slujitori, precum şi personalul bisericesc
neclerical sunt datori s locuiasc în parohie.
Art. 64 - (1) Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile şi imobile
împreun cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, şi r spunde canonic-disciplinar
şi administrativ-bisericesc în fa a acestuia, iar pentru administrarea şi gestionarea defectuoas a
averii bisericeşti r spunde în fa a instan elor civile, în baza legisla iei civile şi penale.
(2) Când unele atribu ii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de
la parohie, potrivit prevederilor art. 61 lit. i) din prezentul statut, acesta r spunde canonic-
disciplinar, administrativ-bisericesc, civil şi penal pentru gestionarea bunurilor încredin ate.
(3) Aprobarea anual a gestiunii nu îl exonereaz de r spundere pe paroh, pe preotul sau
diaconul gestionar pentru neregulile descoperite ulterior.
Art. 65 - Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are urm toarele îndatoriri:
a) s administreze corect bunurile mobile şi imobile ale parohiei, institu iilor culturale,
sociale şi funda ionale, precum şi fondurile parohiale, pe baza registrelor de eviden financiar-
contabil , de gestiune şi inventar;
b) s ia m suri pentru p strarea în siguran a bunurilor şi a documentelor de valoare
ale parohiei;
c) s in registrul de venituri şi cheltuieli;
d) s prezinte Consiliului parohial, la sfârşitul anului, un raport asupra veniturilor şi
cheltuielilor bisericeşti, culturale, sociale şi funda ionale;
e) s se îngrijeasc , împreun cu ceilal i preo i slujitori şi cu epitropii, de luarea
m surilor pentru între inerea, repararea şi restaurarea edificiilor bisericeşti parohiale, ale
institu iilor culturale, social-filantropice şi funda ionale, a casei parohiale, a cur ii şi cimitirului
parohial, precum şi a altor bunuri bisericeşti parohiale; s construiasc sau s cumpere o cas
parohial , acolo unde nu exist ;
f) s se îngrijeasc , împreun cu ceilal i preo i slujitori şi cu epitropii, de înscrierea în
eviden ele parohiale şi ale autorit ilor centrale şi locale competente a bunurilor mobile şi imobile
ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum şi de întocmirea şi buna p strare a actelor
de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericeşti, hot rârilor organelor
bisericeşti centrale şi eparhiale. Câte o copie legalizat a actelor de proprietate a bunurilor
parohiei se p streaz la protopopiat şi la Centrul eparhial;
g) s încaseze sumele cuvenite parohiei potrivit hot rârilor Adun rii parohiale şi s fac
la timp pl ile curente.

Tema a 2-a:
Preoţii şi diaconii slujitori la o parohie: num r, numire, drepturi şi îndatoriri.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 51-52:
Art. 51 - (1) Pe lâng preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mul i preo i şi
diaconi slujitori numi i de chiriarh într-o şedin a Permanen ei Consiliului eparhial. Num rul
slujitorilor la parohie se stabileşte în func ie de cerin ele misionar-pastorale locale constatate de
conducerea eparhiei.

4
 (2) Parohul, preo ii şi diaconii slujitori, precum şi personalul bisericesc neclerical sunt
datori s locuiasc în parohie.
Art. 52 - (1) La parohiile cu mai mul i preo i slujitori, aceştia sunt egali în drepturile şi
îndatoririle sacramentale, înv toreşti şi pastoral-misionare. Dintre aceştia, celor mai harnici şi
conştiincioşi li se poate încredin a, de c tre chiriarh, oficiul de paroh, pentru intensificarea
activit ii parohiale.
(2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat şi aprobat de
chiriarh, pe baza raportului întocmit de c tre delega ii Centrului eparhial.
(3) Preo ii şi diaconii, personalul didactic din înv mântul teologic şi cel care pred
religia, studen ii în teologie, precum şi dasc lii (catehe ii) care au absolvit şcoala de cânt re i
bisericeşti au îndatorirea pastoral şi misionar de a face catehizare în parohiile la care slujesc sau
în care locuiesc, în acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de c tre Sfântul Sinod şi
centrele eparhiale.
(4) Preo ii, diaconii şi cânt re ii bisericeşti au drepturile şi îndatoririle prev zute de
Sfintele canoane, prezentul statut, regulamentele bisericeşti şi hot rârile Centrului eparhial.

Tema a 3-a:
Adunarea parohial : defini ie, componen , atribu ii.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 54-55:
Art. 54 - (1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea parohial .
(2) Adunarea parohial este compus din credincioşii majori ai parohiei, b rba i şi femei,
care m rturisesc prin credin a, faptele şi inuta lor moral ataşamentul fa de Biserica Ortodox ,
de înv tura ei de credin şi de institu iile ei.
(3) Preşedintele Adun rii parohiale este preotul paroh, iar în lipsa acestuia, preotul delegat
de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o alt parohie învecinat . În cazul în care la
Adunarea parohial ia parte şi protopopul sau un preot delegat de c tre Centrul eparhial, acesta
prezideaz şedin a.
(4) Preo ii şi diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum şi preo ii pensionari care au
domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai Adun rii parohiale.
Art. 55 - (1) Adunarea parohial exercit urm toarele atribu ii:
a) alege membrii Consiliului parohial şi pe cei ai Comitetului parohial;
b) aprob raportul de activitate al Consiliului parohial;
c) aprob raportul de activitate al Comitetului parohial;
d) aprob bugetul anual al parohiei;
e) ia hot râri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea şi între inerea bisericii, a casei
parohiale şi a altor cl diri ale parohiei;
f) hot r şte înfiin area de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-filantropic şi
stabileşte normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;
g) la propunerea Consiliului parohial, fixeaz cuantumul contribu iilor benevole de cult,
potrivit nevoilor parohiei;
h) examineaz şi completeaz raportul anual despre mersul tuturor activit ilor
parohiei;
i) aprob anual contul de execu ie şi bilan ul financiar-contabil ale parohiei;
j) face propuneri, spre aprobarea Consiliului eparhial, cu privire la transmiterea cu orice
titlu a folosin ei sau propriet ii asupra bunurilor imobile parohiale (vânzare, cump rare,
5
închiriere, schimb etc.), precum şi asupra grev rii cu sarcini sau afect rii de servitu i a bunurilor
parohiale, cu excep ia bunurilor sacre, care nu pot fi înstr inate;
k) aprob m suri pentru administrarea propriet ilor mobile şi imobile ale parohiei,
supraveghind buna între inere a edificiilor bisericeşti, culturale, social-filantropice şi
funda ionale.
(2) Hot rârile Adun rii parohiale cu privire la atribu iile men ionate la alin. (1) lit. d),
e), i) şi j) devin valabile numai dup verificarea şi aprobarea lor de c tre Consiliul eparhial.

Tema a 4-a:
Adunarea parohial : cine, cum şi când o convoac .
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 56-57:
Art. 56 - (1) Adunarea parohial se întruneşte în şedin ordinar o dat pe an, şi anume
în primul trimestru al anului, iar în şedin e extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
(2) Adunarea parohial este convocat de preşedinte, cu cel pu in o s pt mân înainte
de data fixat pentru întrunire, înştiin ând despre aceasta pe protopop. În caz de neputin sau rea-
voin a parohului, Adunarea parohial este convocat şi prezidat de protopop, din încredin area
chiriarhului.
(3) Convocarea va cuprinde locul, data şi ora Adun rii parohiale, precum şi problemele
ce se vor discuta, va fi citit de preotul paroh în biseric , îndat dup terminarea Sfintei Liturghii
şi va fi afişat la uşa bisericii.
Art. 57 - (1) Adunarea parohial este valabil constituit în prezen a preotului paroh sau
a preotului delegat de c tre Centrul eparhial şi a cel pu in o zecime din totalul membrilor înscrişi
în lista membrilor Adun rii parohiale.
(2) Dac la data fixat pentru Adunarea parohial nu se întruneşte num rul necesar de
membri, Adunarea parohial are loc, f r vreo alt convocare, în duminica urm toare, în acelaşi
loc şi la aceeaşi or , când aceasta este valabil constituit cu num rul de membri prezen i, dintre
care nu pot lipsi dou treimi dintre membrii Consiliului parohial.

Tema a 5-a:
Consiliul parohial: defini ie, componen , atribu ii.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 59-61:
Art. 59 - (1) Consiliul parohial este organismul executiv al Adun rii parohiale. Adunarea
parohial este cea care alege din sânul ei pe membrii Consiliului parohial, în num r de 7, 9 sau 12
membri, în func ie de categoria parohiei, precum şi 2-4 membri suplean i.
(2) Membrii Consiliului parohial şi suplean ii, persoane majore, se aleg pe termen de 4
ani, activeaz benevol şi pot fi realeşi.
(3) Membrii aceleiaşi familii, precum şi rudeniile spirituale (naşii şi finii) nu pot fi în
acelaşi timp membri ai Consiliului parohial.
(4) Sunt membri de drept în Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh, ca
preşedinte, ceilal i preo i şi diaconi slujitori activi ai parohiei, precum şi primul cânt re (cantor,
dasc l) al bisericii parohiale.

6
 Art. 60 - Pentru activitate potrivnic Bisericii, membrii Consiliului parohial pot fi
revoca i de Permanen a Consiliului eparhial, la cererea motivat a parohului, avizat de protopop,
sau în urma constat rii de c tre autoritatea superioar bisericeasc . Membrii revoca i nu pot fi
realeşi timp de 5 ani în Consiliul parohial.
Art. 61 - (1) În afara atribu iilor prev zute la art. 55 lit. a), b), c), d), e), i) şi j),
Consiliul parohial exercit toate atribu iile Adun rii parohiale, când aceasta nu este întrunit ,
precum şi urm toarele atribu ii:
a) desemneaz dintre membrii Adun rii parohiale un delegat pentru alegerea membrilor
mireni ai Adun rii eparhiale din circumscrip ia respectiv ;
b) întocmeşte bugetul parohial şi urm reşte modul de chivernisire al acestuia;
c) întocmeşte raportul privind contul de execu ie şi bilan ul financiar-contabil ale
parohiei;
d) elaboreaz raportul anual privind activitatea Consiliului parohial, pe care îl prezint
spre aprobare Adun rii parohiale;
e) desemneaz 2 cenzori pentru controlul financiar al Comitetului parohial;
f) primeşte şi verific justificarea financiar anual a gestiunii Comitetului parohial;
g) aprob propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu veşminte, icoane,
obiecte şi c r i de cult, cele necesare pentru serviciul religios şi a institu iilor parohiale (culturale,
sociale, funda ionale), precum şi alocarea fondurilor corespunz toare;
h) vegheaz ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumân ri, calendare, obiecte şi
c r i de cult, precum şi tip rituri de zidire duhovniceasc s se fac numai de la Centrul eparhial,
pentru sus inerea activit ilor misionare ale eparhiei respective;
i) unde sunt mai mul i slujitori ai altarului, încredin eaz , cu proces-verbal, pangarul
unui alt slujitor decât parohul, cu asumarea întregii r spunderi materiale şi gestionare de c tre
acesta.
(2) Hot rârile în leg tur cu prevederile alin. (1) lit. a), e) şi i) ale prezentului articol se
comunic protopopului pentru aprobare.

Tema a 6-a:
Epitropul: alegere şi atribu ii.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 63, 65
lit. e) şi 187 alin. 1 şi 2:
Art. 63 - Consiliul parohial deleag unul sau 2 membri care, în calitate de epitropi,
sprijin parohul în administrarea corect şi eficient a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se
comunic protopopiatului pentru aprobare într-o şedin de lucru a acestuia.
Art. 65 - Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are urm toarele îndatoriri:
e) s se îngrijeasc , împreun cu ceilal i preo i slujitori şi cu epitropii, de luarea m surilor
pentru între inerea, repararea şi restaurarea edificiilor bisericeşti parohiale, ale institu iilor
culturale, social-filantropice şi funda ionale, a casei parohiale, a cur ii şi cimitirului parohial,
precum şi a altor bunuri bisericeşti parohiale; s construiasc sau s cumpere o cas parohial ,
acolo unde nu exist ;
f) s se îngrijeasc , împreun cu ceilal i preo i slujitori şi cu epitropii, de înscrierea în
eviden ele parohiale şi ale autorit ilor centrale şi locale competente a bunurilor mobile şi imobile
ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum şi de întocmirea şi buna p strare a actelor
de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericeşti, hot rârilor organelor
7
bisericeşti centrale şi eparhiale. Câte o copie legalizat a actelor de proprietate a bunurilor
parohiei se p streaz la protopopiat şi la Centrul eparhial;
Art. 187 - (1) Cimitirul se administreaz de c tre Consiliul parohial, Consiliul mân stiresc
sau protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.
(2) La parohie, cimitirul st sub supravegherea preotului paroh, a epitropului şi a Consiliul
parohial, iar la mân stire, a stare ului (stare ei), care sunt datori a se îngriji de împrejmuirea şi
între inerea lui.

Tema a 7-a:
Comitetul parohial: defini ie, componen , atribu ii.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 66-67:
Art. 66 - (1) Comitetul parohial este organismul bisericesc parohial care func ioneaz sub
preşedin ia de drept a preotului paroh. Membrii Comitetului parohial sunt aleşi de Adunarea
parohial . Comitetul parohial are un num r dublu de membri fa de cel al Consiliului parohial.
(2) Comitetul parohial este alc tuit din persoane majore ale comunit ii parohiale, pe
principiul voluntariatului.
(3) Comitetul parohial este prezidat de paroh, ajutat de un birou de conducere compus
din: coordonator de programe, secretar şi casier.
(4) Comitetul parohial are prevederi şi eviden gestionar proprie în cadrul bugetului
parohial pentru activit ile desf şurate, utilizând, sub controlul preotului paroh, acelaşi cont
bancar, şi face justificarea financiar anual fa de Consiliul parohial. Pentru controlul financiar
al Comitetului parohial sunt desemna i 2 cenzori de c tre Consiliul parohial.
(5) Revocarea membrilor Comitetului parohial se face potrivit procedurii prev zute
pentru membrii Consiliului parohial la art. 60 din prezentul statut.
Art. 67 - (1) Comitetul parohial are 5 servicii, fiecare fiind condus de un coordonator
numit de c tre biroul de conducere.
(2) Serviciile Comitetului parohial au urm toarele atribu ii:
a. Serviciul social:
1. coopereaz permanent cu asisten ii sociali ai parohiei, protopopiatului şi Centrului
eparhial;
2. coopteaz în Comitetul parohial, pentru colaborare, pe asistentul social ori lucr torul
social de la prim ria local sau, dup caz, îl invit la şedin ele Comitetului parohial;
3. colaboreaz cu unit ile medicale şi sprijin diferite programe de s n tate;
4. se ocup cu ajutorarea s racilor, orfanilor, v duvelor şi a vârstnicilor;
5. sprijin integrarea social a de inu ilor elibera i din penitenciare;
6. sprijin reinser ia social a tinerilor institu ionaliza i care, dup împlinirea vârstei de
18 ani, au p r sit centrele de plasament;
7. coopereaz cu organiza ii neguvernamentale, în condi iile legisla iei bisericeşti în
vigoare;
8. sprijin programul de asisten maternal şi adop iile na ionale;
9. promoveaz şi sus ine programe social-filantropice ale parohiei; sprijin şi între ine
cantina social a parohiei;
10. coopereaz în permanen cu preo ii misionari din sistemul de s n tate, penitenciare
şi armat , aziluri, orfelinate etc.;

8
 11. cu acordul autorit ii bisericeşti superioare, colecteaz ajutoare în situa ii de urgen
şi sprijin constituirea unui fond financiar pentru astfel de situa ii;
12. sprijin programele de prevenire şi eradicare a violen ei în familie, de combatere a
traficului de fiin e umane, a drogurilor şi altele, precum şi acordarea asisten ei spirituale şi
materiale familiilor din care p rin ii au plecat la munc sau studii în str in tate ori au emigrat
definitiv.
b. Serviciul misionar:
1. coopereaz cu alte parohii, cu mân stiri şi cu duhovnici din zon ;
2. promoveaz difuzarea şi citirea Sfintei Scripturi şi a c r ilor duhovniceşti, cu
recomandarea preotului paroh;
3. îl sprijin pe preotul paroh în organizarea unor activit i misionare, pentru o mai
bun cunoaştere, p strare şi consolidare a credin ei ortodoxe;
4. ajut la organizarea hramului bisericii, a întrunirilor duhovniceşti şi a altor
manifest ri religioase şi sprijin achizi ionarea de material audiovizual cu caracter religios;
5. organizeaz vizite misionare în spitale, în penitenciare, în centre pentru ocrotirea
copiilor şi a vârstnicilor şi în familii aflate în dificultate;
6. men ine în permanen leg tura cu asocia iile bisericeşti ortodoxe de pe teritoriul
parohiei şi al eparhiei;
7. identific şi sprijin persoanele indecise şi oscilante din punct de vedere religios,
pentru înt rirea lor în credin şi participarea la via a Bisericii;
8. ajut Consiliul parohial la colectarea Fondului central misionar, a Fondului
Filantropia şi a unor fonduri speciale în situa ii de urgen .
c. Serviciul cultural:
1. ini iaz şi sprijin achizi ionarea şi distribuirea c r ilor de cult, icoanelor,
cruciuli elor şi a c r ilor de zidire sufleteasc pentru credincioşi şi pentru biblioteca parohial ;
2. încurajeaz în comunitate citirea c r ilor şi a revistelor din biblioteca parohial ,
audierea programelor radiofonice ortodoxe şi vizionarea programelor ortodoxe de televiziune;
3. împreun cu profesorii de religie, încurajeaz participarea elevilor la Sfânta Liturghie
şi la alte slujbe bisericeşti, precum şi la activit i cultural-educative care promoveaz credin a
creştin ortodox ;
4. sprijin înfiin area de capele sau paraclise în şcolile din cuprinsul parohiei;
5. organizeaz festivit i legate de marile s rb tori bisericeşti şi na ionale men ionate în
calendarul bisericesc anual;
6. sus ine cântarea omofon şi a corului bisericii;
7. organizeaz ac iuni privind p strarea şi promovarea tradi iilor, a folclorului şi a
specificului cultural local şi na ional;
8. înfiin eaz şi acord burse de studiu şi ajutoare pentru elevii merituoşi şi pentru cei
din familii cu posibilit i materiale modeste;
9. organizeaz , cu sprijinul profesorilor şi donatorilor, medita ii gratuite pentru elevii
s raci din parohie;
10. antreneaz intelectualii din parohie în activit i de promovare a credin ei ortodoxe şi
a culturii româneşti.
d. Serviciul pentru tineret:
1. promoveaz cartea religioas în rândul tinerilor şi încurajeaz publicarea unei foi
parohiale;
2. invit personalit i culturale pentru conferin e adresate tinerilor;
3. organizeaz întâlniri cu tineri, la care sunt invita i ierarhi, preo i, profesori de
teologie;

9
 4. acord premii în c r i elevilor merituoşi din comunitate proveni i din institu ii de
ocrotire social sau din familii şi medii sociale defavorizate;
5. sprijin preotul paroh în ducerea la îndeplinire a deciziilor Sfântului Sinod sau ale
chiriarhului locului în probleme de educa ie a tineretului şcolar de toate vârstele;
6. organizeaz pelerinaje, excursii şi tabere de tineret cu caracter creştin.
e. Serviciul administrativ-gospod resc:
1. se îngrijeşte de înzestrarea şi înfrumuse area bisericii, precum şi de cimitirul
parohial;
2. se îngrijeşte de între inerea monumentelor eroilor şi a troi elor de pe teritoriul
parohiei;
3. are grij de între inerea cur ii bisericii, a spa iilor verzi şi a incintei (casa parohial ,
casa de pr znuire, clopotni a, capela, muzeul etc.).

Tema a 8-a:
Protopopul: atribu ii, rela ia cu preo ii parohi din protopopiat.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 70 alin.
1, 71-72:
Art. 70 - (1) Protopopul (protoiereul) este preotul conduc tor al protopopiatului şi al
cancelariei administrative a protopopiatului, în numele chiriarhului.
Art. 71 - Protopopul are urm toarele atribu ii exercitate prin mandat, în numele
chiriarhului:
a) îndrum , coordoneaz şi supravegheaz activitatea bisericeasc a parohiilor şi filiilor
din protopopiat;
b) inspecteaz , cel pu in o dat pe an, parohiile, filiile şi aşez mintele sociale din
protopopiat, constatând calitatea vie ii religioase, morale şi sociale a parohienilor; verific
registrele contabile, arhiva şi biblioteca, starea bisericii, a cl dirilor bisericeşti, a cimitirelor,
precum şi a altor bunuri bisericeşti;
c) înscrie în registrul de inspec ie al parohiei procesul-verbal am nun it privind
constat rile f cute. O copie a acestuia se înainteaz Centrului eparhial, cu raport şi propuneri, iar
al treilea exemplar r mâne la protopopiat;
d) supravegheaz şi îndrum activitatea catehetic , misionar-pastoral , cultural şi
social-filantropic a preo imii, astfel încât aceasta s se desf şoare în conformitate cu prevederile
statutare şi regulamentare bisericeşti, cu hot rârile Sfântului Sinod şi ale organismelor eparhiale;
e) întocmeşte şi prezint anual Permanen ei Consiliului eparhial situa ia privind
bunurile mobile şi imobile propriet i ale parohiilor şi filiilor din cuprinsul protopopiatului;
f) urm reşte ca ordinele şi dispozi iile autorit ilor superioare bisericeşti s fie transmise
la timp unit ilor şi personalului bisericesc din protopopiat şi s fie aduse la îndeplinire;
g) face propuneri chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preo i,
diaconi şi cânt re i bisericeşti;
h) aprob preo ilor şi diaconilor din protopopiat pân la 8 zile pe an din concediul legal
de odihn , asigurând suplinirea parohiei cu un alt preot şi informând despre aceasta Centrul
eparhial;
i) aprob concediul de odihn personalului neclerical de la parohii şi protopopiat, iar
pentru personalul clerical înainteaz Centrului eparhial spre aprobare planificarea concediului
anual de odihn ;

10
 j) întocmeşte un raport anual general despre întreaga via bisericeasc din protopopiat,
pe care îl înainteaz chiriarhului şi îl face cunoscut preo ilor din protopopiat la prima conferin
administrativ din fiecare an;
k) avizeaz asupra tuturor lucr rilor organismelor parohiale care urmeaz a fi supuse
aprob rii organismelor eparhiale;
l) sus ine acuzarea în cauzele aflate pe rolul Consistoriului disciplinar protopopesc;
m) coordoneaz , supravegheaz şi r spunde de activitatea Cancelariei administrative a
protopopiatului, în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare, cu dispozi iile date de
conducerea eparhial şi cu normele legisla iei civile în vigoare;
n) întocmeşte trimestrial un raport pastoral-misionar şi financiar privind activitatea
protopopiatului, pe care îl înainteaz pentru aprobare c tre Permanen a Consiliului eparhial;
o) întocmeşte bugetul anual al protopopiatului şi îl prezint spre aprobare Permanen ei
Consiliului eparhial;
p) propune chiriarhului acordarea de ranguri şi distinc ii de vrednicie clericilor şi
credincioşilor merituoşi;
q) îndeplineşte orice alte atribu ii date de organismele eparhiale sau de chiriarh pentru
bunul mers al vie ii bisericeşti.
Art. 72 - Protopopul este pe teritoriul protopopiatului s u reprezentantul oficial al
Centrului eparhial fa de autorit ile publice locale şi fa de ter i şi îndeplineşte sarcinile ce îi
sunt atribuite prin prezentul statut, prin regulamentele bisericeşti şi prin alte dispozi ii în vigoare.
În aceast calitate lucreaz cu încuviin area chiriarhului, pe care îl informeaz , în prealabil,
asupra problemelor respective.

Tema a 9-a:
Cercurile misionare: constituire, coordonare.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 53:
Art. 53 - (1) Mai multe parohii (10–15) din cadrul unui protopopiat se constituie într-un
cerc misionar pentru desf şurarea de activit i bisericeşti, misionar-pastorale, culturale şi sociale.
(2) Chiriarhul deleag pe unul din preo i drept coordonator al cercului misionar.

Tema a 10-a:
Disciplina clerului: abaterile.
R spuns:
În Regulamentul de procedur al instanţelor disciplinare şi de judecat ale Bisericii
Ortodoxe Române, art. 2:
Art. 2 - Sunt considerate abateri disciplinare şi sanc ionate ca atare:
a. Neglijen a sau neascultarea întru îndeplinirea datoriilor bisericeşti;
b. C utarea de certuri şi provocare de neîn elegeri în sânul Bisericii sau impunerea cu
sila a pl ii serviciilor religioase;
c. Executarea înainte de a fi dobândit aprobarea organelor superioare a acelor hot râri
ce trebuie s fie în prealabil aprobate de autorit ile superioare;
d. S vârşirea celor sfinte într-o alt parohie sau biseric , f r aprobarea Chiriarhului
sau f r consim mântul preotului locului;

11
 e. P r sirea parohiei, fie ca locuin , fie ca serviciu, şederea mai
mult vreme afar din parohie, f r voia şi f r ştirea Episcopului respectiv.
De asemenea, se consider abateri disciplinare şi faptele constatate şi sanc ionate de
autorit ile judec toreşti, ele putând fi sanc ionate şi pe cale bisericeasc , cum ar fi:
a. Incorectitudini s vârşite în afaceri oficiale;
b. Faptele mai pu in grave, s vârşite contra ordinii şi bunei cuviin e.

Tema a 11-a:
Disciplina clerului: delictele.
R spuns:
În Regulamentul de procedur al instanţelor disciplinare şi de judecat ale Bisericii
Ortodoxe Române, art. 3:
Art. 3 - Sunt considerate ca delicte disciplinare şi sanc ionate ca atare:
a. S vârşirea cu de la sine putere a lucr rilor sfinte de un preot sau
diacon, suspendat sau depus legal;
b. P r sirea cu de la sine putere a locului s u de serviciu şi înde
plinirea serviciilor preo eşti în alt parohie, f r ştirea şi consim mântul autorit ii bisericeşti
competente;
c. Neglijarea ritualului prescris la s vârşirea lucr rilor sfinte;
d. Violarea secretului m rturisirii;
e. Îndeletnicirea cu afaceri potrivnice chem rii preo eşti;
f. Sperjurul;
g. Sacrilegiul sau ierosilia;
h. Blasfemia;
i. Calomnierea şi acuzarea neîntemeiat de fapte necinstite fa de orice cleric, fa de
c peteniile şi superiorii Bisericii, precum şi fa de corpora iile, institu iile şi organele bisericeşti;
k. Adulterul;
I. Curvia;
m. Be ia;
n. Jocul de noroc;
o. Apostazia;
p. Erezia;
q. Schisma;
r. Simonia;
s. Neglijarea, neîndeplinirea sau îndeplinirea cu rea credin a îndatoririlor impuse de
Statutul de organizare şi funcţionare a B.O.R. şi de regulamentele lui de aplicare, cum şi de toate
ordinele şi dispozi iile autorit ilor bisericeşti;
t. Administrarea incorect a bunurilor bisericeşti, însuşirea sau întrebuin area lor în alte
scopuri.
De asemenea, se consider delicte disciplinare şi faptele constatate şi pedepsite de c tre
instan ele judec toreşti, fapte urm rind a fi sanc ionate şi pe cale bisericeasc , luându-se ca temei
procedura şi sentin ele aplicate. Asemenea delicte sunt:
. Furtul;
u. Cam ta;
v. B taia;
w. Omorul;
x. Condamnarea definitiv de c tre instan ele judec toreşti din România pentru orice alte
crime şi delicte.
12
 Tema a 12-a:
Disciplina clerului: pedepse aplicabile pentru abaterile şi delictele bisericeşti.
R spuns:
În Regulamentul de procedur al instanţelor disciplinare şi de judecat ale Bisericii
Ortodoxe Române, art. 4:
Art. 4 - Chiriarhul şi instan ele de judecat bisericeasc aplic persoanelor supuse judec ii,
dup gravitatea cazului, în conformitate cu dispozi iile canonice şi ale prezentului Regulament,
urm toarele pedepse:
A. Pedepse vremelnice
a. Avertismentul sau dojana duhovniceasc ;
b. Pierderea oficiului de paroh pe timp limitat sau definitiv, când
are preot co-slujitor;
c. Oprirea de la a s vârşi anumite lucr ri sfinte;
d. Oprirea total de la s vârşirea lucr rilor sfinte pe un anumit timp;
e. Canonisirea la sfintele mân stiri sau la catedrala episcopal , pân la o lun de fiecare
dat , cu obliga ia de a lua parte activ la toate actele religioase;
f. Transferarea.
B. Pedepse definitive
a. Degradarea definitiv a vinovatului din rangurile bisericeşti şi onorifice ce posed ;
b. Pierderea pentru totdeauna a dreptului de a fi ridicat la un grad ierarhic superior sau
administrativ;
c. Depunerea sau pierderea dreptului pentru totdeauna de a s vârşi
vreo lucrare sacr , f r pierderea calit ii de preot, cu putin a de a fi întrebuin at în administra ia
bisericeasc ;
d. Caterisirea;
e. Destituirea (pentru cânt re i şi paracliseri);
f. Excluderea din monahism (pentru monahi şi monahii).

Tema a 13-a:
Instanţele şi procedura de judecat în Biserica Ortodox Român .
R spuns:
A. În Regulamentul de procedur al instanţelor disciplinare şi de judecat ale Bisericii
Ortodoxe Române, art. 49-53:
Art. 49 - Organele îndrept ite a aplica pedepsele sunt: Chiriarhul şi Consistoriile de
judecat .
Art. 50 - Chiriarhul, pe baza unei anchete regulamentare, sau a unui raport sau referat al
organelor administrative în subordine, are dreptul s aplice direct şi f r drept de recurs din
partea celui sanc ionat, urm toarele pedepse disciplinare, prev zute în art. 4 din Regulament:
a. Avertismentul şi dojana arhiereasc ;
b. Pierderea oficiului de paroh;
c. Oprirea de a s vârşi anumite lucr ri sfinte, pân la 90 zile într-un an;
d. Oprirea total de la s vârşirea lucr rilor sfinte, pân la 30 zile
într-un an;
e. Canonisirea la o Sfânt Mân stire sau la Catedral , pân la 30 zile într-un an.

13
 Art. 51 - Toate celelalte pedepse se aplic de Consistorii, în condi iile prev zute în
Regulamentul de procedur al instan elor disciplinare şi de judecat ale Bisericii Ortodoxe Române.
Când pedepsele sunt aplicate direct de Chiriarh, acestea r mân definitive îndat dup
pronun area lor, f r nici un drept de recurs.
Art. 52 - Oricare pedeaps r mas definitiv , va fi trecut în foaia calificativ , fişa
personal a celui pedepsit.
Art. 53 - Organele disciplinare şi de judecat pentru clericii de mir, preo i, diaconi şi
cânt re i, în chestiunile administrative şi bisericeşti sunt:
a. Consistoriul Disciplinar Protopopesc;
b. Consistoriul Eparhial.
Organele de recurs sunt:
a. Sinodul Mitropolitan, pentru cazurile de depunere din treapt ;
b. Sfântul Sinod, pentru cazurile de caterisire.

B. În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 14

lit. p)-q), 113 lit. f)-h), 148-160:
Art. 14 - Atribu iile Sfântului Sinod sunt:
p) hot r şte, cu o majoritate de dou treimi din totalul membrilor s i, cu privire la
trimiterea în judecat canonic a acelora dintre membrii s i care sunt învinui i de abateri de la
înv tura şi disciplina Bisericii;
q) aprob sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire şi se
pronun asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al chiriarhului locului.
Art. 113 - Pe lâng atribu iile enumerate mai sus, Sinodul mitropolitan are şi urm toarele
atribu ii:
f) primeşte şi examineaz recursurile clericilor depuşi din treapta preo iei de c tre un
consistoriu eparhial din cuprinsul mitropoliei;
g) admite sau respinge, în principiu, cererile de recurs, pe baza referatului şi propunerilor
motivate canonic şi juridic ale consilierului administrativ-bisericesc de la centrul mitropolitan;
h) în caz de admitere, în principiu, a recursului, trimite cauza pentru judecare în fond
Consistoriului mitropolitan.
Art. 148 - (1) Instan ele disciplinare şi de judecat bisericeasc pentru clericii de mir,
preo i şi diaconi în func iune şi pensionari, precum şi pentru cânt re i, în probleme doctrinare,
morale, canonice şi disciplinare sunt:
A. De judecare în fond:
a) Consistoriul disciplinar protopopesc;
b) Consistoriul eparhial.
B. De judecare în recurs:
Consistoriul mitropolitan, pentru cererile de recurs admise, în principiu, de Sinodul
mitropolitan şi de Sfântul Sinod.
(2) Organismele care se pronun asupra admisibilit ii cererilor de recurs sunt:
a) Sinodul mitropolitan, care poate admite sau respinge, în principiu, recursurile pentru
cazurile de depunerea din treapt , pronun ate de un consistoriu eparhial;
b) Sfântul Sinod, care admite sau respinge, în principiu, recursurile pentru cazurile de
caterisire, pronun ate de un consistoriu eparhial.
Art. 149 - (1) Pe lâng fiecare protopopiat func ioneaz Consistoriul disciplinar
protopopesc.
14
 (2) Consistoriul disciplinar protopopesc are un preşedinte cleric şi 3 membri, dintre care
2 membri clerici, numi i pe termen de 4 ani, de c tre chiriarh, dintre preo ii din protopopiat,
doctori, absolven i de masterat sau licen ia i în teologie, care au cel pu in gradul II şi cunoştin e
canonice, precum şi un membru din rândurile cânt re ilor bisericeşti.
(3) Când se judec numai cazuri ale preo ilor, reprezentantul cânt re nu particip .
Art. 150 - (1) Consistoriul disciplinar protopopesc func ioneaz ca instan disciplinar şi
de judecat pentru cânt re ii bisericeşti şi ca organism de împ care pentru neîn elegerile ivite în
rândul personalului bisericesc, precum şi între parohieni şi preot.
(2) Dac p r ile nu s-au declarat împ cate prin hot rârea dat de Consistoriul disciplinar
protopopesc, cazul se transfer , în ultim instan , la Consistoriul eparhial.
(3) Hot rârile Consistoriului disciplinar protopopesc privind cânt re ii bisericeşti sunt
definitive, dup aprobarea lor de c tre chiriarh şi nu pot fi atacate în recurs la Consistoriul
eparhial, cu excep ia celor care prev d pedeapsa destituirii acestora.
Art. 151 - (1) Consistoriul eparhial func ioneaz la fiecare episcopie şi arhiepiscopie şi
este format din 3 membri titulari şi 2 membri suplean i. Membrii Consistoriului eparhial sunt
preo i cu cel pu in gradul II, doctori, absolven i de masterat sau licen ia i în teologie, cu
cunoştin e canonice şi juridice.
(2) Membrii Consistoriului eparhial se aleg, la propunerea chiriarhului, de c tre
Adunarea eparhial , pe termen de 4 ani.
(3) Preşedintele Consistoriului eparhial se numeşte de c tre Chiriarh dintre membrii
titulari ai acestuia.
(4) Consistoriul are un grefier numit de chiriarh, la propunerea preşedintelui.
(5) La fiecare eparhie func ioneaz Consistoriul monahal eparhial, compus din 3-5
membri numi i de chiriarh, pentru judecarea cauzelor personalului monahal, primite de la chiriarh
sau de la consiliile de judecat ale mân stirilor, cu aprobarea chiriarhului.
Art. 152 - Hot rârile Consistoriului eparhial aprobate de c tre chiriarh devin definitive şi
executorii.
Art. 153 - (1) Pe lâng fiecare mitropolie func ioneaz Consistoriul mitropolitan ca
instan de judecare a recursurilor admise, în principiu, de Sinodul mitropolitan sau de Sfântul
Sinod.
(2) Consistoriul mitropolitan se compune din 3-5 membri titulari şi 2 suplean i, preo i
numi i de mitropolit dintre preo ii desemna i de adun rile eparhiale ale eparhiilor sufragane, al ii
decât cei desemna i în consistoriile eparhiale, cu îndeplinirea condi iilor prev zute la art. 151
alin. (1) din prezentul statut.
(3) Preşedintele Consistoriului mitropolitan este numit de mitropolit dintre membrii
acestuia, grefierul fiind desemnat tot de mitropolit dintre clericii din administra ia eparhiei de
scaun a acestuia.
(4) Consistoriul mitropolitan d hot râri definitive şi executorii, prin aprobarea lor de
c tre mitropolitul locului.
Art. 154 - (1) Sinodul mitropolitan, ca organism care se pronun asupra admisibilit ii
cererilor de recurs, delibereaz sub preşedin ia mitropolitului locului.
(2) Sinodul mitropolitan primeşte şi examineaz recursurile clericilor depuşi din treapta
preo iei de c tre un consistoriu eparhial din cadrul mitropoliei. Recursurile admise, în principiu,
de Sinodul mitropolitan sunt trimise Consistoriului mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar
sentin a se aprob de c tre mitropolit.

15
 Art. 155 - Sfântul Sinod, ca organism care se pronun asupra admisibilit ii cererilor de
recurs, primeşte şi examineaz recursurile clericilor caterisi i de c tre un consistoriu eparhial.
Recursurile admise, în principiu, de Sfântul Sinod sunt trimise Consistoriului mitropolitan spre
judecare asupra fondului, iar sentin a se aprob de Patriarh.
Art. 156 - (1) Hot rârile instan elor disciplinare şi de judecat eparhiale devin executorii
numai dup învestirea lor cu formul executorie de c tre chiriarh.
(2) Hot rârile instan elor de recurs devin executorii dup aprobarea lor de c tre
mitropolit sau Patriarh, dup caz.
(3) Sfântul Sinod, cu avizul chiriarhului locului, aprob sau respinge cererile de iertare
ale preo ilor sanc iona i cu pedeapsa caterisirii care, dup recurs, a r mas definitiv .
(4) Sinodul mitropolitan, cu avizul chiriarhului locului, aprob sau respinge cererile de
iertare ale preo ilor sanc iona i cu pedeapsa depunerii din treapta preo iei care, dup recurs, a
r mas definitiv .
(5) Hot rârile instan elor disciplinare şi de judecat se pun în aplicare de c tre
autorit ile bisericeşti învestite în acest scop.
(6) În virtutea autonomiei cultelor, prev zut de lege, şi a competen elor specifice lor,
instan ele de judecat bisericeasc solu ioneaz probleme de disciplin intern , iar hot rârile
instan elor bisericeşti la toate nivelurile nu sunt atacabile în fa a instan elor civile.
Art. 157 - Sfântul Sinod este unica instan de judecat canonic a membrilor s i pentru
orice fel de abateri de la înv tura şi disciplina Bisericii.
Art. 158 - În caz de urgen pastoral , potrivit prevederilor Sfintelor canoane, chiriarhul
poate hot rî singur sanc iuni disciplinare pentru personalul bisericesc din eparhie.
Art. 159 - Personalul bisericesc trimis în fa a instan elor disciplinare şi de judecat
bisericeasc în calitate de acuzat poate fi asistat în fa a tuturor instan elor bisericeşti de un
ap r tor bisericesc acreditat, ales de acuzat.
Art. 160 - Cererile de revizuire a sentin elor de caterisire, bine motivate, înso ite de actele
necesare, vor fi adresate Patriarhului, ca preşedinte al Sfântului Sinod, care le va trimite spre
rejudecare Consistoriului mitropolitan competent.

Tema a 14-a:
Cimitirele parohiale şi m n stireşti: organizare şi func ionare.
R spuns:
În Regulamentul pentru organizarea şl funcţionarea cimitirelor parohiale şi
mân stireşti din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române (art. 1-46):

Capitolul I
Dispozi ii generale
Art. l - Parohiile şi m n stirile din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române pot
avea şi între ine cimitire proprii, potrivit prevederilor art. 9 din Decretul nr. 177/1948 pentru
regimul general al cultelor religioase1 şi ale art. l81-185 din Statutul pentru organizarea şi

1
Actualmente Legea 489/28.12.2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, publicat în M.Of.
nr. 11/08 ian. 2007.

16
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române2. Aceste cimitire au caracter de bunuri sacre şi sunt
proprietatea parohiilor sau m n stirilor, ca unit i locale de cult cu personalitate juridic .
Art. 2 - În virtutea aceloraşi dispozi ii, parohiile şi m n stirile din cuprinsul Eparhiilor
Bisericii Ortodoxe Române pot primi, organiza şi administra - în condi iile prezentului
Regulament - şi cimitire atribuite de organele administrative locale.
Art. 3 - Înfiin area, func ionarea, extinderea şi desfiin area cimitirelor parohiale sau
m n stireşti se face potrivit dispozi iilor legale în vigoare, de conducerea eparhiei respective, cu
avizul organelor administrative şi sanitare locale, precum şi cu acordul Departamentului
Cultelor3.
Art. 4 - Consiliul parohial şi Consiliul economic la m n stiri sunt organele statutare
competente în ceea ce priveşte organizarea şi administrarea cimitirelor, în condi iile prezentului
Regulament.
Art. 5 - Cimitirul parohial este destinat înmormânt rii enoriaşilor deceda i din acea
parohie. În cazuri speciale, cu aprobarea Consiliului parohial, se permite înmormântarea oric ror
alte persoane decedate.
În cimitirele m n stirilor pot fi înmormânta i - pe lâng vie uitorii deceda i ai acestora - şi
alte persoane decedate din ierarhia bisericeasc , precum şi al i credincioşi deceda i care au avut
leg turi spirituale cu m n stirea, ob inându-se în acest sens aprobarea Consiliului economic al
m n stirii.
Capitolul al II-lea
Principiile de organizare şi administrare
Art. 6 - Cimitirele sunt administrate de parohie, prin Consiliul parohial ori de m n stire,
prin Consiliul economic al m n stirii.
Aceste organe se îngrijesc de împrejmuirea terenului, de buna gospod rire şi conservare a
bunurilor cimitirului, precum şi de aplicarea întocmai a prevederilor prezentului regulament. De
asemenea, se vor preocupa de construirea, în incinta cimitirelor, a unor capele sau camere
mortuare, cu autoriza ia organelor de stat locale.
Art. 7 - Pentru buna între inere şi administrare a cimitirelor, organele parohiale şi
m n stireşti pot încadra personalul necesar: administrator, gropari etc.
Atribu iile acestora se vor stabili în scris de c tre Consiliul parohial sau Consiliul
economic al m n stirii, cu ocazia încheierii contractelor de munc .
Art. 8 - Cimitirele nou înfiin ate, vor fi împ r ite în parcele (figuri), rânduri şi locuri de
înmormântare, care vor fi numerotate prin cifre şi litere.
În scopul ar tat în alineatul precedent, parohiile şi m n stirile vor întocmi, pentru
cimitirele (nou înfiin ate) pe care le administreaz , câte un plan de sistematizare în care vor fi
indicate parcelele (figurile), rândurile, locurile de înmormântare - numerotate prin cifre şi litere -
precum şi c ile de acces, aleile dintre parcele, amplasarea capelei sau camerei mortuare,
clopotni ei etc.
Aceste planuri vor fi înaintate spre aprobare Centrului Eparhial în termen de 6 luni de la
data înfiin rii cimitirului respectiv.
Art. 9 - Locurile de înmormântare sunt de dou categorii:
a) locuri în folosin veşnic şi
b) locuri în folosin temporar , pe 7 ani.

2
Actualele art. 186-188.
3
Departamentul Cultelor este fosta denumire a actualului Secretariat de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului
Culturii şi Cultelor şi Patrimoniului Na ional.

17
 Locurile în folosin veşnic pot fi de 1-3 morminte, fiecare mormânt având dimensiunile
de 1,20 x 2,50 m.
Locurile în folosin temporar sunt de un singur mormânt, cu dimensiunile de 1 x 2,50 m
şi vor face parte din parcele rezervate numai acestora.
Între locurile de morminte se va p stra o distan de cel pu in 0,50 m, necesar pentru
circula ie şi îngrijirea mormintelor.
Art. 10 - Parohiile şi m n stirile vor ine un registru special de eviden a locurilor de
înmormântare, men ionând: parcela, rândul şi locul de înmormântare, numele şi prenumele
concesionarului, num rul şi data actului de concesiune, evenimente ulterioare (schimbarea
concesionarului, înmormânt ri, deshum ri, construc ii etc.), precum şi orice alte date necesare
unei bune eviden e.
Art. 11 - Prin organizarea şi amenajarea cimitirului se va urm ri ob inerea şi p strarea
unui aspect cu specific românesc, care se va realiza prin forma şi amplasarea monumentelor
funerare şi a celorlalte lucr ri, precum şi prin plantarea de arbuşti şi copaci ornamentali.
Art. 12 - Persoanele c rora li s-au atribuit locuri de înmormântare sunt datoare s respecte
alinierea şi planurile de sistematizare a cimitirului, s amenajeze mormintele, s le împodobeasc
cu flori şi verdea şi s achite taxele datorate. De asemenea, vor între ine în perfect stare
construc iile funerare şi amenaj rile f cute pe locul de înmormântare.
L sarea în p r sire a locurilor de înmormântare, atrage anularea actului de concesiune,
potrivit prevederilor art. 35-38 şi respectiv 40 din prezentul Regulament.
Capitolul al III-lea
Atribuirea locurilor de înmormântare
Art. 13 - Locurile de înmormântare din cimitirele parohiale sau m n stireşti se atribuie
prin eliberarea unui act de concesiune. Actul de concesiune d titularului numai dreptul la
folosin a locului atribuit, care nu poate fi înstr inat decât în condi iile prezentului Regulament.
Se interzice vânzarea locurilor concesionate.
Este nul orice conven ie privind transmiterea, cu înc lcarea prezentului Regulament, a
locurilor concesionate.
Art. 14 - Locurile de înmormântare în folosin temporar se atribuie de Consiliul
parohial sau Consiliul economic al m n stirii la rând, în ordinea cererilor şi numai la decesul
persoanelor care vor fi înhumate în ele.
Locurile în folosin temporar nu pot ii înstr inate în nici un fel.
Dreptul de folosin a acestor locuri poate fi prelungit pe un nou termen, în cazuri
excep ionale, dac cimitirul dispune de locuri de înmormântare suficiente.
Art. 15 - Atribuirea locurilor de înmormântare în folosin veşnic se aprob de Consiliul
parohial sau Consiliul economic al m n stirii, la cererea solicitan ilor, în limita locurilor
disponibile în cimitire.
Dreptul de concesiune asupra locurilor atribuite în folosin veşnic se poate transmite
prin dona ie si succesiune legal sau testamentar . Acolo unde locurile de înmormântare nu
formeaz obiect de procedur succesoral , se va respecta tradi ia local .
Dona ia locurilor de înmormântare se poate face numai între so i sau c tre rudele pân la
gradul IV.
Locurile de înmormântare transmise prin dona ie sau succesiune sunt indivizibile
Art. 16 - Actul de concesiune a locurilor de înmormântare se elibereaz pe numele
titularului sau - în cazul dobândirii prin dona ie sau succesiune – pe numele dobânditorilor, la
cererea lor sau a reprezentantului autorizat al acestora.
Art. 17 - Concesionarea locurilor de înmormântare se face fie cu plat , fie gratuit.

18
 Art. 18 - Tarifele pentru atribuirea locurilor de înmormântare se vor stabili de Consiliul
parohial sau de Consiliu, economic al m n stiri, si se vor aproba de
Eparhie.
Taxele pentru opera iile de înhumare, deshumare, de între inere a cimitirului, şi pentru
orice alte prest ri de servicii în cimitir, se vor stabili de eparhia respectiv .
La cimitirele parohiale şi m n stireşti, tarifele şi taxele nu vor putea dep şi tarifele şi
taxele corespunz toare ce se percep la cimitirele locale de stat de aceeaşi
categorie.
Art. 19 - Persoanelor lipsite de posibilit i materiale li se pot atribui gratuit locuri de
înmormântare în folosin temporar de 7 ani.
Art. 20 - La dobândirea locurilor de înmormântare prin succesiune, so ul supravie uitor şi
rudele pân la gradul IV inclusiv, sunt scutite de plata oric ror tarife şi taxe c tre parohie sau
m n stire. Ceilal i dobânditori vor achita parohiilor sau m n stirilor tarifele corespunz toare unei
noi concesion ri a locurilor de înmormântare ce au moştenit sau au primit prin dona ie.
Capitolul al IV-lea
Dispozi ii privind ordinea în cimitir
Art. 21 - Persoanele care viziteaz cimitirele sunt obligate s p streze liniştea, ordinea şi
cur enia.
Profanarea de morminte, distrugerea, însuşirea şi înstr inarea oric ror obiecte sau
materiale (flori, vase, cruci etc.), se pedepsesc conform dispozi iilor legale în vigoare4.
Art. 22 - Administratorii cimitirelor vor lua toate m surile necesare p str rii respectului
cuvenit celor deceda i.
Capitolul al V-lea
Despre înmormânt ri şi deshum ri
Art. 23 - Orice înmormântare se face numai pe baza adeverin ei de înhumare eliberat de
prim ria local .
Art. 24 - Slujba înmormânt rii se poate face în casa decedatului, în biserica parohial sau
la capela din cimitir.
Depunerea deceda ilor se poate face în capel sau în biseric cu excep ia cazurilor
interzise de legile sanitare.
Art. 25 - Înmormânt rile se pot face în gropi simple, în gropi zidite, cripte şi cavouri.
Gropile simple se execut la cel pu in 2 m adâncime.
Art. 26 - Mormintele pot fi deschise numai dup ce au trecut cel pu in 7 ani de la data
ultimei înhum ri.
Deschiderea mormintelor înainte de împlinirea termenului de 7 ani se va putea face numai
cu autoriza ia organelor competente, potrivit prevederilor legii şi numai în perioada de la 1
noiembrie la 31 martie.
Deshum rile ordonate de procuratur sau de instan a judec toreasc vor avea loc la data
fixat de aceste organe, caz în care nu mai este necesar îndeplinirea condi iilor de timp
prev zute în alineatele precedente.
Art. 27 - Toate deshum rile şi reînhum rile se vor efectua sub supravegherea unui delegat
al parohiei sau m n stirii.

4
În leg tur cu aceste fapte a se vedea şi Codul Penal: Profanarea de morminte (Art. 247 - Profanarea prin orice
mijloace a unui mormânt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru, se pedepseşte cu închisoare
strict de la unu la 5 ani sau cu zile-amend ).

19
 La deshum rile ce se fac din ini iativa parohiei ori m n stirii, sau a organelor de stat
competente, este necesar ca familia decedatului (so supravie uitor, descenden i, sau, când aceştia
nu exist , ascenden i, în ordinea stabilit de legiuitor), s fie încunoştin at în prealabil pentru a
trimite un reprezentant al s u. Încunoştin area familiei se face, cu cel pu in 30 de zile înainte, prin
scrisoare recomandat adresat unuia dintre membri acesteia, la ultimul s u domiciliu cunoscut,
prin publicarea într-un ziar cotidian şi prin afişare cu cel pu in 90 de zile înainte, la sediu
cimitirului şi la cancelaria parohiei sau m n stirii. Pentru deshum rile ce se fac din ordinul
procuraturii sau instan ei judec toreşti, încunoştin area familiei se face doar prin scrisoare
recomandat , cu cel pu in 3 zile înainte de data fixat pentru deshumare.
Toate deshum rile şi reînhum rile vor fi consemnate de c tre delegatul parohiei sau
m n stirii în registrul de eviden al cimitirului, unde, pe lâng acesta, va semna reprezentantul
organului de stat care a efectuat deshumarea. Dac familia decedatului a fost încunoştin at
regulamentar, dar nu s-a prezentat la deshumare nici un reprezentant al acesteia, delegatul
parohiei sau m n stirii va men iona în registru şi lipsa acestui reprezentant.
Art. 28 - Potrivit tradi iei ortodoxe, osemintele deshumate vor fi re-înhumate în acelaşi
loc de înmormântare din care au provenit.
În cazul osemintelor deshumate pentru înmormântarea unui alt decedat în acel loc,
reînhumarea lor se va face deodat cu noua înmormântare.
Dac cimitirul are amenajate osuare sau cavouri comune, osemintele deshumate dintr-un
loc de înmormântare a c rui folosin a încetat, vor fi depuse în acestea.
Capitolul al VI-lea
Dispozi ii cu privire la construc ii, alte lucr ri sau planta ii
Art. 29 - În cimitirele parohiale sau m n stireşti, orice construc ie funerar (cavouri,
cripte etc.), se va putea executa numai dup ob inerea aprob rii eliberat în acest scop de
Consiliul parohial s-au Consiliul economic al m n stirii, precum şi a autoriza iei organului
competent de stat, cu excep ia aşez rii pe morminte a crucilor simple şi a oric ror semne funerare
din lemn, pentru care este suficient a se încunoştin a dinainte administra ia cimitirului.
Pe locurile de înmormântare în folosin temporar este permis numai amplasarea
crucilor şi a altor însemne funerare din lemn, precum şi executarea de borduri simple.
Construc iile funerare trebuie s respecte întocmai condi iile prev zute în documenta ia
tehnic , autoriza ia de construc ie şi aprobarea de executare a lucr rii.
Art.30 - La executarea lucr rilor de construc ie în cimitire, se vor proteja mormintele şi
construc iile învecinate, spa iile verzi şi c ile de acces.
La locul construc iei se va aduce material preg tit şi numai în cantit ile necesare
execut rii lucr rii în acea zi.
Transportarea materialelor de construc ie în cimitir se va face cu grij , spre a nu deteriora
mormintele sau aleile.
Orice stric ciune va fi suportat de beneficiarul lucr rii.
Art. 31 - Construc iile care prezint valoare istoric sau arhitectonic nu pot fi demolate,
transformate, reparate etc., decât cu aprobarea Eparhiei şi cu avizul prealabil al organului de Stat
competent.
Art. 32 - Persoana al c rei drept de folosin a locului de înmormântare a încetat, are
dreptul s -şi ridice de pe locul respectiv, dup ce a înştiin at parohia sau m n stirea, toate
construc iile şi bunurile ce-i apar in.
Dac în termen de 90 de zile de la încetarea dreptului de folosin , construc iile şi
bunurile existente pe acel loc de înmormântare nu au fost ridicate de c tre fostul titular sau
moştenitorii s i, acestea devin bunuri p r site şi trec ca atare în proprietatea parohiei sau
m n stirii.
20
 Art. 33 - Consiliul parohial şi Consiliul economic la m n stiri au dreptul ca - pe
cheltuiala celor în culp - s demoleze orice construc ie funerar sau s desfiin eze orice
planta ie, dac acestea au fost executate cu înc lcarea dispozi iilor prezentului regulament.
Capitolul al VII-lea
Încetarea dreptului de folosin a locurilor de înmormântare
Art. 34 - Concesionarea locurilor de înmormântare în folosin temporar înceteaz :
a) la împlinirea perioadei de 7 ani ce se socotesc:
- de la data emiterii actului de atribuire:
- de la data decesului ultimului dintre so ii ce vor fi înhuma i în acel loc - dac aşa s-a
stabilit în în elegerea scris f cut în prealabil cu parohia sau m n stirea;
b) la expirarea termenului de prelungire a folosin ei, ce a fost acordat în condi iile art.14,
al. 3.
Concesiunea locurilor de înmormântare în folosin pe perioad veşnic înceteaz la
anularea actului de concesiune potrivit art. 35-38 şi 40 din prezentul
Regulament.
Art. 35 - Men inerea în stare de neîngrijire a construc iilor funerare, împrejmuirilor şi
mormintelor, dovedeşte l sarea în p r sire a locurilor de înmormântare şi poate atrage anularea
actului de concesiune.
La aceleaşi efecte juridice conduc si urm toarele situa ii:
a) titularul a renun at în scris la dreptul s u de concesiune;
b) parohia sau m n stirea a acceptat dona ia f cut lor de c tre titularul dreptului de
concesiune;
c) titularul a decedat f r a avea moştenitori;
d) titularii sau dobândirii prin moştenire ori dona ie a dreptului de concesiune nu au voit
s achite tarifele şi taxele la care erau obliga i potrivit art.18 şi 20.
Art. 36 - Starea de p r sire sau degradare se stabileşte de c tre Consiliul parohial sau
Consiliul economic al m n stirii, care verific anual starea locurilor de înmormântare şi încheie
un proces-verbal de constatare ce se înscrie în registrul de eviden al cimitirului
Pe baza acestor constat ri se va întocmi anual tabelul concesionarilor care au l sat în
p r sire locurile de înmormântare şi care vor cuprinde: numele, prenumele şi domiciliu,
concesionarului, parce1a, rândul şi num rul locului şi anul din care a început perioada de l sare
în p r sire. În tabel se va indica şi data la care s-a f cut cunoscut concesionarilor de a-şi respecta
obliga iile ce le revin potrivit prezentului Regulament, atr gându-li-se aten ia c nerespectarea
obliga iilor regulamentare poate atrage anularea actului de concesiune.
Tabelul va fi afişat timp de 30 de zile la sediul cimitirului şi Cancelariei parohiei sau
m n stirii, f cându-se men iune despre aceasta în registrul de eviden al
cimitirului.
Art. 37 - La începutul fiec rui an se va întocmi, separat, lista locurilor de înmormântare a
c ror concesiune urmeaz s se anuleze, deoarece concesionarii le-au l sat în p r sire o perioad
mai mare de 7 ani consecutiv. Lista va con ine parcela, rândul şi num rul locului de
înmormântare, num rul şi data actului de concesiune ce urmeaz a fi anulat, precum şi numele şi
prenumele concesionarului. În final, concesionarii vor fi invita i s se prezinte de îndat la
administra ia cimitirului pentru clarificarea situa iei locurilor de înmormântare ce posed .
Aceast list se va afişa timp de 90 de zile la sediul cimitirului şi la Cancelaria parohiei
sau m n stirii, întocmindu-se procese-verbale care vor fi înscrise în registrul de evident al
cimitirului.

21
 Dup afişare, parohia sau m n stirea are obliga ia s înştiin eze pe concesionari prin
scrisoare recomandat , la ultimul domiciliu cunoscut, despre situa ia locurilor lor şi s publice
într-un ziar cotidian lista locurilor de înmormântare a c ror concesiune urmeaz s se anuleze.
Art. 38 - În cazul când titularul concesiunii nu se prezint la administra ia cimitirului în
termen de 90 de zile de la data afiş rii şi încunoştin rii prin scrisoare recomandat şi prin
publicare în ziar, sau - în acelaşi termen - nu va clarifica situa ia locului s u de înmormântare,
actul de concesiune va fi anulat de c tre Consiliul parohial sau Consiliul economic al m n stirii,
dup verificarea dovezilor de îndeplinire a formalit ilor prev zute mai sus.
Capitolul al VIII-lea
Reglementarea unor situa ii speciale
Art. 39 - In cimitirele parohiale ortodoxe pot fi înmormânta i şi deceda i neortodocşi
dac , cultul de care au apar inut nu are cimitir propriu şi dac nu exist cimitir comunal.
înhumarea acestora se va face în parcele separate, stabilite de Consiliul parohial.
Cu prilejul înmormânt rii deceda ilor neortodocşi este interzis , în incinta cimitirului,
orice manifestare de prozelitism.
Tarifele şi taxele datorate de beneficiarii neortodocşi vor fi aceleaşi cu cele ce se achit de c tre
ortodocşi.
Art. 40 - Datorit caracterului de bunuri sacre ale cimitirelor parohiale şi m n stireşti,
precum şi destina iei lor ar tat în art.5, dac unul dintre concesionarii unui loc a trecut de la
cultul creştin ortodox la un alt cult, nu mai poate fi înmormântat între deceda ii ortodocşi şi
pierde dreptul s u de concesiune asupra acelui loc de înmormântare, iar la decesul s u se va
proceda potrivit art. 39.
Dac concesionarul unic sau totalitatea concesionarilor unui loc de înmormântare renun
la confesiunea ortodox prin trecerea la alt cult, dreptul de concesiune înceteaz . In acest caz, la
cimitirele parohiale ei pot primi în schimb - dac exist posibilit i - un alt loc de înmormântare
din parcelele rezervate înmormânt rii deceda ilor neortodocşi.
Art. 41 - Parohiile şi m n stirile sunt obligate s îngrijeasc mormintele personalit ilor
reprezentative şi ale ostaşilor c zu i pentru patrie - existente în cimitirul parohiei sau m n stirii.
Art. 42 - Parohiile şi m n stirile sunt obligate s îngrijeasc şi s nu înstr ineze
mormintele deceda ilor care nu au urmaşi, arunci când acestea au lucr ri importante de art , sau
sunt executate cu materiale de valoare mare.
Art. 43 - Acolo unde exist biserici sau capele cu caracter de monument istoric sau de
arhitectur , amplasarea fa de acestea a mormintelor noi va respecta distan a minim prev zut
ca zon de protec ie a acestor monumente prin dispozi iile legale în vigoare.
Art. 44 - în administrarea cimitirelor din mediul rural se va tine seama şi de tradi iile şi
specificul locului.
La aceste cimitire terenurile libere, neocupate înc de morminte, vor fi cultivate cu plante
potrivite cu sobrietatea locului şi a c ror îngrijire nu necesit lucr ri sau îngr ş minte ce ar aduce
atingere respectului datorat mor ilor.
Veniturile ce se vor ob ine din aceste culturi vor fi destinate între inerii cimitirelor şi
pentru nevoile parohiei.
Capitolul al IX-lea
Dispozi ii finale
Art. 45 - Consiliul parohial şi Consiliul economic la m n stiri, au obliga ia de a încerca
rezolvarea prin bun în elegere a litigiilor ivite în leg tur cu concesiunea şi folosirea locurilor de
înmormântare. în caz de nereuşit , p r ile vor fi îndrumate s se adreseze Consiliului eparhial.

22
 Art. 46 - Prezentul Regulament, votat de Adunarea Na ional Bisericeasc în şedin a din
11 decembrie 1977, într în vigoare pe data aprob rii lui de c tre Departamentul Cultelor.
Pe aceeaşi dat se abrog toate Regulamentele cimitirelor parohiilor şi m n stirilor
ortodoxe, precum şi orice alte dispozi ii contrarii.

Tema a 15-a:
Administraţia eparhial şi cancelaria eparhial : structur şi atribu ii.
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 103 şi
106-109:
Art.103 - În exercitarea atribu iilor sale, chiriarhul este ajutat de episcopul-vicar sau
arhiereul-vicar, Administra ia eparhial şi Cancelaria eparhial .
Art. 106 - (1) Administra ia eparhial aduce la îndeplinire hot rârile organismelor
deliberative şi executive centrale şi eparhiale, prin urm toarele sectoare de activitate:
a. Sectorul administrativ-bisericesc;
b. Sectorul înv mânt şi activit i cu tineretul;
c. Sectorul cultural şi comunica ii media;
d. Sectorul social-filantropic şi misionar;
e. Sectorul economic-financiar;
f. Sectorul patrimoniu şi construc ii bisericeşti;
g. Sectorul Exarhatul mân stirilor.
(2) În func ie de cerin ele pastorale şi administrative locale, Permanen a Consiliului
eparhial poate înfiin a şi alte sectoare de activitate.
(3) În cadrul sectoarelor Administra iei eparhiale pot func iona urm toarele servicii şi
compartimente: bibliotec ; muzeu; personal-resurse umane; contabilitate; tehnic; editur ;
tipografie; ateliere, precum şi altele, potrivit cerin elor locale specifice.
(4) Administra ia eparhial este condus de chiriarh, ajutat de episcopul-vicar sau
Arhiereul-vicar, împreun cu vicarul administrativ eparhial şi consilierii eparhiali.
Art.107 - (1) Cancelaria Eparhial preg teşte împreun cu sectoarele Administra iei
eparhiale lucr rile organismelor deliberative şi executive eparhiale şi aduce la îndeplinire
hot rârile acestora.
(2) Cancelaria Eparhial are urm toarele servicii şi compartimente: cabinetul
chiriarhului; secretariat; registratur ; arhiv ; oficiul canonic-juridic; corpul de inspec ie şi
control; biroul comunica ii şi rela ii cu publicul.
Art. 108 - (1) În Administra ia şi Cancelaria eparhial este încadrat, pe func ii de
execu ie, personal de specialitate, clerical şi neclerical. Acesta este numit, transferat şi revocat de
chiriarh în şedin a Permanen ei Consiliului eparhial.
(2) Consilierii eparhiali împreun cu personalul de specialitate studiaz şi întocmesc
referate asupra problemelor ce urmeaz a fi dezb tute de organismele deliberative eparhiale sau a
fi rezolvate de chiriarh.
Art.109 - (1) Corpul de inspec ie şi control al chiriarhului este încadrat cu urm torul
personal, numit de chiriarh, într-o şedin de lucru a Permanen ei Consiliului eparhial:
a. Un inspector eparhial bisericesc, numit în condi iile art.105, alin. 1 din prezentul
Statut, cu atribu ii generale de control şi de acuzator la Consistoriul Eparhial;

23
 b. Exarhul mân stirilor numit dintre arhimandri i sau protosingheli, cu atribu ii
generale de îndrumare, de inspec ie, de control la mân stiri şi de referent pentru problemele
mân stireşti. Acesta poate conduce şi Sectorul Exarhatul mân stirilor;
c. Inspectori pentru controlul financiar şi gestionar (audit), dintre care unul cu preg tire
juridic .
(2) Membrii Corpului de inspec ie şi control al chiriarhului îşi desf şoar activitatea din
dispozi ia acestuia, potrivit atribu iilor stabilite în statut, în regulamentele bisericeşti şi în
legisla ia în vigoare.

Tema a 16-a:
Administraţia eparhial a Arhiepiscopiei Bucureştilor: structur 5.
R spuns:
A se consulta Almanahul bisericesc sau Calendarul agend pentru anul în curs.

5
Tem adaptabil la realitatea fiec rei eparhii, de c tre comisiile de examen.

24
 ÎNV MÂNT
şi ACTIVIT I CU TINERETUL

Tema 1:
Religia în planurile de înv ţ mânt primar, gimnazial, liceal şi profesional: actele
normative care reglementeaz introducerea acesteia ca disciplin şcolar şi predarea
acesteia de c tre preo i.
R spuns:
Dup evenimentele din decembrie 1989, una dintre preocup rile Bisericii Ortodoxe
Române, ale Ministerului Înv mântului6 şi ale Secretariatului de Stat pentru Culte a fost
reintroducerea Religiei ca disciplin de studiu în înv mântul preuniversitar. Acest deziderat s-a
realizat prin ini ierea unor m suri adecvate.
Astfel, dup 45 de ani de comunism, perioad în care, pe nedrept, a fost alungat din
şcoli, fiind interzis prin Decretul 175/1948 pentru reforma învăţământului7, Religia îşi recap t
dreptul de a fi reaşezat în rândul disciplinelor şcolare.
De altfel, disciplina Religie a fost o prezen constant în legisla ia şcolar , de la primele
legi ale înv mântului, din perioada de constituire a sistemului de înv mânt modern, pân la
Decretul din anul 1948. Legea Instrucţiunii Publice din anul 1869 prevedea c „to i copiii de
orice religiune sau rit ar fi, vor trebui s primeasc instruc iune religioas ”. Cu toate acestea,
reintroducerea Religiei în şcoal a provocat controverse, re ineri, critici, puncte de vedere
diverse, atât din partea unor oameni politici, a unor intelectuali, a mass-mediei, cât şi din partea
unor reprezentan i ai cultelor, ai p rin ilor şi ai elevilor.
Trecând peste toate aceste obstacole, la insisten ele repetate ale Bisericii Ortodoxe
Române, ast zi Religia se pred în întreg înv mântul preuniversitar.
Documentele care reglementeaz în prezent predarea Religiei sunt:
I. Constituţia României, revizuit şi republicat în anul 2003:
Art. 29 - (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credin elor religioase
nu pot fi îngr dite sub nici o form . Nimeni nu poate fi constrâns s adopte o opinie ori s adere
la o credin religioas , contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiin ei este garantat ; ea trebuie s se manifeste în spirit de toleran
şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizeaz potrivit statutelor proprii, în
condi iile legii.
(4) În rela iile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac iuni de
învr jbire religioas .

6
Din ianuarie 2009 titulatura oficial a devenit Ministerul Educa iei, Cercet rii şi Inov rii.
7
Decretul a fost abrogat de Legea 7/1998.

25
 (5) Cultele religioase sunt autonome fa de stat şi se bucur de sprijinul acestuia,
inclusiv prin înlesnirea asisten ei religioase în armat , în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în
orfelinate.
(6) P rin ii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educa ia
copiilor minori a c ror r spundere le revine.
Art. 30 - (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credin elor şi
libertatea crea iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte
mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile…
(7) Sunt interzise de lege def imarea rii şi a na iunii, îndemnul la r zboi de
agresiune, la ur na ional , rasial , de clas sau religioas , incitarea la discriminare, la separatism
teritorial sau la violen public , precum şi manifest rile obscene, contrare bunelor moravuri.
Art. 32 - (1) Dreptul la înv tur este asigurat prin înv mântul general obligatoriu, prin
înv mântul liceal şi prin cel profesional, prin înv mântul superior, precum şi prin alte forme
de instruc ie şi de perfec ionare…
(7) Statul asigur libertatea înv mântului religios, potrivit cerin elor specifice
fiec rui cult. În şcolile de stat, înv mântul religios este organizat şi garantat prin lege.
II. Legea înv ţ mântului (nr. 84/1995), republicat în M.Of. nr. 606/10 dec. 1999:
Art. 9 - (1) Planurile-cadru ale înv mântului primar, gimnazial, liceal şi profesional
includ Religia ca disciplin şcolar . Elevul, cu acordul p rintelui sau al tutorelui legal instituit,
alege pentru studiu religia şi confesiunea.
III. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic:
Art. 136 – (1) Disciplina Religie poate fi predat numai de personalul abilitat, în baza
protocoalelor încheiate între Ministerul Înv mântului şi cultele religioase recunoscute oficial de
stat.
(2) Personalul de cult, absolvent al înv mântului superior ori al seminarului teologic,
cu o vechime de cel pu in 5 ani în profesie, care pred în înv mântul preuniversitar disciplina
religie, este salarizat la nivelul studiilor de profesor, respectiv de înv tor, categoria personalului
didactic definitiv, cu obliga ia ca în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi s
promoveze examenul de definitivare în înv mânt şi s parcurg preg tirea prev zut la art. 68
din Legea Înv mântului nr. 84/19958.
IV. Legea 489/28.12.2006 privind libertatea religioas şi regimul general al cultelor, publicat
în M.Of. nr. 11/08 ian. 2007:
Art. 32 - (1) În înv mântul de stat şi particular, predarea religiei este asigurat prin lege
cultelor recunoscute.

8
Art. 68 - (1) Studen ii şi absolven ii care opteaz pentru profesiunea didactic au obliga ia s absolve cursurile
organizate de Departamentul pentru preg tirea personalului didactic.
(2) Departamentele pentru preg tirea personalului didactic func ioneaz în institu iile de înv mânt superior, pe
baz de regulament, şi au planuri de înv mânt distincte, aprobate de senatul universit ii.
(3) Preg tirea studen ilor, prev zut la alin. (1) şi (2), se realizeaz în regimul activit ilor didactice op ionale.
Planurile de înv mânt ale departamentului sunt integrate în planurile de înv mânt ale facult ilor de profil.
(4) Absolven ilor Departamentului pentru preg tirea personalului didactic li se elibereaz certificate de absolvire,
pe baza c rora sunt abilita i s func ioneze în calitate de cadre didactice.
(5) Absolven ii înv mântului universitar pot profesa în înv mânt numai dac au obtinut certificatul de absolvire
men ionat la alin. (4) sau dac efectueaz preg tirea prev zut la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.

26
 (2) Personalul didactic care pred religia în şcolile de stat se numeşte cu acordul
cultului pe care îl reprezint , în condi iile legii.
(3) În cazul în care un cadru didactic s vârşeşte abateri grave de la doctrina sau morala
cultului, cultul îi poate retrage acordul de a preda religia, fapt ce duce la desfacerea contractului
individual de munc .
V. Preciz ri privind predarea Religiei în înv ţ mântul preuniversitar, nr. 9715/ 10.04.1996,
Ministerul Înv mântului şi nr. S/159/11.04.1996, Secretariatul de Stat pentru Culte:
Pct. 11 - Religia va fi predat de preo i, înv tori care au atestat pentru predarea religiei
(la clasele I-IV) ori de absolven i ai înv mântului superior teologic, care îndeplinesc condi iile
prev zute de art. 68, alin. 5 din Legea Învăţământului, alte cadre didactice din înv mântul
preuniversitar atestate de culte.
Încadrarea persoanelor care urmeaz s predea Religia, corespunz tor cultului respectiv,
se va face numai cu acordul cultelor recunoscute oficial de stat.
Pct. 12 - Cadrele didactice pentru predarea Religiei vor fi încadrate prin concurs
organizat de inspectoratele şcolare jude ene (al municipiului Bucureşti), în perioadele legal
constituite pentru aceasta, conform metodologiei elaborate de Ministerul Înv mântului. Pentru
prezentarea la concurs candida ii trebuie s prezinte şi recomandarea din partea cultului.
Scoaterea posturilor la concurs se face cu acordul cultului respectiv.
VI. Pe lâng acestea trebuie amintite Protocolul nr. 4529-10480/1990 încheiat între Ministerul
Cultelor şi Ministerul Înv mântului privind înfiin area seminariilor liceale; Protocolul nr. 9870-
4318-124/1991 încheiat între Ministerul Înv mântului şi Ştiin ei, Secretariatul de Stat pentru
Culte şi Patriarhia Român privind includerea înv mântului teologic superior în cadrul
universit ilor de stat; Protocolul nr. 1044-7093/1992, încheiat între Ministerul Înv mântului şi
Ştiin ei şi Secretariatul de Stat pentru Culte, privind înv mântul religios în şcolile de stat şi
Protocolul nr. 9484-1859/1993, încheiat între Ministerul Înv mântului şi Secretariatul de Stat
pentru Culte, privind înv mântul preuniversitar teologic.

Tema a 2-a:
Gradele profesionale în preo ie: documente care le reglementeaz şi modalitatea
ob inerii lor.
R spuns: Metodologia pentru ob inerea gradelor profesionale în preo ie de c tre
personalul clerical9

Debutant - studii medii

1. Personalul clerical îşi începe activitatea prin titularizarea pe post, care devine efectiv la
data hirotoniei.
2. Pentru candida ii care doresc numirea într-un post clerical, titularizarea pe posturile
scoase la concurs de centrul eparhial este obligatorie şi se face în baza examenului de capacitate
preo easc prev zut de Regulamentul de numiri şi transfer ri. În acest scop, eparhiile sunt

9
Revizuit în cadrul lucr rilor Comisiei speciale de la Patriarhia Român - 1 aprilie 2008 şi aprobat de Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în sedin a Sa din 9-10 iulie 2008 prin Hot rârea de pe Temei nr. 1199/2008.
Prezenta Metodologie pentru categoria “studii medii” se aplica în mod excep ional doar în situa ia în care centrul
eparhial are nevoie de personal clerical cu studii medii, conform cu prevederile art. 124 alin. 3) din Statutul pentru
organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. În cazul în care vor exista candida i care au absolvit
seminarul înainte de 1989, media se împarte la doi, întrucât atunci nu exista atestat.

27
îndatorate s publice posturile vacante în vederea organiz rii examenului de titularizare
(capacitate preo easca).
3. Numirea pe post ca titular în vederea hirotoniei se face în limita posturilor publicate şi în
ordinea mediilor generale de titularizare.
4. Înscrierea pentru titularizare se face la centrul eparhial prin depunerea unui dosar care va
cuprinde:
- copia diplomei de absolvire a seminarului sau copia diplomei de bacalaureat şi copia
certificatului de atestare a competen elor profesionale;
- Curriculum Vitae;
- dovada de la centrul eparhial c nu are impedimente canonice la hirotonie.
5. Examenul de capacitate preo easc se organizeaz anual în dou sesiuni (septembrie şi
martie) şi este valabil timp de un an de zile.
6. Media general de titularizare rezult din: media de absolvire a seminarului sau media de
bacalaureat, media de atestare a competen elor profesionale şi media examenului de capacitate
preo easc , împ r ite la trei .
7. Candida ii care nu au promovat examenul de capacitate preo easc se pot prezenta la un
nou examen în sesiunea urm toare, în aceleaşi condi ii amintite mai sus. Media de promovare a
examenului de capacitate este minimum 7 (şapte).
8. În r stimpul dintre sesiunile examenului de capacitate preo easc , numirea în posturile
vacante (titularizarea) se face, la cerere, în ordinea mediilor, dintre candida ii reuşi i în anul în
care este valabil examenul de capacitate.
9. Comisia examenului de capacitate se propune aprob rii chiriarhului de c tre Sectorul
Înv mânt şi activit i cu tineretul. Ea este alc tuit din profesori de la facult ile de teologie sau
de la seminariile teologice, sub preşedin ia chiriarhului.
10. Programa pentru examenul de capacitate va fi axat pe probleme actuale: pastoral-
liturgice, cultural-misionare, social-filantropice, educative şi alte probleme specifice eparhiilor.
Examenul va consta dintr-o prob scris şi una oral .
11. Condi iile men ionate amendeaz şi întregesc Regulamentul de numire şi transferare a
clerului.
12. Centrul eparhial elibereaz , la cerere, Certificat de titularizare (capacitate preoţească),
în care se înscrie rezultatul ob inut.

Definitiv – studii medii

1. Pentru personalul clerical, definitivarea pe post este obligatorie şi se ob ine prin cursuri şi
examene speciale de definitivare la minimum 2 ani şi cel mult 5 ani de la titularizarea pe post,
prin hirotonie.
2. Înscrierea preo ilor la cursurile de definitivare se face la centrul eparhial, cu cel pu in 30
de zile înainte de începerea cursurilor, prin depunerea unui dosar care va cuprinde:
- copie dup diploma de absolvire a seminarului sau copie dup diploma de bacalaureat,
copie dup certificatul de atestare a competen elor profesionale şi adeverin a de capacitate
preo easca;
- adeverin a care s ateste cel pu in 2 ani de vechime în preo ie;
- memoriu de activitate avizat de protopop;
- raportul protopopului în leg tur cu inspec iile anuale;
- Media notarilor administrative pe ultimii 2 ani, stabilita potrivit Regulamentului de numiri
şi transfer ri, având calificativul cel pu in “Bine”.

28
 3. Lista cu numele candida ilor care au primit aprobarea chiriarhului pentru înscrierea la
cursurile de definitivare se comunic centrului teritorial de cursuri, cu 15 zile înainte de începerea
cursurilor.
4. Cursurile pentru definitivare, cu o durat de 2 s pt mâni şi frecven obligatorie, se
organizeaz la cele 6 centre teritoriale în perioada iulie – septembrie, pe baza tematicii aprobate
de Sinodul mitropolitan, desf şurându-se în cel mai adecvat spa iu de studiu (m n stire) de pe
raza centrului teritorial.
5. Cursurile se finalizeaz cu examenul de definitivat constând în dou probe scrise (o
prob de cunoştin e teologice inter-disciplinare şi o prob de cunoştin e pastoral-misionare, pe
baza tematicii aprobate de Sinodul mitropolitan şi a bibliografiei recomandate) şi o prob orala
din omiletic sau catehetic , liturgic şi administra ie parohiala.
6. Media de promovare a examenului de definitivare este minimum 7 (şapte), cu nicio
notare par ial sub 6 (sase), calculându-se ca medie aritmetic a celor trei probe.
7. Candida ii care nu au promovat examenul de definitivare se pot prezenta la un nou
examen în anul urm tor, în aceleaşi condi ii amintite mai sus.
8. Centrul eparhial, pe baza cataloagelor comunicate de centrele teritoriale de cursuri,
înscrie în fişa personal a fiec rui preot rezultatul ob inut şi elibereaz , la cerere, Certificat de
acordare a definitiv rii.

Gradul II – studii medii

1. Gradul II se ob ine, la cerere, dup cel pu in 4 ani de la examenul de definitivare.
2. Înscrierea preo ilor la cursurile pentru gradul II se face la centrul eparhial, cu cel pu in 30
de zile înainte de începerea cursurilor, prin depunerea unui dosar care va cuprinde:
- copia diplomei de absolvire a seminarului sau copia diplomei de bacalaureat, copia
certificatului de atestare a competen elor profesionale, adeverin a de capacitate preo easc şi
copia certificatului de acordare a definitiv rii;
- adeverin care s ateste cel pu in 6 ani de vechime în preo ie;
- memoriu de activitate avizat de protopop, având calificativul cel pu in “Bine”;
- dovada cu not rile administrative de la centrul eparhial pe ultimii 4 ani;
- dovada privind elaborarea sau sus inerea unei conferin e preo eşti ori a unei teme în cadrul
Cercului pastoral, în ultimii 4 ani;
- atestarea privind organizarea unei vizite arhiereşti în parohie, precum şi a realiz rilor
semnificative pe plan pastoral-liturgic, cultural-misionar, social-filantropic şi administrativ-
gospod resc, în ultimii 4 ani.
3. Pentru înscriere, precum şi pentru organizarea cursurilor şi a examenelor pentru gradul II
sunt valabile aceleaşi criterii men ionate la definitivare.
Cursurile se finalizeaz cu examen constând în dou probe scrise:
- o prob de cunoştin e teologice inter-disciplinare şi
- o prob de cunoştin e pastoral-misionare, pe baza tematicii aprobate de Sinodul
mitropolitan şi a bibliografiei recomandate;
Media de promovare a examenului pentru gradul II este minimum 7 (şapte) şi nicio notare
par ial sub 6 (sase).
4. Candida ii care nu au promovat examenul de gradul II se pot prezenta la un nou examen
în anul urm tor, în aceleaşi condi ii amintite mai sus.
5. Centrul eparhial, pe baza cataloagelor comunicate de centrele teritoriale de cursuri,
înscrie în fişa personal a fiec rui preot rezultatul ob inut şi elibereaz , la cerere, Certificat de
acordare a gradului II.

29
 Gradul I – studii medii
1. Gradul I se ob ine, la cerere, dup cel pu in 4 ani de la promovarea examenului pentru
gradul II.
2. Centrele de perfec ionare pentru ob inerea gradului I sunt cele aprobate de Sfântul Sinod,
la Facult ile de Teologie Ortodoxa din: Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Timişoara şi Cluj-
Napoca.
3. Dosarul de înscriere pentru ob inerea gradului I se întocmeşte în aceleaşi condi ii ca la
gradul II, şi va cuprinde în plus:
- adeverin a care sa ateste cel pu in 10 ani de vechime în preo ie;
- dovada privind elaborarea sau sus inerea unei conferin e preo eşti ori a unei teme în cadrul
cercului pastoral, în ultimii 4 ani;
- dovada privind publicarea unor materiale de interes bisericesc (studii, articole, predici,
cateheze etc.).
4. Perioada de depunere şi aprobare a dosarelor de înscriere la gradul I este cea prev zut
pentru definitivare şi gradul II.
5. Pentru examenul de gradul I, centrele de perfec ionare în colaborare cu centrele eparhiale
alc tuiesc programa înso ita de bibliografia orientativa care va cuprinde teme de interes pentru
preo ime cu con inut: teologic, pastoral-liturgic, cultural-misionar, social-filantropic şi
administrativ-gospod resc, de drept bisericesc, administra ie parohiala şi legisla ie.
6. Programa înso ita de bibliografia orientativa se aproba de sinoadele mitropolitane şi se
comunica la Cancelaria Sfântului Sinod şi la centrele eparhiale sufragane care au îndatorirea sa le
publice şi pe baza c reia se vor solicita subiecte pentru lucr rile de grad.
7. Subiectul pentru lucrarea de grad se alege de c tre candidat dintre cele publicate cu
acordul profesorului coordonator şi cu aprobarea chiriarhului locului, cu cel mult un an înainte de
împlinirea termenului de înscriere la grad.
8. Dup primirea dosarelor de înscriere, centrul eparhial stabileşte o dat comun pentru
sus inerea colocviului în vederea admiterii la grad.
9. Colocviul de admitere se sus ine pe baza programei orientative aprobate, în fa a unei
comisii prezidat de chiriarhul locului sau a delegatului s u, alc tuit din cadre didactice
universitare (profesor sau conferen iar) şi 1 – 2 consilieri administrativi de la centrul eparhial, cu
gradul I sau doctori în teologie. Rezultatul colocviului de admitere se consemneaz prin
calificativele “Admis” sau “Respins”.
10. Pentru gradul I, se efectueaz o inspec ie special la parohia în care activeaz
candidatul, în primul trimestru al anului, de c tre un cadru didactic universitar, apar inând
centrului de perfec ionare, sau, în lipsa lui, de un preot profesor din înv mântul preuniversitar
teologic (seminar teologic), care are gradul I sau este doctor în teologie, sau de un consilier
administrativ de la centrul eparhial, cu gradul I sau doctor în teologie, ori de un preot de parohie,
cu gradul I sau doctor în teologie, delegat de chiriarhul locului.
11. Obiectivele inspec iei speciale se stabilesc de c tre chiriarh în corelare cu prevederile
punctului 5, iar rezultatele acesteia şi calificativul ob inut, cel pu in “bine”, se consemneaz într-
un proces verbal şi se depun la dosarul candidatului.
12. Lucrarea de grad se depune la Centrul de perfec ionare pân la 31 august, în vederea
recenz rii de c tre profesorul coordonator în cel mult 30 de zile şi pentru stabilirea datei la care
va avea loc colocviul pentru sus inerea lucr rii de grad, în trimestrul IV.
13. Colocviul pentru sus inerea lucr rii de grad se organizeaz , pe eparhii, la centrul de
perfec ionare la care s-a înscris candidatul, în fa a unei comisii prezidate de chiriarhul locului sau
a delegatului sau (profesor sau conferen iar), alc tuit din: profesorul coordonator, un cadru

30
didactic din sec ia în care se înscrie subiectul lucr rii de grad şi delegatul centrului eparhial de
care apar ine candidatul, în condi iile articolului 10.
14. Nota minim de admitere a lucr rii şi de promovare a colocviului este 8 (opt).
15. Candida ii care nu au promovat colocviul pentru gradul I se pot prezenta la un nou
examen în anul urm tor, în aceleaşi condi ii amintite mai sus.
16. Centrul Eparhial, pe baza cataloagelor comunicate de centrul de perfec ionare, înscrie în
fişa personal a fiec rui preot rezultatul ob inut şi elibereaz , la cerere, Certificat de acordare a
gradului I.

Debutant – studii superioare

1. Personalul clerical îşi începe activitatea prin titularizarea pe post, care devine efectiv la
data hirotoniei.
2. Pentru candida ii care doresc numirea într-un post clerical, titularizarea pe posturile
scoase la concurs de centrul eparhial este obligatorie şi se face în baza examenului de capacitate
preo easc prev zut de Regulamentul de numiri şi transfer ri. În acest scop, eparhiile sunt
îndatorate s publice posturile vacante în vederea organiz rii examenului de titularizare
(capacitate preo easc ).
3. Numirea pe post ca titular în vederea hirotoniei se face în limita posturilor publicate şi în
ordinea mediilor ob inute de candida i la examenul de capacitate.
4. Înscrierea pentru titularizare se face la centrul eparhial prin depunerea unui dosar care va
cuprinde:
- copii dup actele de studii: diploma de licen iat în teologie, master, doctorat şi foile
matricole;
- Curriculum Vitae;
- dovada de la centrul eparhial c nu are impedimente canonice la hirotonie.
5. Examenul de capacitate preo easc se ine în dou sesiuni (septembrie şi martie) şi este
valabil timp de un an de zile.
6. Media general de titularizare rezult din media examenului de licen , media celor patru
ani de studii şi media examenului de capacitate preo easc , împ r ite la trei.
7. Candida ii care nu au promovat examenul de capacitate preo easca se pot prezenta la un
nou examen în sesiunea urm toare, în aceleaşi condi ii amintite mai sus.
8. În r stimpul dintre sesiunile examenului de capacitate preo easc , numirea în posturile
vacante (titularizarea) se face, la cerere, în ordinea mediilor, dintre candida ii reuşi i în anul în
care este valabil examenul de capacitate.
9. Comisia examenului de capacitate se propune aprob rii chiriarhului de c tre Sectorul
Învăţământ şi activităţi cu tineretul. Ea este alc tuit din profesori de la facult ile de teologie sau
de la seminariile teologice, sub preşedin ia chiriarhului.
10. Programa pentru examenul de capacitate va fi axat pe probleme actuale: pastoral-
liturgice, cultural-misionare, social-filantropice, educative şi alte probleme specifice eparhiilor.
Examenul va consta dintr-o prob scris şi una oral .
11. Centrul eparhial elibereaz , la cerere, Certificat de titularizare (capacitate preo easc ),
în care se înscrie rezultatul ob inut.
12. Condi iile men ionate amendeaz şi întregesc Regulamentul de numire şi transferare a
clerului.

Definitiv – studii superioare

31
 1. Pentru personalul clerical, definitivarea pe post este obligatorie şi se ob ine prin cursuri şi
examene speciale de definitivare la minimum 2 ani şi cel mult 5 ani de la titularizarea pe post,
prin hirotonie.
2. Înscrierea preo ilor la cursurile de definitivare se face la centrul eparhial, cu cel pu in 30
de zile înainte de începerea cursurilor, prin depunerea unui dosar care va cuprinde:
- copiile actelor de studii: diploma de licen în teologie, master, doctorat şi foile matricole;
- adeverin care s ateste cel pu in 2 ani de vechime în preo ie;
- memoriu de activitate avizat de protopop;
- Raportul protopopului în leg tura cu inspec iile anuale;
- Media not rilor administrative pe ultimii 2 ani, stabilit potrivit Regulamentului de numiri
şi transfer ri, având calificativul cel pu in “Bine”.
3. Lista cu numele candida ilor care au primit aprobarea chiriarhului pentru înscrierea la
cursurile de definitivare se comunic centrului teritorial de cursuri, cu 15 zile înainte de începerea
cursurilor.
4. Cursurile pentru definitivare cu o durat de 2 s pt mâni şi frecven obligatorie, se
organizeaz la cele 6 centre teritoriale, în perioada iulie – septembrie, pe baza tematicii aprobate
de Sinodul mitropolitan.
5. Cursurile se finalizeaz cu examenul de definitivat constând în dou probe scrise (o
prob de cunoştin e teologice inter-disciplinare şi o prob de cunoştin e pastoral-misionare, pe
baza tematicii aprobate de Sinodul mitropolitan şi a bibliografiei recomandate) şi o prob oral
din predic sau catehez , liturgica şi administra ie parohial .
6. Media de promovare a examenului de definitivare este minimum 7 (şapte), cu nicio
notare par ial sub 6 (sase), calculându-se ca medie aritmetica a celor trei probe.
7. Candida ii care nu au promovat examenul de definitivare se pot prezenta la un nou
examen în anul urm tor, în aceleaşi condi ii amintite mai sus.
8. Centrul eparhial, pe baza cataloagelor comunicate de centrele teritoriale de cursuri,
înscrie în fişa personal a fiec rui preot rezultatul ob inut şi elibereaz , la cerere, Certificat de
acordare a definitiv rii.
9. Absolven ii de masterat şi asisten ii universitari, dup promovarea examenului de
titularizare (capacitate preo easca), primesc Certificat de acordare a definitiv rii.

Gradul II - studii superioare

1. Gradul II se ob ine, la cerere, dup cel pu in 4 ani de la promovarea examenului de
definitivare.
2. Înscrierea preo ilor licen ia i în teologie la cursurile pentru gradul II se face la centrul
eparhial, cu cel pu in 30 de zile înainte de începerea cursurilor, prin depunerea unui dosar care va
cuprinde:
- copie dup Diploma de licen iat în teologie;
- adeverin a care s ateste cel pu in 6 ani de vechime în preo ie;
- memoriu de activitate avizat de protopop, având calificativul cel pu in “Bine”;
- dovada privind publicarea unor c r i, studii, articole, predici, cateheze, conferin e, alte
materiale de interes bisericesc (cel pu in 5 materiale);
- dovada privind elaborarea sau sus inerea unei conferin e preo eşti ori a unei teme în cadrul
cercului pastoral, în ultimii 4 ani;
- Atestarea privind organizarea unei vizite arhiereşti în parohie, precum şi a realiz rilor
semnificative pe plan pastoral-liturgic, cultural-misionar, social-filantropic şi administrativ-
gospod resc, în ultimii 4 ani.

32
 3. Absolven ii cursurilor de doctorat şi cei cu diploma de masterat în teologie sunt încadra i
la gradul II, la cerere, pe baza unui dosar cuprinzând:
- copie dup actul de absolvire a cursurilor de doctorat sau dup diploma de masterat;
- adeverin a care s ateste cel pu in 6 ani de vechime în preo ie (la parohie sau în
înv mântul teologic);
- memoriu de activitate avizat de protopop sau de conduc torul institu iei de înv mânt
teologic;
- dovada privind publicarea unor studii, articole, predici, cateheze, conferin e, alte materiale
de interes bisericesc (cel pu in 5 materiale);
- adeverin a privind titularizarea prin examen de capacitate preo easca sau numire pe post,
iar în cazul cadrelor didactice din înv mântul teologic, adeverin a de titularizare sau numire pe
post.
4. Pentru înscriere, precum şi pentru organizarea cursurilor şi a examenelor pentru gradul II
sunt valabile aceleaşi criterii men ionate la definitivare.
Cursurile se finalizeaz cu examen constând în dou probe scrise:
- o prob de cunoştin e teologice inter-disciplinare şi
- o prob de cunoştin e pastoral-misionare, pe baza tematicii aprobate de Sinodul
mitropolitan şi a bibliografiei recomandate;
Media de promovare a examenului pentru gradul II este minimum 7 (şapte) şi nicio notare
par iala sub 6 (sase).
5. Candida ii care nu au promovat examenul de gradul II se pot prezenta la un nou examen
în anul urm tor, în aceleaşi condi ii amintite mai sus.
6. Centrul eparhial, pe baza cataloagelor comunicate de centrele teritoriale de cursuri,
înscrie în fişa personal a fiec rui preot rezultatul ob inut şi elibereaz , la cerere, Certificat de
acordare a gradului II.

Gradul I – studii superioare

1. Gradul I se ob ine, la cerere, dup cel pu in 4 ani de la promovarea examenului pentru
gradul II.
2. Centrele de perfec ionare pentru ob inerea gradului I sunt cele aprobate de Sfântul Sinod,
la Facult ile de Teologie Ortodoxa din: Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Timişoara şi Cluj-
Napoca.
3. Dosarul de înscriere a licen ia ilor în teologie pentru ob inerea gradului I se întocmeşte în
aceleaşi condi ii ca la gradul II şi va cuprinde în plus:
- adeverin a care s ateste cel pu in 10 ani de vechime în preo ie;
- dovada privind publicarea unor c r i, studii, articole, predici, cateheze, conferin e, alte
materiale de interes bisericesc (cel pu in 10 materiale);
- particip ri la emisiuni radio şi TV, cu binecuvântarea chiriarhului.
4. Absolven ii cursurilor de doctorat cu examen de admisibilitate sunt încadra i la gradul I,
la cerere, pe baza unui dosar cuprinzând:
- adeverin a din care sa reias promovarea examenului de admisibilitate;
- adeverin a care sa ateste cel pu in 6 ani de vechime în preo ie;
- adeverin a privind titularizarea prin examen de capacitate preo easc sau numire pe post;
- memoriu de activitate cuprinzând lucr rile publicate, avizat de protopop.
5. Doctorii în teologie sunt încadra i la gradul I, la cerere, pe baza unui dosar cuprinzând:
- copia diplomei de doctor în teologie;
- adeverin a privind titularizarea prin examen de capacitate preo easc sau numire pe post;

33
 - memoriu de activitate cuprinzând lucr rile publicate, avizat de protopop sau de
conduc torul institu iei de înv mânt teologic.
6. Perioada de depunere şi aprobare a dosarelor de înscriere la gradul I este cea prev zut
pentru definitivare şi gradul II.
7. Pentru examenul de gradul I, centrele de perfec ionare în colaborare cu centrele eparhiale
alc tuiesc programa înso it de bibliografia orientativ care va cuprinde teme de interes pentru
preo ime cu con inut teologic: pastoral-liturgic, cultural-misionar, social-filantropic şi
administrativ-gospod resc, de drept bisericesc, administra ie parohiala şi legisla ie.
8. Programa înso it de bibliografia orientativ se aprob de sinoadele mitropolitane şi se
comunic la Cancelaria Sfântului Sinod şi la centrele eparhiale sufragane care au îndatorirea s le
publice şi pe baza c reia se vor solicita subiecte pentru lucr rile de grad.
9. Subiectul pentru lucrarea de grad se alege de c tre candidat dintre cele publicate cu
acordul profesorului coordonator şi cu aprobarea chiriarhului locului, cu cel mult un an înainte de
împlinirea termenului de înscriere la grad.
10. Dup primirea dosarelor de înscriere, centrul eparhial stabileşte o dat comun pentru
sus inerea colocviului în vederea admiterii la grad.
11. Colocviul de admitere se sus ine pe baza programei orientative aprobate, în fa a unei
comisii prezidat de chiriarhul locului sau a delegatului s u, alc tuit din cadre didactice
universitare (profesor sau conferen iar) şi 1 – 2 consilieri administrativi de la centrul eparhial, cu
gradul I sau doctori în teologie. Rezultatul colocviului de admitere se consemneaz prin
calificativele “Admis” sau “Respins”.
12. Pentru gradul I, se efectueaz o inspec ie special la parohia în care activeaz
candidatul, în primul trimestru al anului, de c tre un cadru didactic universitar, apar inând
centrului de perfec ionare, sau, în lipsa lui, de un preot profesor din înv mântul preuniversitar
teologic (seminar teologic), care are gradul I sau este doctor în teologie, sau de un consilier
administrativ de la centrul eparhial, cu gradul I sau doctor în teologie, ori de un preot de parohie,
cu gradul I sau doctor în teologie, delegat de chiriarhul locului.
13. Obiectivele inspec iei speciale se stabilesc de c tre chiriarh în corelare cu prevederile
punctului 5, iar rezultatele acesteia şi calificativul ob inut, cel pu in “bine”, se consemneaz într-
un proces verbal şi se depun la dosarul candidatului.
14. Lucrarea de grad se depune la centrul de perfec ionare pân la 31 august, în vederea
recenz rii de c tre profesorul coordonator în cel mult 30 de zile şi pentru stabilirea datei la care
va avea loc colocviul pentru sus inerea lucr rii de grad, în trimestrul IV.
15. Colocviul pentru sus inerea lucr rii de grad se organizeaz , pe eparhii, la centrul de
perfec ionare la care s-a înscris candidatul, în fa a unei comisii prezidate de chiriarhul locului sau
a delegatului s u (profesor sau conferen iar), alc tuit din: profesorul coordonator, un cadru
didactic din sec ia în care se înscrie subiectul lucr rii de grad şi delegatul centrului eparhial de
care apar ine candidatul, în condi iile articolului 10.
16. Nota minim de admitere a lucr rii şi de promovare a colocviului este 8 (opt).
17. Candida ii care nu au promovat colocviul pentru gradul I se pot prezenta la un nou
examen în anul urm tor, în aceleaşi condi ii amintite mai sus.
18. Centrul eparhial, pe baza cataloagelor comunicate de centrul de perfec ionare, înscrie în
fişa personal a fiec rui preot rezultatul ob inut şi elibereaz , la cerere, Certificat de acordare a
gradului I.

PRECIZ RI ADI IONALE

(comune pentru personalul clerical cu studii medii şi studii superioare)

34
 a. Personalului didactic licen iat la specializarea Teologie Pastoral din cadrul Facult ilor
de Teologie Ortodox , care pred discipline de specialitate teologic în înv mântul
preuniversitar teologic sau care pred disciplina Religie în înv mântul de stat, i se echivaleaz ,
pe baza de acte justificative, gradele didactice ob inute în înv mântul de stat cu gradele
profesionale pentru personalul clerical, cu obliga ia sus inerii examenului de titularizare
(capacitate preo easc ), înaintea hirotoniei.
b. Cu binecuvântarea chiriarhului, personalul clerical monahal poate ob ine grade
profesionale în aceleaşi condi ii prev zute pentru clerul de mir.
c. În vederea hirotoniei, personalul monahal este îndatorat sa promoveze examenul de
titularizare (capacitate preo easca). În vederea înscrierii, personalul monahal va prezenta dosar de
acte cuprinzând şi recomandarea stare ului, precum şi aprobarea chiriarhului.
d. Nu se acord dispense pentru reducerea vechimii în preo ie şi a stagiilor dintre grade
pentru personalul clerical.
e. Preo ii care dep şesc limita maxim de 5 ani de la titularizare vor fi men inu i pe post,
dar vor fi penaliza i prin încadrarea la salarizare ca debutan i, pân când vor sus ine examenul de
definitivat.
f. Preo ilor afla i sub sanc iune administrativ sau disciplinar-bisericeasc nu li se aprob
înscrierea la definitivare, gradul II şi gradul I, pân la ridicarea sanc iunii.
g. Preo ii care au ob inut definitivarea şi gradul II cu media 10 sau au o activitate misionar
cu totul deosebit (construc ii de biserici, activitate filantropic , cultural ), se pot prezenta, dup
caz, la examenele pentru gradul urm tor, cu un an mai devreme fa de perioada prev zut .
h. Certificatele de acordare a gradelor profesionale se aprob de Sfântul Sinod pe formulare
tipizate.
i. Centrele de perfec ionare la care sunt arondate mai multe eparhii pot organiza, anual, serii
suplimentare de cursuri, potrivit cu cerin ele locale.
j. Arondarea eparhiilor la Centrele de perfec ionare pentru gradele profesionale, aprobate de
Sfântul Sinod, este urm toarea:
- Facultatea de Teologie Ortodox Patriarhul Justinian a Universit ii din Bucureşti:
Arhiepiscopia Bucureştilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviştei, Episcopia
Argeşului şi Muşcelului, Episcopia Buz ului şi Vrancei, Episcopia Dun rii de Jos, Episcopia
Sloboziei şi C l raşilor, Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, Episcopia Giurgiului şi
Episcopia Tulcii;
- Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru St niloae a Universit ii din Iaşi:
Arhiepiscopia Iaşilor, Arhiepiscopia Sucevei şi R d u ilor, Episcopia Romanului şi
Episcopia Huşilor;
- Facultatea de Teologie Ortodox Andrei Şaguna a Universit ii din Sibiu:
Arhiepiscopia Sibiului şi Episcopia Covasnei şi Harghitei;
- Facultatea de Teologie Ortodox a Universit ii din Cluj-Napoca: Arhiepiscopia
Vadului, Feleacului şi Clujului, Arhiepiscopia Alba Iuliei, Episcopia Ortodoxa Româna a
Oradiei, Episcopia Ortodoxa Româna a Maramureşului şi S tmarului, precum şi Episcopia
S lajului;
- Facultatea de Teologie Ortodox a Universit ii din Craiova: Arhiepiscopia Craiovei,
Episcopia Râmnicului, Episcopia Severinului şi Strehaiei, precum şi Episcopia Slatinei;
- Facultatea de Teologie Ortodox a Universit ii din Timişoara: Arhiepiscopia
Timişoarei, Episcopia Aradului, Ienopolei, H lmagiului şi Hunedoarei, precum şi Episcopia
Caransebeşului.
k. Prezenta Metodologie pentru ob inerea gradelor profesionale şi Preciz rile adi ionale
(comune pentru personalul clerical cu studii medii şi studii superioare) intr în vigoare dup
aprobarea lor de c tre Sfântul Sinod.
35
 l. Tematicile pentru preg tirea personalului clerical în vederea ob inerii gradelor
profesionale se aprob de c tre sinoadele mitropolitane pe baza Programei-cadru aprobate de
Sfântul Sinod, la care se pot ad uga teme de interes local.

PROGRAMA-CADRU PENTRU CURSURILE ÎN VEDEREA OB INERII

GRADELOR PROFESIONALE
I. Probleme actuale în Biserica Ortodox Român
1. Ora de religie: scopuri şi obiective în educa ia religioasa în contextul actual.
2. Atitudinea Bisericii fa de avort, divor , abandonul de copii, homosexualitate etc.
3. Probleme morale ale tineretului de azi şi solu iile lor din perspectiva creştin .
4. Atitudinea Bisericii fa a de problemele sociale actuale: integrare, globalizare,
secularizare, ateism, terorism, trafic de persoane.
5. Ortodoxia şi ecumenismul contemporan. Evaluarea dialogurilor în contextul Uniunii
Europene.
6. Coordonatele teologiei ortodoxe româneşti. R spunsuri la problemele contemporane.
7. Structura actuala organizatoric-administrativa a Bisericii Ortodoxe Române.
II. Viaţa liturgic în Biserica Ortodox Român
8. Rolul şi importan a Sfintei Liturghii în via a credincioşilor - cler şi credincioşi.
9. Uniformizarea liturgic – scop al activit ii misionare a preotului şi de p strare a unit ii
de credin .
10. Grija Bisericii pentru p strarea formelor tradi ionale în arhitectura şi pictura
bisericeasc .
III. Activit ţi misionar-pastorale
11. Probleme, metode şi mijloace pastorale în societatea actual : parohia din mediul urban şi
rural.
12. Importan a predicii şi catehezei pentru pastora ie.
13. Rolul cânt rii bisericeşti în activitatea misionar a Bisericii. Combaterea tendin elor de
îndep rtare de la spiritul muzicii tradi ionale.
14. Necesitatea cunoaşterii canoanelor şi a legiuirilor bisericeşti pentru via a religioas .
15. Atitudinea Bisericii fa a de manifest rile oculte: vr jitorie, magie, supersti ie.
16. Prozelitismul contra-m rturie creştin . Principii, metode şi mijloace de prozelitism sectar
şi combaterea lor.
17. Biserica Ortodox Româna, diaspora româneasca şi fenomenul migra iei.
18. Provoc rile lumii contemporane privind darul sacru al vie ii: avortul, clonarea, ingineria
genetic , eutanasia.
IV. Activit ţi filantropice
19. Misiunea social-filantropic a Bisericii în trecut şi ast zi.

Tema a 3-a:
Recomandarea dat de preotul paroh unui profesor de religie care solicit
binecuvântarea Chiriarhului pentru a participa la un concurs didactic (titularizare,
transfer, detaşare, suplinire): ce preciz ri trebuie s cuprind .
R spuns:
36
 Recomandarea dat de preotul paroh unui profesor de religie care solicit binecuvântarea
Chiriarhului pentru a participa la un concurs didactic, va ine cont de urm toarele aspecte:
Preo ii sunt obliga i s manifeste responsabilitate pastoral-misionar şi s dea profesorilor
de Religie recomand ri conforme cu realitatea; s dea recomand ri numai profesorilor care au
func ionat la şcolile din parohiile p storite de ei. Preo ii care vor elibera recomand ri fictive risc
s fie sanc iona i pe linie administrativ , dup gravitatea faptei.
În vederea men inerii binecuvânt rii acordate persoanelor care predau Religia, precum şi
în vederea ob inerii binecuvânt rii pentru participarea la diferite concursuri didactice (titularizare,
transfer, detaş ri etc.), este necesar ca aceste persoane s in o strâns leg tur cu parohia şi
protopopiatul pe raza c rora îşi desf şoar activitatea, s cunoasc activit ile pastorale, culturale
şi filantropice ale parohiei, protopopiatului şi eparhiei, în general.
De asemenea, este necesar ca profesorii de Religie s contribuie la intensificarea vie ii
filantropice şi sacramentale (spovedanie, împ rt şanie şi celelalte activit i liturgice) a elevilor
c rora le predau ora de Religie, s prezinte preotului paroh şi protopopiatului propuneri de
activit i pedagogice, spirituale, culturale şi filantropice, implicându-se direct şi în organizarea
acestor activit i, care ar putea fi organizate împreun cu elevii, ca m rturie a credin ei şi vie ii
ortodoxe în societatea de ast zi.
În recomand rile date, preo ii vor men iona în mod concret activit ile (literare, culturale,
filantropice, administrative etc.) în care s-au implicat persoanele recomandate, datele sau
perioadele în care s-au desf şurat, frecven a particip rii – împreun cu elevii – la Sfânta Biseric
etc.
De aceast evaluare va depinde ob inerea binecuvânt rii (acordului) Chiriarhului pentru
continuarea pred rii Religiei sau pentru participarea la concursurile men ionate.
Trebuie precizat c nici un preot nu poate preda într-o şcoal de pe teritoriul altei parohii,
decât cu acordul scris al preotului paroh din parohia respectiv şi cu binecuvântarea Chiriarhului.

Tema a 4-a:
Legea privind libertatea religioas şi regimul general al cultelor: promulgare,
publicare şi care sunt capitolele pe care le cuprinde.
R spuns:
Legea nr. 489/28.12.2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor a
fost publicat în Monitorul oficial al României, anul 175 (XIX) – nr. 11, Partea I, Legi, decrete şi
alte acte, luni, 8 ianuarie 2007. Ea cuprinde urm toarele subtitluri: Capitolul I: Dispoziţii
generale; Capitolul II: Cultele; Sec iunea 1: Relaţiile dintre stat şi culte; Sec iunea a 2-a:
Recunoaşterea calităţii de cult; Sec iunea a 3-a: Personalul cultelor; Sec iunea a 4-a: Patrimoniu
cultelor; Sec iunea a 5-a: Învăţământul organizat de culte; Capitolul III: Asociaţiile religioase;
Capitolul IV: Dispoziţii tranzitorii şi finale.

Tema a 5-a:
Instituţiile de înv ţ mânt teologic care func ioneaz în cadrul Arhiepiscopiei
Bucureştilor: denumirea şi nivelul studiilor10.
R spuns:
Înv mântul teologic din Arhiepiscopia Bucureştilor este structurat astfel:
a. Înv mânt teologic de nivel liceal, Seminarii Teologice Ortodoxe:

10
Tem adaptabil la realitatea fiec rei eparhii, de c tre comisiile de examen.

37
 
Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, cu profilul
teologie;
 Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Sfânta Filofteia" – Pas rea, din Br neşti, cu
profilul teologie (numai pentru fete şi monahii);
b. Înv mânt postliceal:
 Şcoala Postliceal Sanitar din Bucureşti.
c. Înv mânt universitar:
 Facultatea de Teologie Ortodox "Patriarhul Justinian" din cadrul Universit ii
din Bucureşti
Ciclul I – Studii universitare de licen cu specializ rile:
 Teologie Ortodox Pastoral
 Teologie Ortodox Didactic
 Teologie Social
 Art sacr
Ciclul II - Studii universitare de Masterat, 2 ani cu specializ rile:
 Doctrin şi Cultur (Teologie Sistematic )
 Istorie şi Tradi ie (Teologie Istoric )
 Pastora ie şi via liturgic (Teologie Practic )
 Exegez şi Ermineutic (Teologie Biblic )
 Arta Sacr în contemporaneitate (Art Sacr )
 Studii religioase şi Educa ie creştin (Teologie Didactic ) –
program acreditat începând din anul universitar 2008-2009
 Comunicare (program în curs de acreditare)
Ciclul III - Studii universitare de doctorat, domeniul Teologie – Teologie
Ortodox
NOT : Cursurile sunt la forma de înv mânt zi. Numai ciclul III are şi cursuri la forma frecven redus .

Tema a 6-a:
Asociaţii de tineri creştini ortodocşi patronate de Arhiepiscopia Bucureştilor: numele
lor şi ce activit i desf şoar fiecare dintre ele11.

R spuns:
1. Asocia ia Studen ilor Creştin-Ortodocşi din România, filiala Bucureşti
(A.S.C.O.R.);
La 14 iunie 1990 s-a înfiin at la Bucureşti, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, Asocia ia Studen ilor Creştin-Ortodocşi din România, la ini iativa unor studen i şi
doctoranzi la diferite facult i.
A.S.C.O.R. are un caracter na ional, cu filiale în toate centrele universitare din ar : Sibiu,
Craiova, Alba-Iulia, Oradea, Timişoara, Baia-Mare, Iaşi, Suceava, Bac u, Gala i, Constan a, Tulcea etc.
Activit i culturale:
 conferin e şi mese rotunde pe teme culturale şi religioase, cu invita i din ar şi din
str in tate;
 expozi ii de icoane pe sticl şi lemn;
 proiecte de film;
 concerte de muzic psaltic .

11
Tem adaptabil la realitatea fiec rei eparhii, de c tre comisiile de examen.

38
 Activit i social-filantropice:
 implicarea în diverse activit i educa ionale şi recreative a copiilor institu ionaliza i în
şcoli speciale;
 vizite l la c minele de b trâni;
 concerte de colinde în spitale, c mine studen eşti, c mine de b trâni.
Activit i de formare duhovniceasc :
 pelerinaje la m n stirile ortodoxe din ar şi str in tate;
 tabere cu specific divers: iconografie, etnografie şi folclor, de munc , cercetare socio-
uman ;
 simpozionul Serile filocalice, desf şurat în fiecare toamn ;
 organizarea sfin irii c minelor studen eşti la început de an universitar.
2. Liga Tineretului Creştin-Ortodox din România (L.T.C.O.R.) a fost înfiin at pentru
tinerii creştin-ortodocşi care nu sunt înc studen i sau care şi-au finalizat studiile universitare şi
post-universitare, având aceleaşi obiective şi activit i ca şi A.S.C.O.R.
Activit i desf şurate:
 promovarea credin ei în mediile şcolare şi universitare;
 proiecte de asisten social prin voluntariat pentru copii institu ionaliza i, b trâni
şi de inu i din penitenciare;
 proiecte comunitare în mediul rural;
 programe cultural-misionare.
 promovarea credin ei şi moralei creştine ortodoxe în rândul tinerilor şi
contracararea prozelitismului sectar;
 organizarea de activit i caritabile.

Tema a 7-a:
Biroul eparhial de catehizare a tineretului. Înfiin are, func ionare, obiective şi
activit i.
R spuns:
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedin a sa din 29 octombrie 2008, a luat
în dezbatere referatul Sectorului Teologic-Educa ional al Patriarhiei Române cu privire la
lucr rile Seminarului Na ional cu tema: Programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor“,
desf şurat în perioada 27-28 august 2008 la Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Bucureşti. La
aceast întrunire s-a propus înfiin area unui birou de catehizare a tineretului la nivelul fiec rei
eparhii din cuprinsul Patriarhiei Române. În Arhiepiscopia Bucureştilor, Biroul de catehizare a
tineretului func ioneaz în cadrul Sectorului Înv mânt şi Activit i cu Tineretul.
Programul catehetic Hristos împ rt şit copiilor presupune o metod nou de catehizare
a copiilor, cu vârste cuprinse între 6-17 ani. Lec iile sunt concepute într-o manier care asigur
interactivitatea în cadrul catehezei. Predarea este concentrat asupra persoanei copilului; lec iile
aduc cuvântul lui Dumnezeu la nivel personal, asociindu-l întotdeauna cu experien ele de via
personale ale copilului.
Programul se desf şoar cu copiii din fiecare parohie, în bisericile parohiale sau în
aşez minte parohiale, o dat pe s pt mân . Preo ii au la dispozi ie un set de instrumente (Ghiduri
de catehez biblic ) pentru a le transmite copiilor, înc de la cele mai fragede vârste, înv turile
biblice.
Programul catehetic Hristos împărtăşit copiilor nu înlocuieşte ora de Religie din Şcoal ,
ci este complementar acesteia, ambele sprijinindu-se reciproc. De aceea, un rol important în

39
derularea programului îl pot avea profesorii de Religie din şcoli şi licee, precum şi familiile
copiilor implica i în proiect.
Programul Nu abandona Şcoala! finan at de Uniunea European are ca obiectiv
catehizarea copiilor şi prevenirea abandonului şcolar prin implicarea direct a preo ilor din
parohii.
Programul Serile catehetice se adreseaz adolescen ilor, în majoritate elevi de liceu din
anii terminali, având ca scop apropierea tinerilor de valorile religios-morale ale Bisericii
Ortodoxe. Necesitatea acestui program este dat şi de faptul c la finalizarea studiilor medii
(liceale şi profesionale), tinerii pierd rela ia cu ora de Religie din şcoal . Tematica acestui proiect
educa ional este variat şi de multe ori l sat la libera alegere a adolescen ilor participan i,
cuprinzând subiecte precum: Tinerii şi curajul Spovedaniei; Dovezi despre existenţa lui
Dumnezeu; Iubirea – temelia vieţii creştine; Duhovnicul – călăuză spre Hristos; Cum să fii un
bun creştin; Însemnătatea Postului Mare în viaţa creştinului; Bucuria Învierii ş.a.

40
 CULTURAL şi RELA II CU MASS-MEDIA

Tema 1:
Realizarea monografiei parohiei şi a pliantului de prezentare: paşii de urmat (pentru
parohie sau doar pentru biserica parohial ).
R spuns:
a. Realizarea planului monografiei sau a pliantului şi consultarea unor alte lucr ri
asem n toare;
b. Alc tuirea unei bibliografii minimale, consultarea arhivelor, documentarea şi ob inerea
de imagini;
c. Scrierea textului şi asocierea de imagini care s ilustreze textul;
d. Planificarea edit rii şi tip rirea lucr rii.
Un pliant bine realizat poate constitui şi nucleul pentru pagina web a parohiei.

Tema a 2-a:
Publicarea diferitelor articole pe marginea unor evenimente, studii sau alte materiale
în revistele eparhiale: tipuri de subiecte şi paşi de urmat.
R spuns:
Sunt evenimente sau activit i din via a parohiei care trebuie mediatizate, fie printr-un
articol în presa scris (bisericeasc sau laic ), fie printr-o relatare la radio sau un documentar
video.
Înainte de a alc tui un articol pentru presa scris , autorul se va întreba pe sine mai întâi:
Ce este nou? Ce este interesant? Ce este util pentru cititori? De asemenea, nu trebuie s uite c
orice articol trebuie s respecte unele cerin e minime: Cine? Când? Unde? Cum? De ce?
Cuvântul, fraza, modul de redactare, planul textului, titlul articolului, atitudinea autorului
sunt la fel de importante în scrierea unui articol.
Înainte de a trimite articolul c tre redac ie, se recomand o revizuire a textului şi, dac
este posibil, consultarea unei persoane avizate în domeniu.
Manuscrisul şi documentul pe suport electronic se aduc în form îngrijit la Editur şi se
înmâneaz secretarului de redac ie, urmând ca ulterior s se decid publicarea sau nepublicarea
sa.

Tema a 3-a:
Activit ţi şi evenimente din viaţa parohiei: cum le prezent m la Radio, Televiziune şi
Ziarul Lumina (Centrul de Pres Basilica al Patriarhiei Române).
R spuns:
A. Evenimente ce trebuie mediatizate:

41
 - hramul parohiei;
- momente aniversare;
- sfin irea sau resfin irea bisericii;
- evenimente pastoral-misionare: vizite arhiereşti, cercuri pastorale, conferin e, colecte
pentru biseric ;
- ac iuni care privesc patrimoniul cultural şi religios al parohiei (expozi ii, organizarea
unui muzeu al parohiei, activit i privind restaurarea monumentelor istorice din
cuprinsul parohiei);
- activit i culturale distincte ale parohiei (publicarea unui buletin parohial, a unei
monografii, a unei c r i cu caracter teologic, a unui pliant, a unui C.D.-rom etc.);
- alte evenimente speciale din via a parohiei (campanii de restaurare, proiecte de
colaborare cu alte parohii, cu institu ii publice ş.a.).
B. Modalit ţi de mediatizare:
- telefonic (se va lua leg tura cu Televiziunea Trinitas: Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25,
Sector 4, Bucureşti, Telefon: 021.406.82. 62, Fax: 021.406.82.66, E-mail:
trinitastv@yahoo.com;
- Radio Trinitas: www.trinitas.ro;
- Ziarul Lumina: tel. 0314100125 (secretariat); 0314100180 (redac ie); E-mail:
ziarullumina@yahoo.ro;
- preotul paroh poate solicita deplasarea unei echipe a posturilor de televiziune şi radio
ale Patriarhiei Române pentru transmisiuni în direct sau reportaje cu aspecte din via a
parohiei; pentru aceasta, va întocmi o cerere, adresat Preafericitului P rinte Patriarh
Daniel, prin Sectorul Cultural şi Rela ii cu Mass-media, în care va expune motivele
pentru care solicit acest lucru.
C. Modul de realizare a intervenţiilor privind subiectele amintite anterior:
- preotul paroh va prezenta istoricul parohiei, date privind înfiin area acesteia, construirea
bisericii, istoricul l caşului de cult, activitatea misionar , pastoral , cultural şi
filantropic din parohie, rela iile cu parohiile învecinate, proiecte de viitor etc.;
- preotul va redacta toate aceste informa ii într-un format clar, scurt, la obiect, f r a
introduce date suplimentare care s îngreuneze lecturarea pe post a textului respectiv;
- vor fi oferite ascult torilor informa ii legate de aşezarea geografic a parohiei sau
m n stirii respective, astfel încât ea s poat fi uşor reperat şi vizitat ;
- va fi adresat o invita ie explicit ascult torilor şi telespectatorilor, de a participa la
evenimentul care face subiectul emisiunii;
- vor fi oferite detalii despre parohie şi programele misionar-pastorale ale acesteia, despre
programul evenimentului mediatizat, participan i etc.;
- se va reveni cu detalii despre desf şurarea evenimentului atât pe parcursul acestuia, cât
şi dup încheierea manifest rilor.

Tema a 4-a:
Filmele documentare privind aspecte din via a parohiei: cum se realizeaz .
R spuns:
În vederea realiz rii de filme documentare despre istoria şi via a parohiei, se va ine cont
de urm toarele principii:

42
 1. Filmul documentar sau de prezentare trebuie s aib o important component
misionar . Con inutul lui nu trebuie s fie axat pe aspectele spectaculoase de ordin secular, ci
mai ales pe aspectele ziditoare de suflet;
2. În alegerea studioului de produc ie care s realizeze acest film se va ine cont de
dotarea tehnic a studioului. Se recomand colaborarea cu studioul de televiziune Trinitas
TV.
Suportul pe care va fi comercializat filmul poate fi DVD video sau CD video, în func ie
de dotarea tehnic estimat a poten ialilor clien i.
3. Realizarea unui film documentar începe cu o temeinic cercetare a subiectului în
bibliotec şi la fa a locului. Elaborarea scenariului este sarcina studioului produc tor, dar fiind o
etap foarte important , trebuie supravegheat de c tre beneficiar. Scenariul este structura
propriu-zis a viitorului film, prin acest script putând fi anticipat forma final a filmului. Aici
este notat succesiunea cadrelor filmate, tipurile de încadrare ce vor fi folosite, textul ce urmeaz
s fie citit de c tre voice-over (prezentator), interviurile ce vor fi inserate (con inutul, succesiunea
şi durata lor), muzica ce va fi utilizat ca ilustra ie sonor . Beneficiarul trebuie s furnizeze
produc torului toate elementele necesare pentru realizarea scenariului. Din acest motiv, în multe
cazuri produc torul îi cere beneficiarului s -i descrie în am nunt cum îşi imagineaz filmul, în
varianta sa final . Beneficiarul trebuie s în eleag c interven iile ulterioare în scenariu vor
determina nevoia de a realiza film ri suplimentare, ceea ce va creşte costurile de produc ie.
4. Structurarea con inutului unui astfel de film trebuie s fie determinat şi de
gradul de interes al subiectelor abordate. Un film trebuie s fie uşor de privit şi de în eles.
Termenii de specialitate trebuie evita i sau explica i. Trebuie evitate textele greoaie, frazele lungi
şi complicate. Va fi folosit un limbaj accesibil, descriptiv sau narativ, nu eseistic. Se va ine cont
de principiul binecunoscut în audiovizual, conform c ruia „o imagine este mai sugestiv decât o
mie de cuvinte”.
5. În orice parohie exist o multitudine de evenimente, personaje, locuri, monumente
care pot fi prezentate într-un film documentar. Biserica parohial , chiar dac nu este foarte
veche sau important din punct de vedere artistic, prezint un înalt grad de interes ca spa iu sacru,
ca spa iu al comuniunii dintre oameni, ca loc al înnoirii duhovniceşti şi al punerii în scen a
lucr rii pastorale. La o biseric nou construit vor fi eviden iate eforturile depuse pentru
realizarea l caşului - iar pe lâng aspectele oficiale, obiective, pot fi amintite şi m rturii ale unor
oameni care s-au dedicat acestui scop (exemplu: o b trân care şi-a vândut animalele pentru a
dona bani pentru construc ie; un tân r muncitor care s-a întors din str in tate special pentru a
ajuta la lucr ri; un fiu al satului care a vrut s doneze policandrele pentru „a avea lumin pe
lumea cealalt ” ş.a.m.d.).
6. Preotul paroh poate folosi momentul realiz rii unui astfel de film pentru a înt ri
comuniunea dintre membrii parohiei. El va trebui s evite s fie singurul personaj al filmului.
Înainte de redactarea final , materialul va fi prezentat Sectorului Cultural şi rela ii cu mass-media
pentru vizionare şi Trinitas TV.

Tema a 5-a:
Publicaţiile periodice editate în cadrul Editurii Cuvântul Vieţii a Mitropoliei
Munteniei şi Dobrogei: specificul fiec reia şi posibilit i de abonare12.
R spuns:

12
Tem adaptabil la realitatea fiec rei eparhii, de c tre comisiile de examen.

43
 Publica ia periodic editat de Mitropolia Munteniei şi Dobrogei este Glasul Bisericii -
buletinul oficial de informare al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Cele patru numere care apar
anual con in reportaje privind activitatea pastoral , misionar-cultural şi social-filantropic din
toate Eparhiile Mitropoliei Muntenie şi Dobrogei. Revista Glasul Bisericii mai con ine articole,
studii, documentare, prezent ri de carte, traduceri, hot râri oficiale ale Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, predici, cateheze etc.
Abonamentele se fac prin intermediul protopopiatelor, la începutul anului.

Tema a 6-a:
Tipuri de lucr ri care se editeaz în cadrul Editurii mitropolitane Cuvântul Vieţii.
Exemplific ri13.
R spuns:
Cartea a fost şi r mâne o surs de cultivare personal pentru preot, dar şi un mijloc
important în misiunea sa prin cultur . Se public mult în domeniul c r ii religioase, atât de c tre
editurile bisericeşti, cât şi de c tre unele edituri laice.
Pentru a fi la curent cu activitatea editorial şi pentru a îmbog i fondurile bibliotecii
parohiale cu lucr ri valoroase, preotul paroh trebuie s cunoasc în primul rând activitatea
Editurii mitropolitane Cuvântul Vieţii.
În cadrul Editurii mitropolitane Cuvântul Vieţii se editeaz urm toarele colec ii:
- Colec ia Lumina credinţei - lucr ri cu caracter misionar-apologetic (Almanahul
Bisericesc);
- Colec ia Bucuria credinţei - lucr ri cu caracter catehetic (cateheze);
- Colec ia Vieţi de sfinţi - lucr ri cu caracter aghiografic (vie i de sfin i, icoane);
- Colec ia Vita Aeterna - lucr ri cu caracter istoric (monografii, pliante, documentare,
albume, c r i poştale);
- Colec ia P storul cel Bun - lucr ri cu caracter pastoral-duhovnicesc (c r i de predici,
c r i de rug ciuni, medita ii).
Consultarea noilor apari ii editoriale se poate face prin intermediul revistei mitropolitane
Glasul Bisericii sau direct la magazinele de c r i şi obiecte bisericeşti din cuprinsul
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

13
Tem adaptabil la realitatea fiec rei eparhii, de c tre comisiile de examen.

44
 SOCIAL-FILANTROPIC şi MISIONAR
a. ASISTEN A SOCIAL

Tema 1:
Sistemul naţional de asistenţ social : reglementare legal .
R spuns:
Legea nr. 47 din 8 martie 2006 privind sistemul naţional de asistenţ social (intrat în
vigoare la data de 19 martie 2006, dat la care se abrog Legea nr. 705 din 3 decembrie 2001).

Tema a 2-a:
Sistemul de asistenţ social : reglementare intern în B.O.R..
R spuns:
a. Statutul pentru organizarea şi functionarea Bisericii Ortodoxe Române – Partea a II-a,
capitolul III, sec iunea a II-a: Asistenţa social în Biserica Ortodox Român (art. 137-
139):
Art. 137 - (1) Sistemul de asisten social al Bisericii Ortodoxe Române este integrat şi
func ioneaz în cadrul structurilor sale administrative-organizatorice sau în organiza ii
social-filantropice patronate de ea.
(2) Biserica Ortodox Român , prin unit ile sale componente locale şi centrale
(parohia, mân stirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia şi patriarhia), precum şi prin
organiza iile neguvernamentale care func ioneaz cu aprobarea autorit ilor bisericeşti
competente, asigur servicii sociale, acreditate conform legisla iei în vigoare.
(3) Personalul care îşi desf şoar activitatea în aşez mintele de asisten social
ale Bisericii se recruteaz , în primul rând, dintre absolven ii facult ilor de teologie, specializarea
teologie social .

b. Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţ social în Biserica

Ortodox Român 14:

14
Textul în vigoare a fost actualizat şi adoptat de Sfântul Sinod în şedin a din 5-6 iulie 2005.

45
 Art. 1 - Sistemul de asisten social în Biserica Ortodox Român este determinat de
slujirea misionar şi pastoral a Bisericii şi are profil social şi filantropic. Activitatea de asisten
social se desf şoar în conformitate cu prevederile Statutului pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române (art. 53 lit. c, d, g; art. 69, 70, 72; art. 94 lit. f; art. 100, 170)15,
precum şi ale legisla iei în vigoare referitoare la furnizorii de servicii sociale16.
Art. 2 - Sistemul de asisten social este integrat şi organizat profesional în cadrul
structurilor administrativ-organizatorice ale Bisericii Ortodoxe Române. Asocia iile şi funda iile
cu scop social şi filantropic care func ioneaz sub patronajul structurilor administrative
organizatorice ale Bisericii au personalitate juridic conform legisla iei referitoare la organiza iile
non-guvernamentale17.

Tema a 3-a:
Sistemul de asistenţ social : obiective.
R spuns:
Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţ social în Biserica
Ortodox Român
Art. 3. Obiectivele re elei de asisten social sunt:
1. Aducerea la îndeplinire a misiunii pe care o are Biserica pentru cei afla i în situa ii de
dificultate, în conformitate cu înv tura de credin ;
2. Furnizarea de servicii sociale primare şi specializate, precum şi servicii de îngrijire social-
medical conform prevederilor legale în vigoare;
3. Crearea şi men inerea unor re ele de suport, la nivel comunitar, pentru persoanele sau
grupurile sociale care se afl în situa ii de dificultate;
4. Înfiin area şi administrarea de institu ii de asisten social şi medico-social proprii sau
în parteneriat cu organisme publice şi/sau private;
5. Efectuarea de studii şi cercet ri sociale referitoare la diferite problematici şi fenomene
sociale;
6. Participarea activ la elaborarea şi aplicarea politicilor sociale, strategiilor şi planurilor de
ac iune la nivel na ional, jude ean şi local;
7. Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu serviciile publice descentralizate ale
ministerelor, organisme ale admnistra iei publice centrale şi locale, precum şi alte
institu ii de stat sau private care desf şoar activit i în domeniu;
8. Informarea opiniei publice cu privire la problematica social , în scopul educ rii şi
sensibiliz rii acesteia, prin: organizarea de conferin e, seminarii, mese rotunde, dezbateri
etc; editarea de publica ii (reviste, broşuri, pliante), materiale audio-video, materiale în
format electronic; desf şurarea de campanii publice în vederea implic rii comunit ii în
rezolvarea unor probleme sociale.

15
Trimiterile vizau vechiul Statut; în actualul Statut, dispozi ii similare se reg sesc în art. 55, 66-68, 71, 92 lit. l, 95,
98, 173-174. Alte referiri la sistemul de asisten social se g sesc în actualul Statut în art. 14 lit. e, 136 alin. 2, art.
177 lit. i, art. 183 alin. 2.
16
O.G. 68/2003 privind serviciile sociale, modificat şi completat prin Legea 515/2003 pentru aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale şi OG. 86/2004 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.
17
O.G. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, modificat şi completat prin OG. 37/2003 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, prin Legea 246/2005 pentru
aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi prin Legea 305/2008 pentru
modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

46
 Tema a 4-a:
Sistemul de asistenţ social : strategia.
R spuns:
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române – Partea a II-a,
Capitolul III, sec iunea a II-a: Asistenţa social în Biserica Ortodox Român :
Art. 138 - (1) Strategia şi planurile de ac iune în domeniul asisten ei sociale bisericeşti se
aprob de c tre Sfântul Sinod, iar la nivelul eparhiilor, de c tre Consiliile eparhiale.
(2) Elaborarea strategiei şi a planurilor de ac iune în domeniul asisten ei sociale
bisericeşti se realizeaz de c tre Sectorul social-filantropic care func ioneaz atât la nivelul
Administra iei Patriarhale, cât şi la cel al eparhiilor.

Tema a 5-a:
Sistemul de asistenţ social : principii generale.
R spuns:
Legea nr. 47 din 8 martie 2006 privind sistemul naţional de asistenţ social :
Art. 4 – În vederea garant rii accesului egal la drepturile prev zute de legisla ia în
vigoare, sistemul de asisten social se întemeiaz pe urm toarele principii generale:
a) universalitatea, potrivit c ruia fiecare persoan are dreptul la asisten social , în
condi iile prev zute de lege;
b) respectarea demnităţii umane, potrivit c ruia fiec rei persoane îi este garantat
dezvoltarea liber şi deplin a personalit ii;
c) solidaritatea socială, potrivit c ruia comunitatea particip la sprijinirea persoanelor
care nu îşi pot asigura nevoile sociale, pentru men inerea şi înt rirea coeziunii sociale;
d) parteneriatul, potrivit c ruia autorit ile administra iei publice centrale şi locale,
institu iile de drept public şi privat, structurile asociative, precum şi institu iile de cult
recunoscute de lege coopereaz în vederea acord rii serviciilor sociale;
e) subsidiaritatea, potrivit c ruia, în situa ia în care persoana sau familia nu-şi poate
asigura integral nevoile sociale, intervine colectivitatea local şi structurile ei asociative şi,
complementar, statul;
f) participarea beneficiarilor, potrivit c ruia beneficiarii m surilor şi ac iunilor de
asisten social contribuie activ la procesul de decizie şi de acordare a acestora;
g) transparenţa, potrivit c ruia se asigur creşterea gradului de responsabilitate a
administra iei publice centrale şi locale fa de cet ean, precum şi stimularea particip rii active a
beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;
h) nediscriminarea, potrivit c ruia accesul la drepturile de asisten social se realizeaz
f r restric ie sau preferin fa de ras , na ionalitate, origine etnic , limb , religie, categorie
social , opinie, sex sau orientare sexual , vârst , apartenen politic , dizabilitate, boal cronic
necontagioas , infectare HIV ori apartenen la o categorie defavorizat , precum şi orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrângerea folosin ei sau exercit rii, în condi ii de egalitate, a
drepturilor omului şi a libert ilor fundamentale.

Tema a 6-a:
Sistemul de asistenţ social : definirea unor termeni şi expresii.
47
 R spuns:
Legea nr. 47 din 8 martie 2006 privind sistemul naţional de asistenţ social :
Art. 5 - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc dup cum
urmeaz :
a) procesul de incluziune socială reprezint setul de m suri şi ac iuni multidimensionale
din domeniile protec iei sociale, ocup rii for ei de munc , locuirii, educa iei, s n t ii, inform rii-
comunic rii, mobilit ii, securit ii, justi iei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale;
b) nevoia socială reprezint ansamblul de cerin e indispensabile fiec rei persoane pentru
asigurarea condi iilor de via , în vederea integr rii sociale;
c) prestaţiile sociale sunt m suri de redistribu ie financiar destinate persoanelor sau
familiilor care întrunesc condi iile de eligibilitate prev zute de lege;
d) serviciile sociale reprezint ansamblul complex de m suri şi ac iuni realizate pentru a
r spunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunit ilor, în vederea
prevenirii şi dep şirii unor situa ii de dificultate, vulnerabilitate sau dependen , pentru creşterea
calit ii vie ii şi promovarea coeziunii sociale; serviciile sociale se pot organiza în forme diverse,
stabilite prin nomenclatorul serviciilor sociale;
e) furnizorii de servicii sociale sunt persoanele fizice sau juridice, de drept public sau
privat, care acord servicii sociale, în condi iile prev zute de lege;
f) aşezământul reprezint amplasamentul social organizat pentru desf şurarea serviciilor
sociale şi a altor activit i de interes obştesc;
g) colectivitatea locală reprezint totalitatea locuitorilor dintr-o unitate administrativ-
teritorial cu interese, credin e sau norme de via comune;
h) comunitatea locală reprezint membrii organiza i ai colectivit ii locale, formele de
asociere a acestora, institu iile administra iei publice locale, precum şi alte institu ii publice sau
private din domeniul educa iei, s n t ii sau altele asemenea;
i) acreditarea reprezint procesul prin care furnizorul de servicii sociale demonstreaz
propria capacitate func ional , organiza ional şi administrativ în acordarea serviciilor sociale,
sub condi ia respect rii standardelor de calitate în vigoare, iar statul recunoaşte competen a
acestuia de a acorda servicii sociale;
j) standardele generale şi specifice de calitate reprezint ansamblul de norme pe baza
c rora este evaluat şi monitorizat activitatea furnizorilor şi calitatea serviciilor sociale acordate;
k) ancheta socială este o metod de investiga ie întemeiat pe diferite tehnici de culegere
şi de prelucrare a informa iei, în scopul analizei situa iei sociale şi economice a persoanelor,
familiilor, grupurilor sau comunit ilor, având rol de diagnostic social;
l) dezvoltarea comunitară reprezint procesul prin care o comunitate îşi identific anumite
probleme prioritare, se implic şi coopereaz în rezolvarea lor, folosind preponderent resurse
interne;
m) societatea civilă este format din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor
interese comune şi care îşi dedic timpul, cunoştin ele şi experien a pentru a-şi promova şi ap ra
drepturile şi interesele; formele asociative pot fi, în principal, asocia ii şi funda ii, organiza ii
sindicale şi patronale, organiza ii culturale şi de cult, precum şi grupuri comunitare informale.

Tema a 7-a:
Serviciile sociale: beneficiari.
R spuns:
Ordonanţa nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale:

48
 Art. 23 - Beneficiarii de servicii sociale sunt persoane, precum şi grupuri sociale, care la
un moment dat se pot afla într-o situa ie de dificultate generatoare de marginalizare sau
excluziune social în lipsa suportului acordat de familie sau comunitate.
Art. 24 - (1) Beneficiaz de prevederile prezentei ordonan e cet enii români care au
domiciliul ori reşedin a în România, precum şi cet enii români f r domiciliu.
(2) Cet enii altor state, precum şi apatrizii beneficiaz de servicii sociale, în
conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor la care România este parte, dac au
domiciliul sau reşedin a în România.
(3) Beneficiaz de prevederile prezentei ordonan e şi cet enii str ini sau apatrizii care
au permisiunea de şedere în România, cei împotriva c rora s-a dispus m sura lu rii în custodie
public , precum şi cei afla i în centrele de cazare din zona de tranzit a României.
Art. 25 - Beneficiarii de servicii sociale pot fi copii, familii, persoane vârstnice, persoane
cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substan e toxice,
persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, f r venituri sau cu venituri mici, persoane f r
ad post, bolnavi cronici şi persoane care sufer de boli incurabile, precum şi alte persoane aflate
în situa ii de nevoie social .

Tema a 8-a:
Serviciile sociale: furnizorii de servicii.
R spuns:
a. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române – Partea a II-a,
Capitolul III, sec iunea a II-a: Asistenţa social în Biserica Ortodox Român :
Art. 137 - (5) Furnizorii de servicii sociale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române,
prev zu i la alin.218, îşi desf şoar activitatea social , în nume propriu sau prin
parteneriate cu institu iile specializate ale statului, ale administra iei locale sau ale organiza iilor
neguvernamentale.
b. Legea nr. 47 din 8 martie 2006 privind sistemul naţional de asistenţ social :
Art. 12. - (1) Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale, cu sau
f r g zduire, dup cum urmeaz :
a) în comunitate;
b) la domiciliul beneficiarului;
c) în centre de zi şi centre reziden iale, publice sau private.
Art. 13. - (1) Serviciile sociale sunt acordate de furnizori de servicii sociale care sunt
persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat.
(2) Furnizorii de servicii sociale şi serviciile sociale acordate se acrediteaz în
condi iile prev zute de lege.
(3) Furnizorii de servicii sociale acredita i, precum şi serviciile sociale acordate de
aceştia se înregistreaz în registrul electronic unic, organizat la nivel na ional pe baza ordinului
ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei.

18
(2) Biserica Ortodox Româna, prin unit ile sale componente locale şi centrale (parohia, mânastirea,
protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia şi patriarhia), precum şi prin organiza iile neguvernamentale care
func ioneaz cu aprobarea autorit ilor bisericeşti competente, asigur servicii sociale, acreditate conform
legisla iei în vigoare.

49
 Tema a 9-a:
Serviciile sociale: servicii sociale cu caracter primar şi servicii specializate.
R spuns:
Ordonanţa nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale:
Art. 7 - (1) Serviciile cu caracter primar au drept scop prevenirea sau limitarea unor
situa ii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune social .
(2) Serviciile definite la alin. (1) pot fi urm toarele:
a) identificarea nevoilor individuale şi de grup, precum şi a principalelor categorii de
beneficiari de servicii sociale;
b) informarea asupra situa iilor de risc, precum şi asupra drepturilor sociale ale persoanei;
c) m suri educative şi de supraveghere destinate prevenirii comportamentelor deviante;
d) consiliere pentru persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane cu patologie
cronic , persoane dependente de consumul de alcool, droguri sau alte substan e toxice, persoane
infectate sau bolnave HIV/SIDA, pentru familiile acestora, precum şi pentru alte persoane din
grupul social cu care s-au aflat în contact permanent sau incidental;
e) consiliere pentru persoanele şi familiile care adopt copii sau care au minori în
plasament ori încredin are;
f) consiliere pentru tinerii care p r sesc institu iile pentru protec ia copilului;
g) consiliere şi sus inere pentru persoanele neglijate, abuzate, victime ale violen ei în
familie ori ale traficului de persoane;
h) sprijin material şi financiar acordat persoanelor şi familiilor cu venituri insuficiente
pentru acoperirea nevoilor minime, prev zute de ansamblul dispozi iilor legale în vigoare;
i) m suri de urgen pentru urm toarele persoane: f r ad post, victime ale traficului de
persoane, ale violen ei în familie, precum şi pentru orice persoan aflat în dificultate;
j) orice alte m suri de protec ie social .
Art. 8 - (1) Serviciile specializate au drept scop men inerea, refacerea sau dezvoltarea
capacit ilor individuale pentru dep şirea unei situa ii de nevoie social .
(2) Serviciile definite la alin. (1), precum şi institu iile care le acord au drept obiectiv:
a) g zduirea, îngrijirea, recuperarea, reabilitarea şi reinser ia social a persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de alcool sau de
droguri, persoanelor victime ale violen ei în familie sau ale traficului de persoane;
b) suport şi asisten pentru copiii şi familiile în dificultate;
c) g zduirea şi educa ia special pentru copiii sau tinerii cu handicap sau care prezint
dificult i de adaptare;
d) g zduirea tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului pe o perioad
determinat , în conformitate cu legisla ia în vigoare;
e) inser ia social şi profesional a tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului;
f) g zduirea pe perioad determinat a persoanelor f r ad post;
g) asisten şi suport pentru asigurarea unei vie i autonome şi active persoanelor de vârsta
a treia, precum şi servicii de îngrijire acordate vârstnicilor afla i într-o situa ie de dependen ;
h) acordarea de m suri de suport pentru integrarea în munc , altele decât cele prev zute
de Codul muncii, inclusiv atelierele protejate;
i) acordarea de m suri de readaptare, de orientare şi de reeducare profesional stabilite
prin legisla ia în vigoare;

50
 j) primirea şi îngrijirea în situa ii de urgen , cu sau f r g zduire, acordarea de sprijin sau
acompaniament social, adaptarea la o via activ sau inser ia social şi profesional a
persoanelor sau familiilor în dificultate ori în situa ii de risc;
k) ac iuni de identificare, ajutor, sus inere, formare sau informare, consiliere, expertiz ori
coordonare în vederea prevenirii oric rei forme de dependen ;
l) activit i, m suri şi servicii sociale tip pilot;
m) orice alte m suri de interven ie social .

Tema a 10-a:
Serviciile sociale: procedur de acordare.
R spuns:
Ordonanţa nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale:
Art. 29. - Procesul de acordare a serviciilor sociale are urm toarele etape principale:
a) evaluarea ini ial ;
b) elaborarea planului de interven ie;
c) evaluarea complex ;
d) elaborarea planului individualizat de asisten şi îngrijire;
e) implementarea m surilor prev zute în planul de interven ie şi în planul individualizat;
f) monitorizarea;
g) reevaluarea.

Tema a 11-a:
Serviciile sociale: surse de finan are.
R spuns:
Ordonanţa nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale:
Art. 51 - (1) Serviciile sociale se finan eaz , în principal, din fonduri alocate de la bugetul
de stat şi bugetele locale.
(2) La finan area serviciilor sociale sunt utilizate şi sume din dona ii, sponsoriz ri sau
alte contribu ii din partea unor persoane fizice ori juridice din ar şi str in tate, precum şi din
contribu ia persoanelor beneficiare de servicii sociale.
Art. 52 - De la bugetul de stat se aloc fonduri pentru:
a) finan area, cofinan area sau, dup caz, subven ionarea programelor de servicii sociale;
b) finan area programelor na ionale de dezvoltare a serviciilor sociale;
c) finan area sau cofinan area înfiin rii, organiz rii şi func ion rii unor institu ii
specializate de asisten social ;
d) finan area sau cofinan area altor m suri şi obiective concretizate în programe elaborate
de Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei şi finan ate de la bugetul de stat.
Art. 53 - (1) De la bugetele locale se aloc fonduri pentru:
a) finan area serviciilor sociale organizate de autorit ile administra iei publice locale;
b) cofinan area serviciilor sociale realizate de autorit ile administra iei publice locale în
parteneriat cu al i furnizori sau contractate în condi iile art. 12 alin. (2);
c) subven ionarea serviciilor sociale realizate de furnizori acredita i;

51
 d) finan area sau cofinan area altor m suri de asisten social prev zute de legisla ia în
vigoare.
(2) Autorit ile administra iei publice locale au obliga ia s prevad în bugetele proprii
fonduri necesare pentru asisten social .
Art. 54 - De la bugetul Fondului na ional unic de asigur ri sociale de s n tate se
finan eaz serviciile medicale furnizate pe baz de contract încheiat de furnizorul de servicii cu
casa de asigur ri de s n tate în a c rei raz func ioneaz .

Tema a 12-a:
Instituţii şi programe de asistenţ social : institu iile de acest gen din cadrul
Arhiepiscopiei Bucureştilor, care func ioneaz cu binecuvântarea Chiriarhului19.
R spuns:
A. Programe social-caritative şi culturale ale Sectorului (cantine sociale, cabinete
medicale, libr rii, c mine pentru persoane vârstnice, biblioteci, ateliere de icoane pe sticl ,
centre de zi, centre de îngrijiri paliative, cercuri de pictur , programe de integrare şi reintegrare
social , de consiliere, de ajutor alimentar şi farmaceutic).

B. Programele parohiale
I. Cantine sociale – Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social:
Art. 1 - (1) Cantinele de ajutor social sunt unit i publice de asisten social , cu
personalitate juridic , care func ioneaz în subordinea consiliilor locale şi îşi desf şoar
activitatea potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Cantinele de ajutor social presteaz servicii sociale gratuite sau contra cost
persoanelor aflate în situa ii economico-sociale sau medicale deosebite.
II. Programe de ajutor alimentar (acest program presupune distribuire de alimente şi hran
cald ).
III. Centre de zi – Legea nr. 47/8 martie 2006 privind sistemul naţional de asistenţ social :
Art.12 - (2) Centrele de zi şi reziden iale reprezint aşez minte în care serviciile sociale
sunt acordate de c tre personal calificat şi care dispun de infrastructura adecvat furniz rii
acestora; în centrele reziden iale persoana este g zduit mai mult de 24 de ore.
IV. Cabinete medicale (se vine în întâmpinarea nevoilor persoanelor care nu pot beneficia de
asisten medical datorit faptului c nu cotizeaz la sistemul de asigur ri sociale de s n tate,
precum şi a celor care au venituri insuficiente).
V. Locuin e protejate (g zduirea gratuit a persoanelor defavorizate pe durat determinat sau
nedeterminat ).
VI. Centre educa ionale (copiii defavoriza i beneficiaz de consiliere, activit i educative,
recreative, spirituale, caritabile, medita ii gratuite).

19
Tem adaptabil la realitatea fiec rei eparhii, de c tre comisiile de examen.

52
VII. Centre de îngrijire şi asisten pentru vârstnici (c mine de b trâni care ofer ad post şi
îngrijire).
VIII. Burse şi ajutoare financiare oferite de parohii:
- Burse oferite de parohii unor elevi şi studen i;
- Ajutoare financiare oferite de parohii.
IX. Alte programe (activit i corale, pelerinaje, consiliere juridic , psihologic , cadastral ,
medical ).

Tema a 13-a:
Instituţii de asistenţ social : procedura de înfiin are a unei institu ii cu caracter
social-filantropic.
R spuns:


Pentru înfiin area unei institu ii cu caracter social sunt necesare urm toarele demersuri:
ob inerea binecuvânt rii Preafericitului P rinte Patriarh (cererea trebuie s aib


anexat proiectul scriptic – prezentarea scopului, obiectivelor, beneficiarilor etc.);


alc tuirea proiectului viitoarei cl diri;
încheierea unui parteneriat (acesta se poate încheia cu oricare dintre urm toarele:


Prim ria de sector, asocia ii caritabile, funda ii, ONG-uri sau cu persoane fizice);
ob inerea de fonduri structurale (pentru aceasta se apeleaz la firme de


consultan );
ob inerea acredit rii.

Tema a 14-a:
Asistentul social: statutul s u în parohie.
R spuns:
A. Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţ social în Biserica
Ortodox Român :
Art. 18 - Asisten a social se poate desf şura şi la nivel de parohie. Asistentul social de la
parohie îşi desf şoar activitatea în cadrul parohiei şi are urm toarele atribu ii:
a. este delegatul parohului în conducerea comitetului parohial pentru activit ile de
asisten social în conformitate cu art. 68, lit. c, d, g şi art. 69 Statutul Bisericii Ortodoxe
Române20;
b. identific , evaluează, centralizează şi sistematizează problemele sociale din cadrul
parohiei, formulând propuneri pentru soluţionarea lor;
c. furnizează servicii sociale prin dezvoltarea de programe / proiecte de asistenţă socială
la nivel de protopopiat;
d. stabileşte criteriile de selec ionare a persoanelor ce vor beneficia de asisten social în
func ie de situa ia existent în parohie, de priorit i şi posibilit i de sprijinire a acestora; le
supune spre aprobare comitetului parohial;

20
Articolul 18 face referire la vechiul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. A se
vedea nota 15, mai sus.

53
 e. efectueaz anchete sociale şi întocmeşte dosarul social pentru fiecare beneficiar, ce va
con ine toate datele necesare stabilirii planului individualizat de asisten ;
f. gestioneaz fişele privind situa ia familiilor şi persoanelor din parohie care beneficiaz
de asisten social ;
g. dezvoltă planuri de acţiuni, programe, măsuri, activităţi profesionalizate şi servicii
specializate pentru persoanele aflate în dificultate, în conformitate ca legislaţia existentă în
domeniu;
h. efectueaz vizite la domiciliul asista ilor pe care îi are în eviden dup un program
bine stabilit;
i. organizeaz colectarea şi distribuirea de fonduri de la diferi i donatori (persoane fizice
şi juridice) c tre persoanele care beneficiaz de programele de asisten social ;
j. mediaz rela iile între familiile donatoare şi familiile asistate;
k. preg teşte şi organizeaz grupurile de voluntari pe echipe de lucru şi îi coordoneaz în
activitatea de asisten social ;
1. organizeaz întâlniri periodice între membrii comitetelor parohiale şi voluntarii din
diferite parohii, implica i în activit i de asisten social ;
m. organizeaz diferite activit i cu asista ii din cadrul parohiei (activit i de interes
comunitar, întâlniri cu tematic social educativ , activit i cu caracter cultural, recreativ etc.);
n. colaboreaz cu institu ii de stat şi organiza ii nonguvernamentale care desf şoar
activit i în domeniul asisten ei sociale;
o. colaboreaz cu preo ii şi asisten ii sociali din celelalte parohii;
p. prezint trimestrial consiliului parohial raportul de activitate, care dup avizare este
înaintat Biroului de Asisten Social din protopopiat;
q. particip la întâlnirile cu asisten ii sociali din cadrul protopopiatului.

B. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române:

Art. 67 - (1) Comitetul parohial are 5 servicii, fiecare fiind condus de un coordonator
numit de c tre biroul de conducere.
(2) Serviciile Comitetului parohial au urm toarele atribu ii:
a. Serviciul social: … (a se vedea la tema nr. 7 din Capitolul Administrativ-
bisericesc.

Tema a 15-a:
Preotul: rolul s u în sectorul social-filantropic al Bisericii.
R spuns:
Preotul are un rol important în partea social-filantropic a Bisericii, întrucât, cunoscându-
şi enoriaşii mai bine decât asistentul social, îl poate informa pe acesta asupra cazurilor sociale
existente în parohia sa. Pe lâng îndrumarea spiritual pe care trebuie s o acorde, preotul poate
îndruma fiii duhovniceşti sau persoanele pe care le ştie ca având nevoie de servicii sociale c tre
asistentul social din parohia sa, acesta urmând s îndeplineasc demersurile necesare acord rii
ajutorului social.

54
 b. ASISTEN A SOCIAL-MEDICAL

Tema 1:
Educaţia medical : rolul preotului în colectivitate.
R spuns:
1 – Promoveaz un mod de via s n tos, cump tat, lipsit de vicii;
2 – Încurajeaz participarea enoriaşilor la controlul medical periodic şi ori de câte ori este
nevoie;
3 – Particip la ac iunile de educa ie sanitar şi prevenire a bolilor (militeaz pentru
men inerea igienei corporale, a locuin elor, a fântânilor, a unit ilor de alimenta ie public );
4 – Sus ine campaniile de vaccinare pentru prevenirea infec iilor;
5 – Are rolul de consilier de n dejde în caz de calamit i, epidemii, în caz de carantin ;
6 – Acord primul ajutor în caz de necesitate şi face educa ie tuturor enoriaşilor, pentru a
se putea descurca în situa ii limit ;
7 – ine leg tura cu medicul din institu iile medicale, informându-se despre starea de
s n tate şi m surile ce trebuie luate pentru îmbun t irea s n t ii;
8 – Deoarece boala înseamn suferin , preotul trebuie s dea dovad de d ruire şi
compasiune pentru cel aflat în suferin şi pentru familia acestuia.

Tema a 2-a:
Igiena: importan a ei.
R spuns:
Igiena este ansamblul de reguli şi de m suri practicate pe care cineva le respect pentru a-
şi p stra s n tatea.
Importan a igienei const în prevenirea îmboln virilor şi depistarea lor în stadii incipiente
şi reducerea morbidit ii, mortalit ii, m rirea longevit ii şi a duratei vie ii biologice active;
men inerea şi fortificarea s n t ii; sporirea capacit ii de munc şi a aportului social în colective.

Tema a 3-a:
Igiena alimentaţiei: importan a ei în via a creştinului.

55
 R spuns:
La baza vie ii stau multiple prefaceri biochimice, ceea ce impune încorporarea din mediul
înconjur tor a anumitor substan e. Acestea se g sesc în diverse produse naturale sau industriale
care alc tuiesc hrana şi care poart denumirea genetic de alimente.
În Sfânta Scriptur g sim numeroase sfaturi de cump tare şi de alimenta ie ra ional ,
acestea fiind confirmate de studiile medicale moderne:
- omul trebuie s m nânce o cantitate moderat de alimente;
- necesarul de alimente difer în func ie de: sim ul foamei, caracterul muncii depuse, clima etc.
Regulile care se desprind din acestea sunt:
- s m nânci cump tat, f r îmbuibare;
- s nu m nânci excesiv un anumit aliment;
- s m nânci încet, liniştit, f r s fii sup rat.
Pentru creştini, exist anumite perioade (posturile) în care aceştia renun la alimente
precum: carne, lactate, ou pentru înt rirea vie ii duhovniceşti. Din punct de vedere medical,
aceast perioad poate fi privit ca o detoxifiere a organismului mai ales prin consumul mare de
fructe şi legume. Pentru persoanele cu probleme de s n tate este recomandat alimenta ia
indicat de medic.

Tema a 4-a:
S n tatea şi boala.
R spuns:
La Iov 36, 21 se asociaz cuvântul s n tate cu expresia “bun t rie”, fiind mai bun decât
tot aurul şi “decât toat avu ia nenum rat ”.
Deoarece fiin a uman este alc tuit din trup şi suflet, boala apare ca o consecin a
degrad rii uneia dintre acestea sau a celor dou împreun .
S n tatea fizic corespunde cu starea normal a naturii omeneşti, cea a condi iei
paradisiace. Boala zdruncin fiin a şi pune adesea în cauz falsele echilibre anterioare şi-l face pe
om s se întrebe asupra fundamentelor existen ei sale.
P catul întotdeauna are repercusiuni asupra sufletului, iar uneori poate îmboln viri şi
trupul, din îng duin a lui Dumnezeu, cu scopul îndrept rii omului. În acest sens, Sfintele Taine: a
Spovedaniei, a Împ rt şaniei, a Maslului sunt foarte folositoare omului. Mântuitorul Însuşi a
subliniat aceste lucruri când a spus paraliticului de la sc ld toarea Vitezda: „Iată te-ai făcut
sănătos, de acum să nu mai greşeşti, ca să nu-ti fie ţie mai rău (Ioan 5, 14), precum şi în
exemplul cu vindecarea sl b nogului când i-a spus: „Iertate iţi sunt păcatele tale” (Matei 9, 2),
dând întâi vindecarea sufleteasc şi apoi pe cea trupeasc .
Hristos, Care a venit printre oameni pentru a vindeca bolile sufleteşti, n-a ezitat niciodat
s -i uşureze de neputin ele lor trupeşti pe cei ce-L rugau: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctori ci
cei bolnavi (Mt. 9,12; Lc. 7,31)
În numele Domnului ne încredinţăm noi medicilor, crezând că El ne dă vindecare prin ei
(Sf. Varsanufie).

Tema a 5-a:
Bolile psihice
R spuns:
Bolile psihice reprezint un subiect controversat întrucât fie se accentueaz o latur
preponderent duhovniceasc , fie preponderent medical . “Boala psihic ” sau mintal este un
56
termen utilizat pentru a desemna un grup de tulbur ri ce cauzeaz o sever perturbare în gândire,
afectivitate şi în rela iile sociale. Boala mintal poate afecta pe oricine, indiferent de vârst (copii,
adolescen i, b trâni) şi poate ap rea în orice familie şi la oricare membru al ei. Psihopatiile şi
psihogeniile sunt boli în general conştientizate de subiect, iar discern mântul nu este afectat, îns
endogeniile nu sunt conştientizate şi în general sunt extrem de greu vindecabile. Rolul preotului
este acela de a îndruma persoanele bolnave c tre participarea la slujbele rânduite pentru
vindecarea bolilor, dar şi de a îndruma aceste persoane c tre cadrul medical de specialitate şi de a
nu întrerupe tratamentul medicamentos în favoarea ajutorului rug ciunii preotului, îns nici
invers.

Tema a 6-a:
Avortul
R spuns:
Un avort reprezint terminarea sarcinii prin orice mijloace, înainte ca f tul sa fie suficient
de dezvoltat pentru a supravie ui.
Biserica, cu întreaga ei înv tur dogmatic , moral şi canonic întemeiat pe Sfânta
Scriptur şi Sfânta Tradi ie, a fost în toate timpurile şi locurile împotriva avortului ca teorie şi
practic , calificându-l drept crim împotriva vie ii umane, în rândul p catelor strig toare la cer. În
rânduiala Sfintei Taine a Cununiei se cuprind rug ciuni pentru rodnicia c s toriei, iar în
epitimiile de la spovedanie sunt condamnate toate abaterile de la porunca dat primilor oameni
„Creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul” (Facere 1, 28).
Din punct de vedere medical, avortul este un subiect controversat. Dincolo de discu iile
care apar in domeniului bioeticii, se impun a fi specificate şi consecin ele medicale asupra
s n t ii mamei. Complica iile imediate pot fi: hemoragia uterin , perfora ia uterin , leziunea
cervical , complica iile cauzate de anestezie. Complica iile precoce le reprezint infec ia, iar
complica ii tardive constau în anomalii menstruale, infertilitate, avortul spontan, imunizare Rh,
efecte psihice, mortalitate. Astfel, preotul, pe lâng discu ia despre crim pe care o are cu o mama
care inten ioneaz s avorteze, are datoria de a-i prezenta acesteia şi r ul pe care şi-l face ei
îns şi, atât la nivel duhovnicesc, cât şi trupesc.

Tema a 8-a:
B trâneţea: cum o percepem.
R spuns:
B trâne ea este vârsta declinului fizic, morfologic, fiziologic, metabolic şi psihologic al
organismului. Este vârsta deterior rii structurale şi func ionale, a degrad rii trupeşti şi a
psihicului.
B trânul, chiar s n tos, este o fiin aparte, deosebit , marcat de fragilitate, de o slab
capacitate de adaptare, de o mare vulnerabilitate. Cel care a tr it ponderat prezint senin tate în
suflet, echilibru, bucurie de via , toate concretizate în folosirea acesteia cu folos.
Câteva sfaturi de urmat pentru o b trâne e liniştit :
a. Cump tarea ca mod de via , început cât mai de timpuriu:
- cump tarea în alimenta ie, la locul de munc (evitarea efortului excesiv, surmenajului
intelectual);
- destinderea în natur , înv ând s respire corect aerul curat.
b. Tratament psihologic, acordat de medic, familie, apar in tori:
57
 - trebuie s i se arate stim , respect;
- trebuie tratat cu dragoste, bun tate, interes, r bdare, îng duin ;
- trebuie încadrat în familie şi societate, având rolul de membru onorant.

Tema a 9-a:
Situaţii medicale de urgenţ : conduita preotului.
R spuns:
Preotul trebuie s posede minime cunoştin e medicale pentru a putea fi de folos atunci
când întâlneşte o situa ie critic de tip “momentul adev rului”: pacien i electrocuta i, arşi, îneca i,
agresa i, accidenta i, c zu i (de la în l ime, pe strad ) etc.
Reguli de urmat:
1. se apeleaz la serviciul de urgen – 112 şi se furnizeaz urm toarele date referitoare la
pacient:
- numele şi adresa; - nr. de telefon de la care s-a sunat; - date despre starea victimei (e
conştient ?, respir ?, sângereaz ?); - num rul victimelor; - ce fel de ajutor a fost acordat; - alte
informa ii oferite cerute de operatorul de dispecer.
2. se asigur siguran a victimei (scoaterea din mediul ce a provocat accidentul: incendii,
ap , izolarea firelor de curent electric etc.)
3. se evalueaz starea de conştien prin întreb ri de genul: “Ce s-a întâmplat?”, “M
auzi i?”, “Deschide i ochii?”
a) dac victima este conştient :
- se las în pozi ia în care se afl , se cheam ajutor calificat; - se urm reşte starea ei; -
dac se afl într-o zon periculoas , se scoate din aceasta;
b) dac victima este inconştient :
- se cheam ajutor calificat;
- se aşeaz victima pe spate, pe o suprafa plan şi dur şi se efectueaz ventila ia şi
compresiunea toracic extern ;
- se va elibera calea aerian (hiperextensia capului, ridicarea b rbiei, deschiderea gurii);
- se va evalua respira ia, privind spre torace şi ascultând fluxul de aer, timp de 10
secunde;
- se va evalua circula ia, palpând pulsul carotidian, timp de 10 secunde.

Tema a 10-a:
Situaţii medicale de urgenţ : m suri de prim ajutor.
R spuns:
I. Dac victima nu respiră, dar are puls:
- se face respira ie “gur la gur ”;
- se execut hiperextensia capului, combinat cu ridicarea b rbiei, se penseaz n rile,
pentru a nu ieşi aerul suflat pe nas;
- se insufl progresiv pe o durat de 2 secunde, o cantitate de aer suficient pentru
umflarea toracelui (700-1000ml aer);
- dup terminarea insufla iei, se aşteapt expirul pasiv al toracelui victimei, dup care
ciclul se reia.
Nu se vor introduce volume mari de aer, la o presiune mare, datorit riscului distensiunii
gastrice şi regurgit rii con inutului stomacului.

58
 II. Dac victima nu respiră şi nu are puls central:
Salvatorul va elibera calea aerian şi va efectua dou insufla ii urmate de 15 compresiuni
toracice externe. Se continu pân când:
- soseşte echipajul medical calificat;
- victima este resuscitat ;
- salvatorul este epuizat.
Tehnica compresiunilor toracice externe:
- locul masajului cardiac – cu dou degete pe treimea mijlocie a sternului, iar cea de a
doua mân de aşeaz peste prima, astfel încât cele dou palme sunt aşezate una peste alta;
- compresiunile toracice se execut cu o frecven de 100/min., realizând o ap sarea a
toracelui de 4-5 cm (pentru a fi eficiente);
- nu se îndoaie coatele (pentru a avea for );
- nu se face masaj pe coaste;
- nu se ridic palmele de pe torace în timpul masajului.
Dup patru cicluri de compresiuni şi ventila ie, în raport de 15/2 se va reevalua starea
pacientului, se verific pulsul la carotid , maxim 10 secunde:
- dac pulsul este absent, se continu resuscitarea;
- dac pulsul este prezent se evalueaz respira ia;
- dac respir , se aşeaz într-o pozi ie de siguran şi se urm reşte evolu ia pacientului;
- dac nu respir se efectueaz ventila ia cu un nr. de 10-17/min. (o respira ie la 4-5
secunde).

59
 ECONOMIC-FINANCIAR

Unit ile de cult, parohiile şi m n stirile, au obliga ia s organizeze şi s conduc

contabilitate financiar în cele mai multe cazuri, şi doar în mod particular în cazul extinderii
activit ii, se impune contabilitate de gestiune.
Acest ghid este structurat, având la baza întocmirii lui prevederile Ordinului O.M.F. nr.
1969/200721 şi Temeiului Patriarhiei Române, Cancelaria Sfântului Sinod nr. 4577/2002 privind
obligativitatea eviden ei contabile în partid simpl la parohiile, m n stirile şi schiturile din
cuprinsul Patriarhiei Române.
Sistemul de contabilitate în partid simpl reprezint ansamblul registrelor şi
documentelor contabile, legal reglementate, care servesc la înregistrarea în contabilitate, în mod
obligatoriu cronologic şi sistematic, a opera iunilor economice consemnate în documentele
justificative.
Contabilitatea se ine în limba român şi în moneda na ional .
Contabilitatea opera iunilor efectuate în valut se ine atât în moned na ional , cât şi în
valut .
Pentru a veni în ajutorul candida ilor vom prezenta aspectele cele mai importante privind
organizarea şi conducerea eviden ei contabile în partid simpl la parohii şi m n stiri astfel:

Tema 1:
Contabilitate: care sunt registrele contabile obligatorii pentru parohii şi m n stiri.
R spuns:
A. Registrul jurnal: în care se înregistreaz toate opera iunile desf şurate, pe baza
documentelor justificative; în cazul în care se folosesc jurnale auxiliare, totalul lunar al fiec rui
jurnal se trece în registru-jurnal.

21
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1969/2007: anexa 1: reglement ri contabile pentru persoane juridice
f r scop patrimonial; anexa 2: reglement ri contabile privind organizarea şi conducerea contabilit ii în partid
simpl de c tre persoanele juridice f r scop patrimonial. Ordinul abrog O.M.F. nr.2329/2001 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de către persoanele
juridice fără scop patrimonial şi prevederile O.M.F. nr.1829/2003 privind aprobarea Reglementărilor contabile
pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

60
 De asemenea, pe lâng Registrul jurnal venituri-cheltuieli, pentru înregistrarea
opera iunilor de încas ri şi pl i pe articole bugetare se mai folosesc registrele Partizi-venituri şi
Partizi-cheltuieli. Pentru încas ri se foloseşte Chitanţierul, pentru ordonan area pl ilor se
foloseşte Ordinul de plat , iar pentru înregistrarea opera iunilor de aprovizionare şi desfacere de
lumân ri se foloseşte Registrul pentru evidenţa lumân rilor speciale.
B. Registrul inventar: înregistrarea tuturor elementelor din patrimoniul parohiei şi/sau
mân stirii inventariate potrivit normelor legale (cel pu in o dat pe an), document contabil
obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii.

Tema a 2-a:
Contabilitate: ce este Registrul de cas .
R spuns:
Registrul de cas este un document de înregistrare zilnic , operativ , a tuturor încas rilor
şi pl ilor în numerar, pe baza actelor justificative, legal întocmite, în ordinea cronologic a
efectu rii opera iunilor f r a l sa spa ii libere.

Tema a 3-a:
Donaţiile: parohia/m n stirea poate primi dona ii în valut .
R spuns:
Unit ile de cult pot primi dona ii în valut , caz în care se elibereaz
donatorului/sponsorului chitan în valuta primit , şi pentru disponibilul existent în valut se
întocmeşte Registru de casă în valută pentru fiecare tip de valut încasat (atunci când sunt mai
multe: cum ar fi EUR, dolari SUA, Lire Sterline), cu specifica ia c doar în Registrul jurnal şi
fişele de venituri înregistrându-se conversia în lei la cursul din ziua înregistr rii (primirii).

Tema a 4-a:
Contul/conturile bancar(-e) al/ale parohiei
R spuns:
Se poate deschide un cont curent sau cont de depozit, pentru disponibilit ile b neşti, atât
în lei, cât şi în valut , la orice banc .
Pentru a eviden ia opera iunile bancare se completeaz „Fişa pentru opera iuni diverse”
şi/sau un Registru al opera iunilor bancare în care se înregistreaz , în ordinea cronologic a
desf şur rii mişc rilor b neşti din contul bancar, toate încas rile şi pl ile parohiei/m n stirii.

Tema a 5-a:
Inventarierea: ce documente se utilizeaz , etapele inventarierii.
R spuns:
Inventarierea patrimoniului se efectueaz cel pu in o dat pe an, respectând Ordinul
M.F.P. nr.1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii
elementelor de activ şi pasiv; şi/sau se mai efectueaz , de exemplu, la cererea organelor de
control, cu prilejul efectu rii controlului, atunci când sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri în
gestiune care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere; ori de câte ori intervine o predare-
primire de gestiune (predarea/preluarea unei parohii/m n stiri); ca urmare a calamit ilor naturale
sau a unor cazuri de for major sau în alte cazuri prev zute de lege.

61
 Declaraţia de inventar se întocmeşte de c tre gestionar, dup sigilarea locurilor de
p strare a valorilor materiale şi b neşti de care r spunde înainte de începerea opera iei de
inventariere; membrii comisiei semneaz pentru confirmare c declara ia a fost dat în fa a
acesteia.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin num rare, cânt rire, m surare sau cubare, dup
caz.
Listele de inventar cuprind toate bunurile inventariate faptic din patrimoniu.
Disponibilit ile în lei şi în valut din casierie se inventariaz prin num rarea acestuia
(existen a numerarului fizic din casierie); soldul înregistrat în registru de cas trebuie s
corespund cu disponibilul existent.
Disponibilit ile aflate în conturi la b nci se inventariaz prin confruntarea soldurilor din
extrasele de cont emise de unit ile bancare cu cele aflate şi înregistrate în contabilitate.
Inventarierea bunurilor din patrimoniul cultural na ional mobil, a fondurilor de carte, a
valorilor de muzeu şi a recuzitei se face în condi iile şi la termenele stabilite prin norme elaborate
de Ministerul Culturii şi Cultelor (în vigoare este Ordinul nr. 2035/2000, modificat prin Ordinul
Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2258/2006).
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise
în listele de inventariere cu cele din eviden a tehnico-operativ (fişele de magazie) şi din
contabilitate.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaz la o analiz a tuturor
stocurilor înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate. Erorile descoperite cu aceast ocazie trebuie corectate operativ, dup care se
procedeaz la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantit ilor consemnate în
listele de inventariere, cu eviden a tehnico-operativ pentru fiecare pozi ie în parte.
Rezultatele inventarierii se înscriu de c tre comisia de inventariere într-un proces-verbal.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie s con in , în principal,
urm toarele elemente: data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
num rul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariat ; data
începerii şi termin rii opera iunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi
propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele
vinovate, precum şi propuneri de m suri în leg tur cu acestea; volumul stocurilor depreciate,
f r mişcare, cu mişcare lent , greu vandabile, f r desfacere asigurat şi propuneri de m suri în
vederea reintegr rii lor în circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de
inventar şi declasare sau casare a unor stocuri; constat ri privind p strarea, depozitarea,
conservarea, asigurarea integrit ii bunurilor din gestiune, precum şi alte aspecte legate de
activitatea gestiunii inventariate.
Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezint , în termen
de 3 zile de la data încheierii opera iunilor de inventariere, administratorului unit ii (preotului
paroh sau stare ului). Acesta, va face demersurile necesare punerii în practic a propunerilor
f cute în Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii, în ceea ce priveşte ob inerea tuturor
aprob rilor necesare în cazul scoaterii din uz a obiectelor de inventar, a declas rii sau cas rii unor
stocuri, etc. (conform Deciziei nr. 32-234/1950 privind aprobarea Regulamentului pentru
administrarea averilor bisericeşti din Patriarhia Română), în termen de cel mult 5 zile de la
primirea procesului-verbal, cu respectarea dispozi iilor legale.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în eviden a tehnico-operativ , cât şi în
contabilitate, în termen de cel mult 3 zile de la data ob inerii aprob rilor necesare pentru ducerea
la îndeplinire a propunerilor cuprinse în procesul-verbal de inventariere, de c tre administrator
(preotul paroh sau stare ul m n stirii).

62
 Tema a 6-a:
Contabilitatea în partid simpl : ce documente cu regim special se utilizeaz de c tre
persoanele juridice f r scop lucrativ.
R spuns:
 Chitan
 Monetar
 Aviz de înso ire a m rfii
 Factur fiscal
 Factur
 Fiş de magazie a formularelor cu regim special

Tema a 7-a:
Codul de înregistrare fiscal : dac este obligatoriu şi pentru parohii şi m n stiri.
R spuns:
Conform art. 72 alin. 1 din Codul de procedură fiscală22 parohiile şi m n stirile au
obliga ia de a se înregistra fiscal. În vederea atribuirii codului de înregistrare fiscal , parohiile şi
m n stirile au obliga ia s depun declara ie de înregistrare fiscal la organul fiscal teritorial
competent.
Obligativitatea ob inerii unui cod de înregistrare fiscal a acestor unit i este stipulat de
legisla ie începând cu anul 1993 prin H.G. nr. 224/1993, obliga ie preluat de diferite acte
normative pân în prezent.
Conform art. 73 din Codul de procedură fiscală, unit ile au obliga ia înscrierii codului de
identificare fiscal pe documentele prezentate b ncilor, organelor fiscale, institu iilor publice,
altor persoane juridice.

Tema a 8-a:
Activit ţi conexe, cum sunt cele de comer : dac pot fi desf şurate şi de parohii şi
m n stiri.
R spuns:
Conform Codului Fiscal23 unit ile de cult religios sunt scutite de la plata impozitului pe
profit pentru:
a) veniturile ob inute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare
activit ii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile ob inute din chirii, cu condi ia ca sumele
respective s fie utilizate, în anul curent sau în anii urm tori, pentru între inerea şi func ionarea
unit ilor de cult, pentru lucr rile de construc ie, de repara ie şi de consolidare a l caşurilor de
cult şi a cl dirilor ecleziastice, pentru înv mânt şi pentru ac iuni specifice cultelor religioase,
inclusiv veniturile din desp gubiri sub form b neasc , ob inute ca urmare a m surilor reparatorii
prev zute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.

22
Codul de Procedură Fiscală este legiferat de Ordonanţa de Guvern nr. 92/2003, cu complet rile şi modific rile
ulterioare.
23
Codul Fiscal este legiferat de Legea nr. 571/2003, cu modific rile şi complet rile ulterioare.

63
 b) veniturile ob inute din activit ile economice care sunt utilizate, în anul curent sau în
anii urm tori, pentru sus inerea activit ilor cu scop caritabil, cum ar fi : ajutorarea persoanelor
aflate în dificult i materiale, a oamenilor f r ad post, a centrelor de îngrijire a copiilor şi
b trânilor, etc. Justificarea utiliz rii veniturilor pentru sus inerea activit ilor cu scop caritabil se
realizeaz pe baza documentelor care atest efectuarea cheltuielilor respective.
Veniturile ob inute din activit i economice de c tre unit ile de cult şi care sunt utilizate
în alte scopuri decât cele pentru care se acord scutire la plat se supun impozit rii cu o cot de
16 %. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile ob inute se scad cheltuielile efectuate
în scopul realiz rii acestor venituri.

Tema a 9-a:
Averea bisericeasc : ce cuprinde şi dac poate fi înstr inat .
R spuns:
Averea bisericeasc este constituit din bunurile ce apar in parohiilor, m n stirilor,
Protopopiatelor, Eparhiilor, Patriarhiei şi celorlalte institu ii persoane juridice ale Bisericii
Ortodoxe Române. Averea bisericeasc cuprinde: bunuri sacre, bunurile care prin sfin ire sunt
destinate cultului divin (cum sunt: l caşurile de cult, odoarele şi veşmintele bisericeşti, c r ile,
bunurile pre ioase, picturile, sculpturile, lucr rile din materiale scumpe), şi bunuri comune,
necesare îndeplinirii scopurilor Bisericii (cum sunt: casele parohiale, chiliile m n stirilor,
edificiile şcolilor bisericeşti, edificiile administra iilor bisericeşti, muzeele religioase,
aşez mintele şi institu iile culturale, filantropice şi economice, terenurile agricole, p şunile, viile,
livezile, gr dinile, drepturile patrimoniale, crean ele, fondurile, hârtiile de valoare, averea în
numerar etc.).
Bunurile sacre şi pre ioase, oric ror institu ii bisericeşti ar apar ine, sunt inalienabile şi
imprescriptibile şi ca atare nu pot fi schimbate, grevate, înstr inate, urm rite sau sechestrate.
Bunurile sacre, de la bisericile desfiin ate, în cazul c nu sunt de o valoare pre ioas , se vor folosi
conform dispozi iilor Chiriarhului. Altfel ele vor fi p strate în muzeul eparhial. Bunurile
pre ioase trebuiesc p strate în înc peri speciale sau s li de muzeu. În cazuri cu totul excep ionale
şi numai pentru interese superioare bisericeşti, la propunerea Chiriarhului respectiv, Sinodul
Permanent poate aproba ca unele bunuri pre ioase s fie d ruite.
Schimbarea, grevarea sau înstr inarea averii bisericeşti imobile, cu caracter comun, sunt
îng duite numai când interesele vitale ale Bisericii le justific şi dac astfel de opera iuni aduc
avantaje reale Bisericii.

Tema a 10-a:
Patrimoniu: ce modalit i exist pentru suplimentarea veniturilor unit ilor de cult.
R spuns:
Unit ile de cult pot s - i suplimenteze veniturile atât prin sponsoriz ri de la persoanele
juridice şi fizice independente, cât şi prin încasarea unei cote de 2% din impozitul pe venitul
global de la persoanele fizice.
Astfel unit ile de cult pot încheia cu agen ii economici contracte de sponsorizare
conform Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea24, cu modific rile şi complet rile ulterioare. Se
pot solicita agen ilor economici cu profit s încheie contracte de sponsorizare şi s vireze în cont

24
Legea 32/1994 a fost completat de Legea 394/2006, modificat de Legea 105/1997, Ordonanţa 36/1998 şi
Ordonanţa de urgenţă 127/1999.

64
sau s achite pe baz de chitan pân la 30% din cifra de afaceri şi aceste sume vor fi folosite
conform destina iei pentru care a fost dat , adic nu vor fi pl tite salarii, fonduri etc., ci se vor
folosi pentru între inerea bisericii şi investi iile necesare.
O alt modalitate pentru suplimentarea veniturilor parohiei/m n stirii este prev zut în
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modific rile şi complet rile ulterioare, care prevede:
„Contribuabilii pot dispune asupra destina iei unei sume reprezentând pân la 2% din impozitul
datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare,
câştigul net anual din opera iunile de vânzare-cump rare de valut la termen, pe baz de contract,
şi orice alte opera iuni de acest gen, pentru sus inerea entit ilor non-profit care se înfiin eaz şi
func ioneaz în condi iile legii, unit ilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private,
conform legii”.

Tema a 11-a:
Sprijin financiar: ce trebuie s con in un dosar de justific ri pentru sprijinul
financiar alocat de la bugetul de stat.
R spuns:
În primul rând este foarte important s se respecte destina ia fondurilor alocate, precum şi
justificarea utiliz rii acestora de c tre parohia/m n stirea care beneficiaz de sprijinul financiar
alocat, care se face în baza documentelor specifice, şi sunt supuse controlului organelor abilitate
potrivit legii.
Dosarul pentru justificarea sumelor primite va con ine adresa de înaintare c tre
organismul care a alocat sprijinul financiar (Prim rie, Ministerul Culturii, Cultelor şi
Patrimoniului Na ional), centralizatorul privind justificarea sprijinului acordat, toate documentele
justificative, prezentate în fotocopii, certificate prin aplicarea ştampilei şi a semn turii
beneficiarului ajutorului financiar.

65
 MONUMENTE ISTORICE şi CONSTRUC II
BISERICEŞTI

Tema 1:
Monumente: Ce sunt monumentele istorice şi cine stabileşte calitatea de monument
istoric.
R spuns:
Monumentele istorice sunt bunuri imobile, construc ii şi terenuri, situate pe teritoriul
României (sau în afara grani elor, propriet i ale statului român), semnificative pentru istoria,
cultura şi civiliza ia na ional şi universal . Ele sunt parte din patrimoniul cultural na ional şi sunt
protejate prin lege.
Calitatea de monument istoric este stabilit de Comisia Na ional a Monumentelor
Istorice (C.N.M.I.).

Tema a 2-a:
Monumente: Care sunt criteriile pentru ca o construc ie s fie declarat monument
istoric.
R spuns:
Principalele criterii pentru ca o construc ie s fie declarat monument istoric sunt:
- vechimea;
- raritatea într-o localitate, zon sau regiune;
- reprezentativitatea pentru un stil, un curent artistic, o perioad istoric ;
- valoarea memorial : legat de personalit i, evenimente sau momente din istorie, valoarea
de m rturie.
Vechimea trebuie s fie de 50 de ani sau mai mult (deşi pot fi alese şi construc ii mai noi,
dac au o valoare execep ional ). Cu cât e mai veche, cu atât este mai valoroas , pentru c pe
m sura trecerii timpului s-au p strat pu ine construc ii similare din aceeaşi perioad .
66
 a. Foarte veche este o construc ie care dateaz de peste 400 de ani, adic mai veche de
anul 1600. La noi acestea sunt foarte pu ine din cauza specificului rii noastre de zon seismic ,
materialelor de construc ii tradi ionale pu in rezistente (lemnul) şi deselor r zboaie şi distrugeri la
grani de culturi. Construc iile foarte vechi sunt în totalitate monumente istorice. Mai îndelung
p strate au fost, în general, construc iile cu un grad de interes social şi religios: biserici, castele şi
fortifica ii, reşedin e boiereşti şi nobiliare, prim rii şi cl diri negustoreşti, în oraşele din
Transilvania. Unele au suferit numeroase trasform ri şi refaceri ulterioare, altele au supravie uit
ca ruine.
b. Vechi sunt construc iile care dateaz de 200-400 de ani, adic din perioada 1600-1800.
Cu cât perioda este mai îndep rtat , cu atât sunt p strate mai pu ine. Din aceast perioad au
supravie uit şi construc ii din lemn, un num r mai mare de construc ii civile urbane şi rurale,
ateliere şi hanuri, drumuri şi amenaj ri de cursuri de ap , heleştee, terenuri agricole, cimitire şi
cruci de piatr . Toate acestea sunt m rturii pre ioase asupra felului cum ar ta mediul natural şi
construit al str moşilor noştri apropia i. Construc iile vechi sunt în propor ie covârşitoare
susceptibile de a fi declarate monumente istorice, excep iile fiind acele construc ii care au suferit
modific ri care le-au schimbat complet aspectul ini ial, care sunt într-o stare atât de deteriorat
încât este imposibil salvarea lor, alte considerente ştiin ifice şi social-economice punctuale. În
toate cazurile aceste construc ii vechi trebuie s fie documentate, fotografiate şi p r ile de
construc ie semnificative salvate şi ad postite într-un muzeu.
c. Relativ vechi sunt construc iile de 100-200 de ani, adic din perioada 1800-1914. În
func ie şi de alte criterii, de reprezentativitate, raritate, stare de conservare, valoare memorial ,
artistic , repere comunitare şi altele, multe din ele sunt susceptibile de a fi monumente istorice.
Ele aduc în peisajul localit ilor noastre farmecul şi patina nobil a trecutului apropiat, imaginea
unui stil de via şi a unor progrese pe calea moderniz rii şi progresului f cute de str bunicii
noştri, necesara soliditate clasic care echilibreaz modernul, atmosfera literaturii şi poeziei
noastre clasice de secol al XIX-lea, pe care o studiem în şcoal , a marilor curente artistice şi
arhitecturale europene, adic acele repere de care avem nevoie azi pentru a tr i cu sentimentul
tonic c nu suntem mai prejos decât al ii, c avem şi noi un trecut care ne poate însufle i, c avem
ce ar ta oaspe ilor, c ştim s ne respect m valorile.
d. Recente sunt construc iile din perioada primului r zboi mondial, din perioada
interbelic şi primii ani dup al doilea r zboi mondial (1914-1950), care au mai pu in de o sut de
ani vechime. Ele dateaz dintr-o epoc de mare avânt constructiv, stimulat de creşterea
economic şi demografic , dar şi de industrializare şi de standardizare accentuat , de simplificare
în folosul func ionalului şi utilit ii imediate. Doar o mic parte din construc iile recente pot fi
declarate monumente istorice: cele realizate de mari arhitec i, cel care au o valoare artistic
deosebit sau au valoare de unicat, cel care ilustreaz tehnici, materiale sau stiluri complet noi,
inclusiv construc ii-martor al unor eşecuri tehnice. Multe din aceste construc ii pot avea îns o
puternic semnifica ie pe plan local şi prin urmare ocrotite la acest nivel: şcoala veche dintr-un
sat, biserica unei comunit i, prim rii, gospod rii r neşti tradi ionale, g ri şi castele de ap ,
poduri şi depozite industriale, sedii de prim rii, case care au apar inut unor personalit i sau
familii de vaz dintr-o localitate, parcuri şi gr dini, pr v lii şi pie e publice, fântâni, troi e,
cimitire, locuri tradi ionale de petreceri câmpenenşti, chioşcuri şi foişoare etc. Ele trebuie
inventariate cu grij şi ocrotite.

Tema a 3-a:

67
 Monumente: Ce înseamn zona de protec ie a unui monument istoric şi de ce este
necesar .
R spuns:
Zona de protec ie din jurul unui monument este o por iune de teren delimitat şi trecut în
regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construc ii, planta ii şi alte lucr ri care ar
pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii
arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecin tate a monumentului. Este o zon -tampon
între monument şi mediul înconjur tor actual. Zonele de protec ie din jurul monumentelor
istorice sunt de:
- minim 100 de metri în localit ile urbane;
- de 200 de metri în localit ile rurale;
- de 500 de metri în exteriorul localit ilor;
Aceste distan e se m soar de la limita exterioar a terenurilor pe care se afl monumente
istorice. Terenul pe care se afl un monument istoric include, în afar de construc ia propriu-zis ,
şi drumuri de acces, sc ri, parcul sau gr dina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de
incint , bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construc ii sau amenaj ri care formeaz ansamblul
monumentului.

Tema a 4-a:
Monumente istorice şi de arhitectur : care este con inutul documenta iei de
proiectare privind expertizarea, consolidarea şi restaurarea (repararea) unor astfel de
cl diri25.
R spuns:
Documenta ia cuprinde:
a. Studii şi cercet ri premerg toare elabor rii expertizei tehnice:
- Cercetare de parament (inclusiv analiza chimic şi biologic a materialelor de construc ie);
- Studiul istoric şi raport arheologic;
- Studiu topografic;
- Studiul geotehnic.
b. Expertiza tehnic :
- Releveul situa iei existente cu marcarea fisurilor;
- Releveul fotografic;
- Conceptul de consolidare : variantele de interven ie ca solu ii de consolidare.
c. Studiul de fezabilitate (la solicitarea beneficiarului).
d. Proiect tehnic şi detalii de execu ie (pentru consolidare şi repara ii capitale), întocmit în baza
recomand rilor men ionate într-una din variantele prezentate de expertiza tehnic .
e. Documenta ii, ob inere avize (conform certificatului de urbanism).
f. Documenta ie P.A.C. (la cererea beneficiarului).
g. Documenta ie licita ie (la cererea beneficiarului).
În mod obligatoriu şeful de proiect al acestor lucr ri va fi arhitectul. Nu pot îndeplini
responsabilitatea de proiectare conductorii arhitec i.

Tema a 5-a:
Monumente: care sunt cauzele degrad rii cl dirilor (monumentelor).

25
Domeniul protec iei monumentelor istorice şi de arhitectur este reglementat de Legea 422/18.07.2001.

68
 R spuns:
Cauzele deterior rii cl dirilor se pot grupa astfel :
a. Uzura normal , care se datoreaz duratei limitate de existen a elementelor care compun
cl direa. Uzura fiec rui element este în func ie de natura materialului din care este
executat şi de condi iile de exploatare la care este supus. Uzura general a cl dirii rezult
din media ponderat a uzurii diferitelor elemente componente.
b. Cauze accidentale:
- cutremure de p mânt;
- alunec ri de teren;
- incendii;
- explozii de gaze;
- furtuni;
- viscole puternice;
- ploi toren iale de lung durat ;
- tas ri.
c. Lipsa de între inere şi nereparare la timp a defec iunilor.
d. Alte cauze:
- diverse tipuri de agresivit i;
- ac iunea distructiv a buretelui de cas ;
- ac iunea curen ilor de dispersie asupra elementelor de beton armat.

Tema a 6-a:
Monumente: Ce se în elege prin interven ii asupra unui monument istoric.
R spuns:
Interven iile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului
emis de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Na ional; fac excep ie interven iile
determinate de for major , cu condi ia ca modific rile s fie reversibile. În sensul prezentei
legisla ii, interven iile ce se efectueaz asupra monumentelor istorice sunt:
a. toate lucr rile de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare,
amenaj ri peisagistice, precum şi orice alte lucr ri care modific substan a sau aspectul
monumentelor istorice, inclusiv repara iile curente, lucr rile de între inere şi iluminarea
interioar şi exterioar de siguran şi decorativ ;
b. executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
c. amplasarea definitiv sau temporar de împrejmuiri, construc ii de protec ie, piese de mobilier
fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice;
d. schimb ri ale destina iei monumentelor istorice, inclusiv schimb rile temporare;
e. str mutarea monumentelor istorice;
f. amenaj ri de c i de acces, pietonale şi carosabile, utilit i anexe, indicatoare, inclusiv în zonele
de protec ie a monumentelor istorice.

Tema a 7-a:
Monumente: care sunt lucr rile de repara ii necesare între inerii şi conserv rii lor.
R spuns:
Prin repara ii se în eleg diferite categorii de lucr ri care se execut în vederea
preîntâmpin rii sau remedierii deterior rilor şi degrad rilor la cl diri, pentru men inerea acestora
în func iune pe durata de serviciu ;
69
 Lucr rile de repara ii sunt:
a. Lucr ri de între inere, care sunt lucr ri curente de mic amploare care se execut periodic de
c tre proprietar, f r scoaterea cl dirii din func iune. Ca exemplu de lucr ri de între inere
sunt :
- cur enia jgheaburilor, burlanelor şi rigolelor, a sobelor şi coşurilor de fum, desfundarea
scurgerilor interioare şi a canaliz rii exterioare, golirea depozitelor din c minele de
trecere şi a recipientelor;
- repararea feroneriei, uşilor şi ferestrelor;
- înlocuirea gemurilor sparte;
- vopsitorii;
- tâmpl rie;
- spoieli şi zugr veli interioare şi exterioare;
- revizuirea instala iilor cu schimbarea garniturilor;
- dezghe area conductelor de ap neprotejate;
- îndep rtarea z pezii de pe acoperişuri, copertine, terase şi în jurul cl dirii.
b. Lucr ri de repara ii curente (R.C.): sunt lucr ri care se execut de c tre proprietar pentru
înl turarea unor deterior ri locale ale elementelor de construc ie, componente artistice şi
instala ii sau înlocuirea par ial a elementelor uzate, în scopul cre rii posibilit ii de
folosin în continuare a cl dirilor respective.
Exemple de R.C.:
- înlocuirea par ial sau total a învelitorii;
- înlocuirea jgheaburilor şi burlanelor;
- repararea sau consolidarea şarpantei;
- repara ii locale ale zid riei;
- repararea coşurilor, cornişelor;
- demontarea şi remontarea sobelor;
- înlocuirea p r ilor deteriorate ale instala iilor (conducte, arm turi, obiecte tehnico-
sanitare, cazane de înc lzire;
- cur irea rezervoarelor de alimentare cu ap , a depozitelor de combustibil, înlocuirea
conductelor;
- revizuirea şi repararea instala iilor existente de stingere a incendiilor, control permanent şi
m suri de prevenire a incendiilor;
- m suri de combatere a ac iunii distructive a buretelui de cas (ciuperca Merulius
lacrymans).

Tema a 8-a:
Monumente: care sunt obliga iile de exploatare a acestora.
R spuns:
Aerisirea spa iilor interioare şi a subsolurilor prin deschiderea uşilor şi ferestrelor cât mai
mult timp, cu condi ia ca afar s fie timp uscat. Pentru evitarea condensului, este interzis
aerisirea mai mult de câteva minute, dac afar este ploaie, cea sau ninsoare. Urm rirea
periodic a monumentului, a pieselor componente ale acestuia: ziduri, tâmpl rie, şarpante, coşuri
de fum, instala ii etc., precum şi a obiectelor de inventar sau a depozitelor, în privin a apari iei
semnelor unor atacuri sau degrad ri.
La terminarea serviciului se verific instala iile de înc lzire, ap , se închid ferestrele, se
stinge lumina electric , se sting toate sursele ce pot produce incendii, se încuie uşile.

70
 În vederea conserv rii picturii şi a obiectelor de inventar se vor amenaja în biserici sau în
afara acestor locuri speciale pentru arsul lumân rilor. Aceste amenaj ri vor fi avizate de C.N.M.I.
La plecare se pun în func iune instala iile anti-efrac ie.

Tema a 9-a:
Monumente: care sunt interdic iile în exploatarea acestora.
R spuns:
Sunt interzise urm toarele lucr ri, care, imediat sau în timp, pot favoriza factorii sau
cauzele care duc la degradarea monumentului:
- execu ia de trotuare pe şape din beton;
- execu ia de lucr ri de tencuire a soclurilor, a paramentelor şi zid riei în zonele
deteriorate, f r documenta ia avizat de Direc ia Monumentelor Istorice;
- spoieli şi vopsitorii cu ulei sau pe baz de substan e sintetice;
- montarea de linoleum peste parchete sau duşumele;
- înlocuirea de învelitori;
- plantarea de arbori la o distan mai mic de 15 m de monument;
- executarea de înhum ri la o distan mai mic de 6 m de zidul bisericii;
- nu se depoziteaz în interior sau în imediata vecin tate a monumentului nici un fel
solven i, substan e chimice sau inflamabile – nici m car temporar;
- nu se depoziteaz în interior sau în imediata vecin tate a monumentului nici un material
de construc ie, utilitar sau gospod resc;
- nu se va schimba destina ia monumentului istoric f r avizul C.N.M.I.;
- nu se execut lucr ri de s p tur pentru construc ii noi f r asisten a arheologic se
specialitate;
- nu se execut lucr ri de construc ii pentru cl diri noi în zona func ional a monumentului
sau în zona de protec ie a acestuia f r ca proiectul s fie avizat de C.N.M.I.

Tema a 10-a:
Construcţii: ce trebuie s con in documenta ia referitoare la construirea unui l caş
de cult.
R spuns:
Documenta ia cuprinde26:
a. Piese scrise:
- borderou;
- lista cuprinzând semn turile proiectan ilor, numele şi prenumele, profesia, calitatea şi
capitolul din proiect pentru care r spund, dup cum urmeaz :
o şef de proiect;
o proiectan i cu drept de semn tur ;
o verificatori de proiecte autoriza i M.L.P.T.L.;
- tema de proiectare de arhitectur religioas , semnat de şeful de proiect şi de beneficiarul
direct;
- memoriul de arhitectur ;
- devizul analitic cu evaluarea lucr rii şi extras de materiale.

26
Con inutul întreg al dosarului este specificat de prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, cu ultima actualizare OUG nr. 228/2008.

71
b. Piese desenate:
- planul de încadrare în unitatea teritorial-administrativ cu indicarea pe planş a altor
bunuri imobile apar inând cultelor religioase, respectiv asocia iilor sau funda iilor
religioase;
- planul de situa ii cu încadrarea în spa iul parohial (cultic) corelat cu planul de amenajare:
amplasarea construc iilor rezistente, a construc iilor propuse, distan ele fa de limitele
terenului şi fa de construc iile existente;
- planul tuturor nivelurilor proiectate;
- sec iune transversal şi longitudinal ;
- cele patru fa ade ale l caşului de cult;
- plan învelitoare;
- plan funda ie.
c. Acte şi documente anexate în copie:
- certificatul de urbanism;
- actul de proprietate asupra terenului, înso it de planşa cadastral ;
- planşa cuprinzând reglement ri din planul urbanistic de detaliu (plan urbanistic zonal),
dac este solicitat prin certificatul de urbanism.

Tema a 11-a:
Construcţii: care este con inutul dosarului de solicitare a ajutorului financiar de la
Secretariatul de Stat pentru Culte pentru lucr rile de construc ie ce sunt în derulare la
l caşurile de cult.
R spuns:
Dosarul cuprinde:
- Cererea tip completat semnat şi ştampilat de preotul paroh;
- Autoriza ia de construire valabil - în copie - pentru lucr rile de construire ;
- Avizul Direc iei Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi
Cultelor pentru cazul în care obiectivul este monument istoric - în copie ;
- Avizul Comisiei de Pictur Bisericeasc (în cazul lucr rilor de pictur
bisericeasc ) ;
- Devizul analitic cu restul lucr rilor de executat la data solicit rii, semnat de
proiectant şi preotul paroh ;
- dou fotografii cu stadiul lucr rilor la data solicit rii (pe verso se men ioneaz
hramul bisericii, adresa, data realiz rii fotografiei, numele în clar şi semn tura
preotului paroh şi ştampila parohiei.

Tema a 12-a:
Construcţii: Ce înseamn PUZ, PUG, PUD, CUT, POT.
R spuns:
 PUG - Plan Urbanistic General
 PUZ - Plan Urbanistic Zonal
 PUD - Plan Urbanistic de Detaliu

Planurile urbanistice (general, zonal şi de detaliu) con in prevederi privind: în l imea

maxim permis a construc iei, num rul maxim de nivele, pozi ionarea construc iei (distan a

72
minim fa de vecini, de strad etc.), valori maxime pentru CUT şi POT. Planul zonal trebuie s
respecte prevederile din planul general, iar cel de detaliu pe cele din planul zonal.
 CUT - Coeficientul de utilizare a terenului; este raportul dintre suprafa a desf şurat a
construc iei (suma suprafe elor tuturor nivelelor) şi suprafa a total a terenului. Este
limitat superior de prevederile planului urbanistic.
 POT - Procentul de ocupare a terenului - este raportul dintre suprafa a pe care se
construieşte şi suprafa a total a terenului. Este limitat superior de prevederile planului
urbanistic.

PATRIMONIU şi PICTUR BISERICEASC

Tema 1:
Pictura bisericeasc : care sunt normele care trebuie respectate.
R spuns:
Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nr. 11.236/1986:
Cu privire la pictura bisericeasc , preotul paroh trebuie s aib în vedere respectarea
urm toarelor norme:
- s nu se aduc modific ri picturilor din bisericile monumente istorice sau din bisericile
mai noi, cu prilejul restaur rii lor;
- s fie p strate intacte tablourile votive ale ctitorilor, tabloul Chiriarhului locului, precum
şi cele ale altor ierarhi, atunci când se restaureaz pictura, atât în bisericile monumente
istorice, cât şi în cele obişnuite;
- s se p streze intact, cu prilejul unei restaur ri, programul iconografic pictural referitor
la tabloul votiv al ctitorului şi ierarhului;
- s nu se înlocuiasc tabloul cu chipul ierarhului sub care s-a pictat sau s-a sfin it biserica,
cu cel din timpul c ruia se face restaurarea;
- s nu se picteze chipul ierarhului în timpul c ruia s-a restaurat pictura, al turi de cel în
timpul c ruia s-a zidit şi pictat biserica respectiv ; numele ierarhului în timpul c ruia s-a
f cut restaurarea se poate scrie în pisanie;
- s nu se anuleze pisania veche cu prilejul restaur rii unor picturi, ci ea s fie repus în
valoare;
- se poate face totuşi şi o alt pisanie;
- s se men ioneze în descrierea iconografic a devizelor de restaurare a picturii cine este
trecut în tabloul votiv;

73
 - s se reproduc întreg con inutul pisaniei; Centrele eparhiale vor avea un dosar cu
fotografii ale tablourilor votive şi ale pisaniilor existente în toate bisericile din eparhie;
- s se interzic cu des vârşire pictarea în biserici a chipului preo ilor sau al membrilor
Consiliului parohial, în locul ctitorilor, aceştia putând fi men iona i în pisanie sau în alt
loc în pridvor;
- s se interzic cu des vârşire a se scrie numele donatorilor de icoane sau scene în biseric ,
numele acestora putând fi trecut în pisanie sau într-un pomelnic permanent al bisericii şi
în documentul întocmit cu prilejul sfin irii bisericii; Centrele eparhiale vor semnala
Comisiei de pictur bisericeasc toate cazurile de înc lcare a erminiei bisericeşti, cu
prilejul restaur rii sau picturii din nou, pentru luarea de m suri;
- s nu se execute lucr ri de pictur cu pictori neautoriza i, cei vinova i c zând sub
inciden a prevederilor regulamentare;
- devizele de pictur s fie întocmite cu mult exigen şi pe baz de date reale, spre a se
evita devizele suplimentare, care nu vor fi admise decât în cazuri cu totul excep ionale şi
în propor ie de maximum 20% din valoarea devizului;
- s se respecte întru totul pre urile stabilite de Comisia de Pictur Bisericeasc şi aprobate
de Permanen a Consiliului Na ional Bisericesc;
- Centrele eparhiale s urm reasc dac devizele şi supliment rile de devize au fost supuse
aprob rii organelor parohiale şi dac procesele verbale sunt întocmite cu respectarea
prevederilor art. 62 din Statutul B.O.R.27;
- pictorii care întocmesc devize cu date eronate vor fi sanc iona i conform prevederilor din
Instrucţiuni; la adjudecarea lucr rilor prin licita ie sau concursuri, cu sau f r premii, la
bisericile monumente istorice şi la bisericile obişnuite, s se respecte întru totul procedura
prev zut de cap. III, IV şi V din Instrucţiuni.
- adjudecarea lucr rilor se va face prin licita ie potrivit prevederilor legale;
- Comisia de Pictur Bisericeasc va aproba unui pictor o singur lucrare sau cel mult a
doua lucrare, dac la o biseric lucreaz în sezonul cald şi la alta în sezonul rece, cu
acceptarea scris a preo ilor parohi de la ambele parohii;
- s se întocmeasc obligatoriu contract între parohia beneficiar şi pictorul executant, în
care pe lâng obliga iile reciproce şi, în special, pe lâng cea de a respecta prevederile din
deviz, s fie men ionate şi persoanele de pe şantier, ucenici sau stagiari, care trebuie s fie
obligatoriu în eviden a Comisiei de Pictur Bisericeasc ; un exemplar din acest contract
va fi înaintat acestei Comisii; pictorul contractant al lucr rii va fi prezent permanent pe
şantier şi va executa personal lucrarea, ucenicii şi stagiarii ajutând la lucr rile auxiliare
(fonduri, chenare, draperii etc.), potrivit priceperii şi puterii lor de munc ;
- dup pictarea Sfântului Altar, se va face recep ie par ial de c tre delegatul Centrului
eparhial şi un pictor autorizat care d recomand ri cu privire la continuarea lucr rii. La
solicitarea Centrului eparhial sau a pictorilor executan i, Comisia de Pictur Bisericeasc
va delega un pictor pentru a analiza situa ia de pe şantierul respectiv, împreun cu
delegatul Eparhiei, dând îndrum rile cuvenite pentru remedierea deficien elor constatate,
îndrum ri care sunt obligatorii, încheindu-se un proces verbal care va fi depus la Comisia
de Pictur Bisericeasc cu raport de cele constatate. Cu acest prilej se va verifica pe
şantier modul cum se respect devizul şi contractul, componen a echipei de pe şantier
(dac sunt cei prezen i în contract), calitatea tehnic şi artistic a lucr rii şi situa ia
legalit ii pl ilor f cute;

27
Textul ini ial f cea referire la prevederile art. 40 din Regulamentul organelor deliberative (care, de fapt, erau în
contradic ie cu prevederile art. 64 din vechiul Statut al B.O.R.), îns acelea au fost modificate implicit de
dispozi iile noului Statut al B.O.R.

74
 - recep iile definitive se vor face de c tre Centrul eparhial împreun cu un delegat al
Comisiei de Pictur Bisericeasc sau cu un pictor autorizat din zon , acesta din urm
raportând cele constatate la recep ie cu privire la calitatea lucr rii;
- în cazul în care se vor constata incorectitudini, pictorul delegat va fi sanc ionat conform
Instrucţiunilor, putându-i-se ridica şi autoriza ia; un exemplar din procesul verbal de
recep ie definitiv va fi înmânat Comisiei de Pictur Bisericeasc ;
- fondul premial prev zut în deviz, care nu este un drept legal pentru munca prestat , ci o
apreciere material pentru o lucrare de foarte bun calitate, se va acorda numai de
Comisia de recep ie definitiv şi numai la sfârşitul lucr rii, cu mult exigen şi numai
pentru lucr rile care îndeplinesc condi iile de mai sus;
- Comisia de Pictur Bisericeasc va depune mai mult exigen în autorizarea pictorilor şi
zugravilor bisericeşti, precum şi la promovarea lor în categorii superioare.

Tema a 2-a:
Pictura bisericeasc : proiectul pentru lucr ri şi con inutul s u.
R spuns:
Orice lucrare de pictur bisericeasc se execut pe baz unui proiect întocmit de un pictor
bisericesc de categoria I, autorizat de Comisia de Pictur Bisericeasc a Patriarhiei Române.
Proiectul are urm torul con inut:
a) parte scris (memoriul, iconografia, caietul de sarcini, devizul economic, care are
caracter orientativ, bibliografie);
b) parte desenat (plan şi sec iuni longitudinale);
c) o documenta ie fotografic .

Tema a 3-a:
Pictura bisericeasc : metodologia de aprobare a proiectului pentru lucr ri.
R spuns:
Proiectul pentru executarea lucr rilor de pictur bisericeasc , întocmit în cinci exemplare,
înso it de Raportul Protoieriei, memoriul preotului paroh şi procesul verbal al Consiliului
parohial, va fi înaintat Centrului eparhial pentru avizare. Institu ia abilitat s aprobe proiecte
pentru lucr ri de pictur este Comisia de Pictur Bisericeasc . Centrul eparhial va comunica
parohiei, dup caz, aprobarea sau respingerea proiectului.

Tema a 4-a:
Pictura bisericeasc : adjudecarea lucr rilor de pictur din nou şi restaurare.
R spuns:
Dup primirea proiectului aprobat de Comisia de Pictur Bisericeasc , se procedeaz la
angajarea lucr rilor, prin licita ie. Cu 15 zile înainte de data inerii licita iei, unitatea bisericeasc
beneficiar a lucr rilor de pictur va adresa invita ii scrise, prin scrisori recomandate, cu
confirmare de primire, la cinci pictori cu calificativul corespunz tor categoriei parohiei, pentru a
participa la adjudecarea lucr rilor, comunicându-se informa iile de baz privind specificul

75
lucr rii, la care se adaug data, ora şi locul unde are loc licita ia. Devizul economic r mâne
confiden ial. Licita ia se ine la sediul unit ilor bisericeşti, sub preşedin ia preotului paroh şi cu
participarea membrilor Consiliului parohial. Pictorul care a întocmit proiectul nu poate participa
la adjudecarea lucr rii respective. Procedura de adjudecare se desf şoar cu cel pu in trei oferte
închise, trimise sau prezentate direct la parohie, care se deschid în şedin de comisia constituit
pentru licita ie. Pictorii participan i la adjudecare men ioneaz în ofert c îşi iau obliga ia de a fi
permanent pe şantier, c execut personal lucrarea, iar stagiarii I şi II vor fi folosi i numai la
lucr ri auxiliare. În cazul în care la data stabilit pentru adjudecarea lucr rilor de pictur din nou
sau restaurare, la bisericile care nu sunt monumente istorice, nu s-au primit trei oferte, dup 15
zile se organizeaz o nou licita ie, invitându-se al i 5 pictori, tot de categoria respectivei parohii.
Dac nici la a doua licita ie nu sunt îndeplinite condi iile regulamentare, parohia, prin Centrul
eparhial, poate solicita sc derea de categorie, numai pentru cea imediat urm toare, urmând s
organizeze o nou licita ie. Sc derea de categorie se face de c tre Comisia de Pictur
Bisericeasc în func ie de importan a edificiului. Pictorii de categorie inferioar celei a bisericii
pot contracta lucrarea respectiv în mod excep ional, cu acordul şi solicitarea expres a Ierarhului
locului. Acordul Comisiei de Pictur Bisericeasc este emis în acest caz pe baza unui proiect,
deja avizat de comisie, şi dup executarea unei probe de lucru, care este analizat de delegatul
Comisiei de Pictur Bisericeasc şi de reprezentantul Eparhiei, întocmindu-se un referat c tre
Comisie asupra celor constatate.

Tema a 5-a:
Pictura bisericeasc : obliga iile preotului paroh la finalizarea lucr rilor.
R spuns:
La încheierea lucr rilor de pictur bisericeasc , preotul paroh este obligat s solicite
Centrului eparhial recep ia definitiv a lucr rilor. La momentul recep iei, parohul va prezenta
dosarul complet privind executarea lucr rilor de pictur , actele contabile în care sunt eviden iate
aceste lucr ri, copii xerox dup chitan ele de plat a impozitelor aferente şi cota de 2 % pentru
Comisia de Pictur Bisericeasc .

Tema a 6-a:
Patrimoniu cultural: condi iile de p strare, conservare şi eviden .
R spuns:
Patrimoniul cultural trebuie ocrotit şi conservat în conformitate cu dispozi iile legale în
vigoare. Mediul în care sunt depozitate sau expuse obiectele trebuie s întruneasc condi ii de
securitate a obiectelor, valori constante ale temperaturii şi umidit ii, lumin filtrat (lumina
natural nu trebuie s cad asupra obiectelor, ferestrele se acoper cu draperii). Eviden a
bunurilor de patrimoniu se realizeaz prin înscrierea acestora în inventarul general al parohiei şi
prin întocmirea de fişe tip BOR, pentru fiecare obiect în parte, în conformitate cu dispozi iile
legale în vigoare. Fişele BOR (formulare tipizate de eviden a obiectelor de patrimoniu cultural)
se pun la dispozi ia parohiilor de Centrul eparhial, prin sectorul de resort. Preciz rile cu privire la
modalitatea de completare a fişelor de obiect BOR se vor face de c tre sectorul de resort al
Centrului eparhial.

Tema a 7-a:
Arhiva parohial : condi ii de p strare şi gestionare.
76
 R spuns:
Orice parohie este obligat s de in o arhiv proprie care s cuprind acte, comunic ri,
coresponden , proiecte de lucr ri etc., depozitate într-un spa iu adecvat, destinat p str rii arhivei.
Mediul de p strare a documentelor trebuie s întruneasc condi ii de securitate, precum şi valori
constante ale temperaturii şi umidit ii.

JURIDIC

Tema 1:
Reprezentarea în justiţie: condi ii legale, canonice pe care trebuie s le îndeplineasc
persoanele din clerul bisericesc pentru a comp rea în fa a instan elor de judecat .
R spuns:
În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române:
Art. 50 - În cadrul întreitei slujiri preo eşti, înv toreasc , sfin itoare şi pastoral-
misionar , parohul exercit urm toarele atribu ii:
e) cu aprobarea prealabil scris a chiriarhului, reprezint parohia în justi ie, în fa a
autorit ilor locale şi fa de ter i, personal sau prin delega i. În aceeaşi m sur , clericii din
parohii, în virtutea jur mântului de ascultare (subordonare) fa de chiriarh depus la hirotonie, şi,
respectiv, monahii, în virtutea votului monahal al ascult rii, pot s compar în fa a instan elor
judec toreşti numai cu aprobarea prealabil scris a chiriarhului, inclusiv în cauze de interes
personal.

Tema a 2-a:
Patrimoniu: care sunt actele autentice de proprietate pe care trebuie s le posede
parohia, m n stirea sau schitul.
R spuns:
a. Titlurile de proprietate emise de Comisiile jude ene de fond funciar;
b. Actele de vânzare-cump rare;
c. Actele de dona ie;
d. Testamentul;
e. Hot râri de Guvern (H.G.);
f. Hot râri ale Consiliului local (H.C.L.)
Not : Actele de vânzare-cump rare, actele de dona ie şi testamentele se încheie în form autentic , la un Notar public.

77
 Tema a 3-a:
Patrimoniu: cadrul legal privind înstr inarea bunurilor imobile bisericeşti, respectiv
pentru acceptarea dona iilor.
R spuns:
A. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioas şi regimul general al cultelor:
Art. 27 – (1) Cultele recunoscute şi unit ile lor de cult pot avea şi dobândi, în proprietate
sau în administrare, bunuri mobile şi imobile, asupra c rora pot dispune în conformitate cu
statutele proprii.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele afectate direct şi exclusiv cultului, stabilite conform
statutelor proprii în conformitate cu tradi ia şi practicile fiec rui cult, dobândite cu titlu, sunt
insesizabile şi imprescriptibile şi pot fi înstr inate doar în condi iile statutare specifice fiec rui
cult.
(3) Prevederile alin. (2) nu afecteaz redobândirea bunurilor sacre confiscate în mod
abuziv de c tre stat în perioada 1940-1989, precum şi a celor preluate f r titlu.
Art. 30 – Bunurile bisericeşti sau similare din str in tate, proprietate a statului român sau
a cultelor din România, pot constitui obiectul unor acorduri bilaterale semnate de statul român, la
solicitarea celor interesa i.
Art. 31 – (1) Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel – contribu ii, dona ii,
succesiuni – precum şi orice alte bunuri intrate în mod legal în patrimoniul unui cult nu pot face
obiectul revendic rii lor ulterioare.
(2) Persoanele care p r sesc un cult recunoscut nu pot emite preten ii asupra
patrimoniului cultului respectiv.
(3) Disputele patrimoniale dintre cultele recunoscute se solu ioneaz pe cale amiabil , iar,
în caz contrar, potrivit dreptului comun.
(4) În cazul retragerii calit ii de cult recunoscut potrivit prevederilor prezentei legi sau al
dizolv rii, destina ia patrimoniului este cea stabilit prin statutul acestuia.
B. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române:
Art. 32 - Permanen a Consiliului Na ional Bisericesc, prezidat de Patriarh, exercit
atribu iile Consiliului Na ional Bisericesc, cu excep ia celor prev zute la art. 30 lit. f, în perioada
dintre şedin ele sale, precum şi urm toarele competen e:
k) hot r şte asupra accept rii dona iilor, legatelor, sponsoriz rilor şi cump r rii de bunuri
în favoarea Patriarhiei Române, pentru institu iile sale centrale.
Art. 98 - Consiliul eparhial exercit în intervalul dintre şedin ele Adun rii eparhiale
atribu iile acesteia prev zute la art. 92 lit. a), b), c) şi l), precum şi urm toarele atribu ii:
l) în cazul înstr in rii (vânzare, dona ie etc.) bunurilor imobile ale Centrului eparhial
(cl diri sau terenuri), Consiliul eparhial propune spre aprobare Adun rii eparhiale solu ii
statutare. Hot rârile privind înstr inarea devin valide numai dup aprobarea lor de c tre Sinodul
mitropolitan;
Art. 102 - Permanen a Consiliului eparhial exercit atribu iile Consiliului eparhial în
intervalul dintre şedin ele acestuia, cu excep ia celor prev zute la art. 98 lit. a), b), c), k), n) şi q),
precum şi urm toarele atribu ii:
m) examineaz şi aprob dona iile, sponsoriz rile şi legatele ce se fac în folosul eparhiei, în
conformitate cu legisla ia în vigoare;
Art. 170. - (1) Din punctul de vedere al destina iei lui, patrimoniul bisericesc cuprinde
bunuri sacre si bunuri comune.
78
 (2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfin ire sau binecuvântare sunt destinate
exclusiv si direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Proprietatea asupra
bunurilor sacre este exclusiv bisericeasca, iar cedarea folosin ei poate fi acordata pe un termen de
pana la 3 ani, cu posibilitatea de reînnoire.
(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfin ire sau binecuvântare sunt destinate cultului
divin, precum: l caşurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.), odoarele si vesmintele
bisericeşti, c r ile de ritual, cimitirele etc.
(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaz de acelaşi regim juridic si: casa
parohiala, vatra parohiala si m n stireasc , incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal,
reşedin ele chiriarhale, chiliile m n stirilor si schiturilor, bunurile pre ioase, cu valoare artistica,
istorica sau datorita materialului din care sunt confec ionate, precum: picturile, sculpturile,
es turile artistice, miniaturile, c r ile rare, documentele, lucr rile din materiale scumpe etc.
(5) Bunurile comune sunt cele destinate între inerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor
culturale, de caritate si asistenta sociala, precum si pentru îndeplinirea celorlalte scopuri ale
Bisericii.
(6) Bunurile comune afectate între inerii bisericilor si slujitorilor bisericeşti, operelor
culturale, de asistenta sociala si filantropica, precum si pentru îndeplinirea celorlalte scopuri ale
Bisericii sunt: edificiile şcolilor bisericeşti, edificiile administra iilor bisericeşti, muzeele
religioase, aşez mintele si institu iile culturale, filantropice si economice, terenurile agricole,
p durile, p şunile, viile, livezile, gr dinile, drepturile patrimoniale, crean ele, p r ile sociale,
ac iunile, fondurile, hârtiile de valoare, averea in numerar etc.
(7) Terenurile agricole (arabil, p şune, izlaz, livada etc.) şi p durile unit ilor de cult ale
Bisericii Ortodoxe Romane vor fi folosite conform dispozi iilor stabilite de organismele
bisericeşti competente.
(8) Normele generale si obligatorii privitoare la asigurarea bunurilor unit ilor bisericeşti
din cuprinsul Patriarhiei Române se aproba de Sfântul Sinod.
(9) Apartenen a unui bun la categoria bunurilor sacre, in caz de îndoial , se stabileşte de
c tre Sinodul mitropolitan.
(10) Transmiterea cu orice titlu a folosin ei sau propriet ii asupra bunurilor imobile care
apar in parohiilor, m n stirilor, protopopiatelor si altor institu ii bisericeşti cu personalitate
juridica din cuprinsul eparhiei (vânzare, cump rare, închiriere, schimbare etc.), precum si
grevarea cu sarcini sau afectarea de servitu i a acestor bunuri prev zute la alin. (6) si (7), se
aproba de Consiliul eparhial, iar înstr inarea bunurilor imobile (cl diri si terenuri) ale Centrului
eparhial, de c tre Sinodul mitropolitan.
Art. 172. - În cazul desfiin rii unei unit i de cult sau a unei biserici funda ionale,
proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unit ii de cult superioare ierarhic, care
va dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc. Patrimoniul
bisericesc f r st pân revine eparhiei in a c rei jurisdic ie teritoriala se afla.
Art. 174. - Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribu ii, dona ii,
succesiuni, legate -, precum si orice alte bunuri intrate in patrimoniul unit ilor componente ale
Bisericii Ortodoxe Române, din tara si din afara grani elor tarii, nu pot face obiectul revendic rii
lor ulterioare.
Art. 175. - (1) Biserica Ortodoxa Român şi p r ile ei componente pot de ine in
proprietate bunuri in str in tate a c ror situa ie se reglementeaz potrivit prevederilor statutare si
regulamentare proprii si legisla iei statelor pe teritoriul c rora se afla respectivele propriet i.
(2) Situa ia bunurilor bisericeşti sau similare din str in tate, proprietate a statului roman,
date in administrare eparhiilor ortodoxe romane din afara grani elor tarii si unit ilor lor, se va

79
reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale intre Patriarhia Român , unitatea interesata si statul
roman.
Art. 176. - (1) Dobândirea, înstr inarea, grevarea si administrarea patrimoniului
bisericesc, controlul si verificarea gestionara se desf şoar in conformitate cu prevederile
statutare si regulamentare in vigoare. Forma definitiv a acestor acte este cea aprobata de
Consiliul eparhial, respectiv de Sinodul mitropolitan.
(2) In cazul aprob rii înstr in rii unor bunuri bisericeşti, unit ile bisericeşti ortodoxe au
drept de preem iune.
(3) Actele juridice având ca obiect bunurile din patrimoniul bisericesc, încheiate cu
înc lcarea prevederilor prezentului statut, sunt lovite de nulitate absolut .
C. Prevederile de mai sus se completeaz cu dispozi iile Regulamentului pentru
administrarea averilor bisericeşti.

Tema a 4-a:
Cimitire: cadrul legal privind administrarea cimitirelor, proprietate public şi
proprietate a unit ilor de cult (a se vedea în completare tema a 14-a din capitolul
Administrativ-bisericesc).
R spuns:
a. Legea nr. 213/1998 privind proprietate publică şi regimul juridic al acesteia;
b. Regulamentul pentru organizarea şi administrarea cimitirelor parohiale şi mănăstireşti din
cuprinsul eparhiilor B.O.R.;
c. Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (art. 28);
d. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (art. 65 lit. e, art. 186-
188).

Tema a 5-a:
Etapele constituirii dosarului necesar intabul rii dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile bisericeşti – terenuri şi construc ii sau, dup caz, a dosarului pentru
iniţierea de acţiune la instanţa de judecat pentru constatarea dreptului de proprietate.
R spuns:
Intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil (teren sau construc ie) se face în
baza unui titlu. Prin no iunea de "titlu" se în elege: titlu în sensul legilor fondului funciar,
testament, act de vânzare cump rare sau de dona ie (pentru terenuri), autoriza ie de construire
(pentru construc ii) etc. Preotul paroh are obliga ia de a identifica aceste titluri, pornind de la
indica iile din registrele inventar, monografiile parohiilor, pisania bisericii, etc. şi cercetând apoi
arhivele proprii, ale Protoieriei, ale Centrului eparhial, ale Prim riei localit ii sau solicitând
asemenea acte institu iei Arhivelor Na ionale sau filialelor jude ene ale acesteia.
Dup ce s-a g sit titlul de proprietate în original sau s-a ob inut o copie legalizat de la
Arhivele Na ionale, se întocmeşte o documenta ie cadastral de specialitate în vederea intabul rii.
Dac în urma m sur torilor din teren, se constat c suprafa a g sit la m sur tori este mai mic
decât cea înscris în titlul de proprietate sau în inventarul parohiei, preotul paroh nu va înainta
documenta ia în vederea intabul rii, ci va încunoştiin a imediat în scris Centrul eparhial de lipsa
constatat şi va aştepta aprobarea scris pentru intabulare sau îndrum ri în vederea remedierii
situa iei. Este interzis cu des vârşire intabularea unei suprafe e de teren mai mic decât cea din
titlul sau inventarul parohiei f r aprobarea prealabil scris a Centrului eparhial.
80
 Când nu s-a putut identifica un titlu de proprietate valabil în vederea intabul rii, parohia va
formula ac iune judec toreasc în constatare, hot rârea pronun at de instan urmând s in loc
de titlu de proprietate. În conformitate cu prevederile art. 50 lit. e) din Statutul pentru Organizarea
şi Funcţionarea B.O.R. preotul paroh trebuie s primeasc în prealabil binecuvântarea scris a
Chiriarhului pentru a promova o asemenea ac iune.
Pentru a primi binecuvântare, parohia trebuie s transmit Centrului eparhial, prin
intermediul protoieriei, o cerere din care s rezulte sub forma unei declara ii a preotului paroh pe
propria r spundere c a epuizat toate c ile de a dobândi actul de proprietate originar. La cerere se
vor depune copii de pe listele de inventariere 4 şi 5 din inventarul "mare" ("în 7 liste"),
documenta ia tehnic cadastral (partea desenat ) cuprinzând conturul trupurilor de proprietate,
suprafa a lor, vecinii şi amprentele la sol cu suprafe ele lor pentru fiecare construc ie în parte,
precum şi copie de pe ac iunea introductiv la instan . Ac iunea va avea în vedere toate terenurile
şi construc iile pe care parohia le de ine f r titlu şi se va întemeia atât pe prevederile Codului
Civil privind uzucapiunea şi accesiunea, prevederile legii speciale, Legea nr.455/2006, cât şi
prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea B.O.R., statut aprobat prin H.G. nr.
53/2008, în mod special Partea a IV-a, capitolele A şi B din acesta.

81
 BUNURI IMOBILE BISERICEŞTI

Tema 1:
Retroced ri: legile care reglementeaz retrocedarea bunurilor imobile care au
apar inut cultelor religioase din România, altele decât l caşurile de cult.
R spuns:
a. Ordonanţa de Urgenţ a Guvernului (O.U.G.) nr. 94/2000;
b. Legea nr. 501/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor
bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi O.U.G. 209/2005 de
completare a O.U.G. nr. 94/2000;
c. Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele
măsuri adiacente (care modifică şi completează toate legile funciare anterioare).

Tema a 2-a:
Retroced ri: institu iile c rora trebuie s se adreseze o parohie, m n stire sau schit
pentru recuperarea patrimoniului funciar şi a cl dirilor de inute în proprietate pân în
anul 1945.
R spuns:
a. Comisiile locale, or şeneşti sau municipale de aplicare a legilor de fond funciar;
b. Comisiile jude ene de fond funciar;
c. Comisia special de retrocedare a unor bunuri imobile care au apar inut cultelor religioase
din România – Bucureşti;

Tema a 3-a:
Contracte: Care sunt contractele pe care unit ile de cult le pot încheia cu privire la
bunurile imobile intravilane proprietatea acestora şi care este procedura ce trebuie urmat
în vederea încheierii acestor contracte.
R spuns:

82
 Unit ile de cult pot încheia, cu persoanele fizice sau juridice, cu privire la bunurile
imobile intravilane proprietatea lor, contracte de închiriere şi de comodat.
Procedura ce trebuie urmat pentru încheierea acestora const în: primirea cererii din
partea solicitantului, discutarea şi aprobarea acesteia într-o şedin a consiliului parohial,
înaintarea întregii documenta ii (care va cuprinde fotocopie de pe cererea solicitantului, fotocopie
dup procesul verbal al consiliului parohial, schi a imobilului şi compunerea acestuia, precum şi
precizarea num rului persoanelor care vor ocupa imobilul) c tre protoierie, care o va comunica
centrului eparhial în vederea aprob rii acesteia.

Tema a 4-a:
Procedura ce trebuie urmat când unei unit ţi de cult i se elibereaz un act de
proprietate asupra unui bun imobil (titlul de proprietate sau hot râre judec toreasc ).
R spuns:
Procedura care trebuie urmat de c tre unit ile de cult când li s-a emis un titlu de
proprietate sau hot râre judec toreasc privind un bun imobil al acestora const în efectuarea
m sur torilor cadastrale şi intabularea în cartea funciar , la oficiu de cadastru şi publicitate
imobiliar (OCPI) aflat pe raza teritorial unde se g seşte imobilul.

Tema a 5-a:
Procedura ce trebuie urmat când unei persoane fizice sau juridice îi expir
contractul de închiriere asupra unui bun imobil proprietatea unei unit ţi de cult.
R spuns:
Când unei persoane fizice sau juridice îi expir contractul de închiriere asupra unui bun
imobil proprietatea unei unit i de cult, în cazul în care p r ile nu au convenit prelungirea lui,
unitatea de cult, dup discutarea acestei situa ii într-o şedin a consiliului parohial, va efectua o
notificare c tre chiriaşi, cu 30 de zile mai înainte de expirarea contractului, în care va preciza data
expir rii contractului, inten ia de a nu mai prelungi contractul şi obliga ia de eliberare a spa iului
locativ la împlinirea termenului.

Tema a 6-a:
Înstr inarea bunurilor imobile - care nu fac parte din categoria bunurilor sacre - ce
aparţin unit ţilor de cult; prevederile Statutului B.O.R. (art. 170).
R spuns:
În cazul imobilelor care apar in parohiilor, acestea pot fi înstr inate numai cu aprobarea
adun rii parohiale şi centrului eparhial; în cazul imobilelor care apar in m n stirilor şi schiturilor,
numai cu aprobarea consiliului duhovnicesc şi a centrului eparhial.
În cazul imobilelor ce apar in eparhiei, înstr inarea lor poate fi f cut numai cu aprobarea
Sinodului mitropolitan.

Tema a 7-a:
Înstr inarea bunurilor imobile dobândite de monahi, sub orice form , pe timpul
vieţuiri lor în m n stire sau schit; prevederile Statutului B.O.R. (art. 193).
R spuns:

83
 Bunurile imobile dobândite de un monah, sub orice form , pe timpul vie uirii în m n stire
sau schit apar in unit ii de cult unde acesta este vie uitor.

Tema a 8-a:
Ce trebuie stabilit cu prioritate înainte ca o persoan fizic - cleric ori laic - sau
juridic s înceap demersurile pentru construirea unei biserici.
R spuns:
Înainte ca orice persoan fizic - cleric ori laic - sau juridic s înceap demersurile pentru
construirea unei biserici, trebuie s se stabileasc situa ia juridic a terenului unde urmeaz a fi
construit biserica.

EXARHATUL M N STIRILOR

Tema 1:
Aşez minte monahale: de câte feluri sunt, defini ie/semnifica ie, exemplific ri.

R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:

Art. l - In cadrul Bisericii Ortodoxe Române fiin eaz ca aşez minte monahale:
m n stirea, schitul şi metocul.
Art. 2 - M n stirea este un aşez mânt de rug ciune în care vie uieşte o obşte de c lug ri
sau c lug ri e care au f g duit înaintea lui Dumnezeu, în cadrul slujbei solemne de intrare în
monahism, s -şi petreac via a în înfrânare, în s r cie de bun voie şi ascultare.
Art. 3 - M n stirile sunt de dou feluri: eparhiale, care in de chiriarhul locului, şi
stavropighii, care se afl permanent şi direct sub jurisdic ie patriarhal .
Art. 4 - M n stirea, cu excep ia stavropighiei, este încadrat în organizarea eparhiei în
cuprinsul c reia se g seşte.
Art. 5 - M n stirea este persoan juridic de drept public (art. 86 din Statut28).
Art. 6 - Schitul este un aşez mânt monahal în care vie uieşte, dup aceeaşi rânduial ca şi
în m n stire, o obşte mai mic de c lug ri sau c lug ri e, cu personalitate juridic , aflându-se sub
administrarea unei m n stiri sau direct a Centrului Eparhial.
Art. 7 – Metocul este un aşez mânt monahal, alc tuit din case (chilii), locaş de cult,
terenuri şi alte bunuri, sau numai din case şi curtea împrejmuitoare, în care se orânduiesc de c tre
Centrul Eparhial sau, cu aprobarea Chiriarhului, şi de c tre unele m n stiri, câ iva vie uitori
(vie uitoare), având îndatorirea chivernisirii bunurilor încredin ate.

28
Actualmente art. 41 alin. 1.

84
 Art. 8 - Schitul si metocul depind, de regul , de m n stirea rânduit de Chiriarh sau direct
de Centrul Eparhial.

Tema a 2-a:
Viaţa monahal : ce devine monahul prin depunerea voturilor monahale, gradele
monahale.
R spuns:
A. Prin voturile monahale, c lug rul s-a f cut pe sine, pentru întreaga-i via , DAR LUI
DUMNEZEU / MIREAS LUI HRISTOS
B. Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 27 - Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, singhel,
protosinghel şi arhimandrit.
La maici se disting: stare e f r cruce şi stare e cu cruce (stavrofore).
Gradele monahale se dau de Chiriarh la recomandarea stare ului (stare ei) pe baza unei
recomand ri a Consiliului Duhovnicesc al m n stirii respective, numai celor cu preg tire şi
merite deosebite. Gradul de arhimandrit se va conferi de Chiriarhul locului, cu aprobarea
Sfântului Sinod (art. 82 din Statut29).

Tema a 3-a:
Viaţa monahal : conduc torul suprem al oric rui aşez mânt monahal, persoane prin
care se exercit ocârmuirea.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 30 - Conduc torul suprem al oric rui aşez mânt monahal este Chiriarhul.
Art. 31 - Persoanele prin care se exercit cârmuirea chiriarhal la fa a locului sunt
urm toarele: stare ul, egumenul şi conduc torul metocului.

Tema a 4-a:
Viaţa monahal : îndeletnicirea de c p tâi a monahului şi mai cu seam a
ieromonahului, cum trebuie s o îndeplineasc .
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 67 - To i vie uitorii m n stirii (încep tori, fra i, rasofori şi monahi), în frunte cu
stare ul, sunt îndatora i s ia parte, cu toat evlavia, la slujbele religioase rânduite dup Tipicul
m n stiresc, numai în bisericile m n stirii, în afar de cei bolnavi ori afla i în c l torie, la
buc t rie sau îngrijirea animalelor.

29
Actualmente art. 81 alin. 3.

85
 Art. 68 - In chilie, fiecare este dator s -şi îndeplineasc pravila personal . În aceast
privin , împreun cu rug ciunea personal cea din toat vremea şi cu pravila de chilie, el este
dator s ia parte cu tot sufletul s u, în primul rând, la cele şapte Laude ale rug ciunii şi cânt rii de
obşte.
"Nimic mai înălţător, spune Sfântul Vasile, cât să imiţi pe pământ corurile îngerilor din
ceruri şi să cânţi împreună cu ei imn Atotfăcătorului".
Art. 69 - Precum a spus Psalmistul: "De şapte ori pe zi Te-am lăudat, Doamne" ( Psalmul
118, 164), cele şapte Laude din zi sunt datori şi c lug rii a le aduce înaintea lui Dumnezeu, prin
rug ciunile şi cânt rile lor de obşte, de la care nu pot lipsi decât din cauz de boal sau din alte
motive binecuvântate;
1) La ceasul al IX-lea, adic ceasul în care Domnul şi-a dat duhul pe Cruce, în graiul
profetic al Psalmilor s pream rim pe St pânul, pentru zidirea cea din nou a lumii şi marea
binefacere a Jertfei Sale.
2) La ceasul Vecerniei, ca, odat cu apusul soarelui,"s mul umeasc lui Dumnezeu, prin
ridicarea mâinilor, pentru toate câte au primit de la El în curgerea zilei care se sfârşeşte", dup
cum zice dumnezeiescul nostru P rinte Vasile.
3) La Pavecerni , ca s rug m pe Dumnezeu de toate câte am greşit, şi odihn cu inim
treaz s ne d ruiasc împotriva tuturor ispitelor şi uneltirilor diavolului.
4) La Miezonoptic , vegherea noastr aducând-o jertf curat întru întâmpinarea Mirelui,
care si în miez de noapte va veni s fac judecat lumii acesteia.
5) La Utrenie si Ceasul I, adic la rug ciunea pentru întâmpinarea dimine ii, ca,
pomenind "mânecarea adânc " a ceasului învierii, înainte de orice lucru, cele "dintâi mişc ri ale
sufletului şi ale min ii s le închin m lui Dumnezeu", ca o naştere din nou de fiecare zi şi ca o
înviere. Se încheie serviciul de sear .
6) La Ceasul al III-lea, "ca s primim şi noi de la Duhul Sfânt îndrumare şi pov uire spre
cele de folos", luând ar tarea cea în limbi ca de foc a Duhului, Care a venit peste Apostoli întru al
treilea ceas din zi. Se începe serviciul de diminea ;
7) La Ceasul al Vl-lea, pentru ca, dup pilda Sfin ilor, s ne ap r m cu psalmul al
nou zecilea de primejdie, "de demonul cel de amiaz -zi", şi s ne hr nim sufletul cu hrana
dragostei, cugetând la covârşitoarea bun tate a Domnului fa de noi, în ceasul acesta al
R stignirii Sale;
8) Se cade a şti c aşa cum este o Sfânt a Sfintelor, o cântare a cânt rilor, aşa cum este
în iconomia darului si o laud a laudelor, aceast cunun a tuturor laudelor Bisericii este Sfânta şi
Dumnezeiasca Liturghie.
La tainica ei lucrare de prefacere a firii şi de îndumnezeire, c lug rii sunt cu deosebire
datori s ia parte to i la cântarea în comun, jertfind pe omul cel vechi si poftele lui odat cu
înjunghierea cea f r de sânge a Mielului si înt rind pe omul cel nou cu dumnezeiasca merinda,
despre care însuşi Domnul a zis:"Dac nu ve i mânca trupul Fiului Omului şi nu ve i bea sângele
Lui, nu ve i avea via în voi"(Ioan 6, 53). Când nu se s vârşeşte Sfânta Liturghie, se citesc
Obedni a şi celelalte, dup rânduiala Tipicului zilnic.
Art. 70 - Scopul acestei întregi rânduieli de laud este s in aprins în m n stire un duh
de evlavie din ce în ce mai fierbinte şi s atrag pe monahi spre o unire cu Dumnezeu din ce în ce
mai strâns şi roditoare în fapte de dragoste.
Pentru atingerea acestui scop se cere:
a) Atât psalmodierea, cântarea, cât şi rostirea rug ciunilor s se fac cu în elegere.
"Ceea ce este simţul gustului în cunoaşterea mâncărurilor, acelaşi lucru este priceperea
când este vorba de cuvintele Sfintei Scripturi", zice Sfântul Vasile. De aceea, de are cineva

86
sufletul tot aşa de sim itor la puterea fiec rui cuvânt, precum are gustul sim urilor la felul
mânc rurilor, atunci împlineşte cuvântul care zice: "cânta i cu în elegere" (Pravila Mic 279).
b) S împlineasc rânduiala de rug ciune pân la sfârşit cu toat îng duin a si r bdarea,
f r a întinde cântarea, ca s nu fie obositoare, şi f r a o gr bi, ca s nu se sting focul
rug ciunii.
c) S se p streze, pe cât se poate, t cerea si luare a-aminte neîmp rt şit , în tot timpul
rug ciunilor.
Unor fra i care nu-şi puteau st pâni mintea şi întrebau: "Cum s avem mintea
neîmpr ştiat la rug ciune?", Sfântul Vasile le r spundea: "Numai dac v ve i încredin a c
Dumnezeu st cu adev rat înaintea voastr ".
"Iar dac sta i la rug ciune cu minte împr ştiat , deşi a i putea s sta i cu toat luarea-
aminte, atunci s nu cuteza i a sta înaintea lui Dumnezeu, ca s nu se schimbe rug ciunea voastr
în p cat. Iar dac , fiind copleşi i de p cate, nu ve i putea s v ruga i cu minte neîmpr ştiat ,
atunci îndemna i-v pe voi înşiv pe cât v vor ajunge puterile, r mânând locului, şi sta i înaintea
lui Dumnezeu, îndreptându-v c tre Dânsul şi strângând-o în untrul vostru şi Dumnezeu v va
ierta, fiindc nu din lenevie, ci din sl biciune n-a i avut puteri s sta i înaintea Lui, aşa precum se
cade".
d) S înso im citirile într-un duh de rug ciune, în tain , c utând, pe cât se poate, cu
necontenit îndemnare a inimii si ascu it trezire a mintii,' s intr m în duhul de rug ciune al
Bisericii, adic în lucrarea duhovniceasc a slujbelor ei cât şi în marile lor sim minte vii şi
adânci: de adora ie si de smerenie, de mul umire şi de cerere, de dor dup Dumnezeu şi de fric ,
de c in şi de isp şire, de supunere şi de încredere, de lupt şi de jertfa, de d ruire şi de dragoste,
în aşa fel încât s putem face din rug ciunea Bisericii propria noastr rug ciune.
e) Cu dragostea pentru ajutorul, mântuirea şi îmbun t irea vie ii sale proprii, monahul s
împreuneze, pe cât îl vor ajuta puterile, totdeauna, dup pilda Sfin ilor, îndemnul şi dragostea de
rug ciune spre folosul şi mântuirea tuturor oamenilor.
Trebuie s se ştie c monahul st tot timpul mai aproape de Dumnezeu ca s poat împlini
datoria rug ciunii şi pentru oamenii care nu au atâta timp ca el c tre aceasta, precum pentru cei ce
nu ştiu, nu vor sau nu pot s se roage şi mai ales pentru cei care nu s-au rugat niciodat . Aşa cum
chemarea lui e s fie un om de rug ciune, si apostolatul lui, în primul rând, e un apostolat al
rug ciunii. Monahul este ca o candel de rug ciune veşnic aprins , în mijlocul poporului, iar
rug ciunea e cea dintâi fapt bun pe care el e dator s o împlineasc din dragoste pentru oamenii
din lume.
Art. 71 - Odat cu venirea statornic la adun rile cânt rii si rug ciunii de obşte, monahul
e dator s fie cu cea mai mare grij fa de tot ce poate s dea o aşezare temeinic vie ii lui
duhovniceşti.
Cu deosebire, trei lucruri hot r sc c lug rilor vechile rânduieli în aceasta privin :
a) Datoria de a se cur i de patimi prin lupta de fiecare clip cu sine însuşi, pentru
omorârea omului vechi cu p catele, gândurile şi poftele lui si pentru biruin a omului nou, zidit
dup chipul lui Hristos, spre cur ire de patimi, spre câştigarea Duhului Sfânt şi spre toat road
cea de bucurie a dragostei de oameni;
b) Datoria de a-şi hr ni sufletul în fiecare zi, înv ând cuvântul lui Dumnezeu din
Scripturi şi aducându-şi cât mai des gândul în tainele şi marile adev ruri ale credin ei, între care
mai ales moartea, judecata şi taina vie ii în harul lui Hristos, acestea fiind temeiuri de hot râri
puternice şi imbold pentru sim ul r spunderii în via a c lug reasc .
Cu acelaşi scop de hran a sufletului si de îndemn la via a sfânt , pe lâng împ rt şirea
cât mai deas cu dumnezeiasc hran a tainelor lui Hristos, se va ine în fiecare m n stire cuvânt

87
duhovnicesc, cel pu in în fiecare duminic , la toat obştea, şi se va rândui cuvânt de folos
totdeauna, atât la trapez cât si la biseric ;
c) În sfârşit, datoria de a-şi controla şi de a-şi primeni via a lui de evlavie dup
în elepciunea din scrierile Sfin ilor P rin i sau luând pova din cuvântul viu al b rba ilor
încerca i, dar mai cu seam trezindu-se neîncetat cu chemarea lui Iisus si m rturisindu-se cât mai
des la duhovnicul s u, ca nu cumva neispitindu-şi în nici un fel cugetul şi încrezându-se peste
m sur în socotin a lui, s cad treapta evlaviei, s se împietreasc şi s se usuce în netrebnicie ca
smochinul cel blestemat.
În privin a Spovedaniei trebuie s se ştie c m n stirile urmeaz aceast rânduial :
p rin ii care au hirotonie şi slujesc la Sfântul Altar, cât şi cei care au luat parte activ la toate
serviciile religioase din toat s pt mâna, f r nici o lips şi f r s refuze vreo ascultare, şi doresc
s se împ rt şeasc duminica, sunt datori s se spovedeasc o dat în fiecare s pt mân ; ceilal i
p rin i şi fra i din obştea m n stirii trebuie s se spovedeasc cel pu in o dat pe lun şi s se
împ rt şeasc , dac sunt vrednici, iar cine nesocoteşte pravila m rturisirii p catelor m car o dat
pe lun , orânduiala sfintelor slujbe şi ascult rile este canonisit.
Art. 73 - C lug rii sunt datori, dup porunca Sfin ilor P rin i, s -şi înnoiasc în fiecare zi
dragostea şi râvna lor spre mântuire, citind cu luare-aminte din dumnezeieştile Scripturi, din
Pateric şi din alte c r i de zidire sufleteasc .
Art. 74 - Adun rile pe la chilii, vorba deşart şi toate felurile de purt ri nefolositoare sau
v t m toare de suflet sunt cu totul oprite. Petrecerea cea mai pl cut a c lug rului trebuie s fie
rug ciunea, slujba dumnezeiasc şi ascultarea. Cine nu-şi afl mul umirea sufleteasc întru
acestea si caut desf t ri lumeşti, acela nu este monah.

Tema a 5-a:
Viaţa monahal : alte îndeletniciri ale monahului, în afara rug ciunii.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 78 - Potrivit cu porunca Sfin ilor P rin i, care statorniceşte c „în nici o vreme nu se
cuvine c lug rilor s stea f r de lucru”, precum şi dup toat tradi ia de organizare a nevoin ei
m n stireşti, „c lug rii sunt datori s lucreze în tot timpul atât în cuprinsul vie ii de obşte cât şi în
via a lor de chilie”.
In munca de obşte se cuprind toate ascult rile care r spund la trebuin ele şi îndatoririle de
obşte ale m n stirii, precum: pov uirea sufletelor, administra ia m n stirii, înv mântul,
primirea str inilor, îngrijirea bolnavilor, munca în atelierele m n stirii (tâmpl ria, croitoria,
es toria, covoare, ceramica, cizm ria, sculptura, pictura, cus turile na ionale, broderia,
tipografia, gr din ritul, pomicultura, stup ritul, cultura plantelor medicinale, cur enia, preg tirea
hranei, etc.).
De munca de chilie se leag : cur enia, scrierea şi studiul.
Stare ul şi duhovnicii sunt datori s privegheze ca fiecare monah, în timpul l sat liber de
slujba dumnezeiasc şi de ascultarea de obşte, s nu-şi iroseasc vremea zadarnic, ci s se
îndeletniceasc cu lucrul, f cându-şi din toate acestea o adev rat pav z duhovniceasc , dup
cuvântul fericitului Ieronim care zice „diavolul s te afle pururea lucrând”.
Art. 79 - Când, dup porunca stare ului, se va face chemarea pentru vreo lucrare de obşte,
to i monahii, afar de bolnavi şi de cei ce vor fi rândui i la alte ascult ri, sunt datori a merge la

88
locul şi la lucrul ar tat si a petrece acolo timpul hot rât de stare . Cine ar voi, f r cuvânt de
îndrept ire, a se sustrage de la asemenea ascultare, va c dea sub canonisire.
Art. 80 - În m n stire s se men in - şi acolo unde nu se afl , s se înfiin eze – ateliere
pentru fabricarea diferitelor obiecte necesare vie ii m n stireşti, precum: es torii pentru
fabricarea stofelor, croitorie pentru hainele trebuitoare monahilor, ateliere pentru fabricarea
potcapurilor, culioanelor şi înc l mintei, stup rie, ateliere pentru lemn rie şi fier rie etc.
La toate aceste ascult ri, stare ul va rândui câte un îndrum tor dintre monahii cunosc tori
ai meşteşugului precum şi personalul trebuitor pentru fiecare îndeletnicire.
Art. 81 - Consiliul Economic va rândui ca venitul din asemenea îndeletniciri s se
întrebuin eze pentru îmbun t irea vie ii de obşte, pentru dezvoltarea diferitelor meşteşuguri din
m n stire, precum şi pentru fapte de milostenie. El va ine contabilitatea în ordine, în func ie de
toate aceste venituri si va da seama în fa a obştei la încheierea fiec rui an.
Art. 82 - Stare ul si duhovnicii m n stirii vor avea grij ca atât munca de obşte, cât si cea
de chilie s slujeasc la des vârşirea duhovniceasc a monahilor, organizând munca în aşa fel,
încât lucrul s poat fi împreunat cu rug ciunea. Trebuie s se ştie c toat osteneala cea din
afar , nep truns de rug ciune, ajunge o adev rat primejdie si chiar o c dere de la mântuire. Se
va veghea, dar, ca munca s nu ajung cu nici un chip o piedic în calea lucr rii de c petenie,
care este sfin irea c lug rului.
Toat munca trebuie sfin it prin duhul rug ciunii, dup cuvântul Sfântului Teodor
Studitul: "Sfin i i-v mâinile voastre cu slujba ce vi s-a dat, ca s aduce i lui Dumnezeu jertfa
binemeritat . C ci cu adev rat jertf este". Un c lug r nu împlineşte, aşadar, cu adev rat munca
cerut lui de votul ascult rii, decât atunci când o împlineşte ca pentru Dumnezeu. Orice alte
motive omeneşti sunt str ine şi în afar de adev rata ascultare. De aici şi numirea de "sfânta
ascultare" dat muncii în vorbirea c lug rilor.
Nu trebuie s se cread c din aceast alc tuire duhovniceasc a muncii în m n stire se
foloseşte numai c lug rul; dimpotriv , din ea câştig şi munca îns şi. Ne încredin eaz despre
aceasta şi Sfântul Vasile cel Mare când zice: „Gândul c avem pe Dumnezeu privind la munca
noastr trebuie s ne insufle o neobosit înfl c rare şi o nespus de mare grij ca s lucr m bine în
tot ceea ce facem“.
Art. 83 - În ceea ce priveşte îmbinarea muncii cu rug ciunea, tradi ia monahismului
r s ritean ne descoper urm toarele rânduieli:
a) Aşez mântul unei pravile de rug ciune în comun, înainte de începerea lucrului zilnic,
aşa cum ne îndeamn şi Sf. Vasile: "S ne trezim în rev rsatul zorilor la rug ciune, ca s cânt m
imnuri Ziditorului, plecând apoi când soarele str luceşte, la locul nostru, mereu în prezen a
rug ciunii".
b) Meşteşugul duhovnicesc de a ine treaz duhul de rug ciune în tot timpul muncii, fie
prin citiri sfinte, în timpul lucrului - f cute de preo i duhovnici -, fie cugetând la cuprinsul p r ilor
din Sfânta Scriptur înv ate pe de rost, cum f ceau P rin ii din Egipt, fie executând în comun
diferite cânt ri, imnuri, tropare etc., fie înnoind mereu în untrul nostru gândul c osteneala o
facem pentru Dumnezeu - cum statorniceşte Sfântul Vasile - fie, în sfârşit, având tot timpul în
minte, în gur şi în inim rug ciunea "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-
m pe mine p c tosul".

Tema a 6-a:
Viaţa monahal : via a de obşte, obliga ii la deplasarea în afara mân stirii.

89
 R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 84 - Ceea ce este îns chipul vie ii îngereşti pe p mânt, ceea ce este socotit de Sfin ii
P rin i drept darul cel mai ales al Fiului lui Dumnezeu şi al Prea Curatei Sale Maici, ceea ce ne-a
înv at îns şi pilda vie uirii Domnului cu Apostolii şi ceea ce d un temei de bun rodnicie, atât
rug ciunii cât şi muncii în m n stire, este via a de obşte (chinovie). Iat de ce, mai presus de
toate, c lug rii sunt datori a p zi în aşez mintele lor o des vârşit via de obşte, adic : unirea în
duh şi leg tura dragostei dintre fra i pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, fiindc , dup
cum spunea Sfan ul Vasile, acesta este lucrul cel mai de seam din toat iconomia întrup rii
Mântuitorului, ca s fac pace între oameni, s -i înve e a se iubi unul pe altul.
Art.85 - Monahii tr itori în m n stire sunt datori s -şi arate dragostea lor fa de obşte
"nu numai cu cuvântul - cum spune Apostolul dragostei - ci şi cu fapta si cu adev rul", ar tând
adic o iubire fr easc , sincer si egal fa de to i, îndreptându-se fr eşte unul pe altul, pentru
des vârşirea întregii obşti, îngrijindu-se s nu aduc sminteal între fra ii împreun -vie uitori,
precum şi ferindu-se de neîn elegeri, înfrunt ri şi jigniri, nec utând cinstea, întâietatea şi
st pânirea, ci întrebuin ând tot cuvântul de folos spre zidire; în scurt, p strând, f r abatere,
smerenia, fr ia duhovniceasc şi râvna cea bun , care îndep rteaz de la patimi şi ridic la
Dumnezeu.
"Pe aceast râvn , mai ales, cu cea mai mare dragoste curat unul altuia, fric având de
Dumnezeu, pe stare ul lor iubindu-1 nef arnic şi curat şi nimic socotind a fi mai scump decât
Hristos, Care pe noi to i ne va aduce la via a de veci".
Art. 86 - Pe temeiul sfintelor canoane, care ne înva : "Monahii nu trebuie s aib nimic
al lor propriu, ci toate ale lor se închin m n stirii de care in", c lug rii sunt datori s aib toate
lucrurile şi masa de obşte, iar acolo unde o astfel de rânduial lipseşte, conduc torii m n stirilor
trebuie s o introduc , întrucât f r ea c lug rii nu-şi pot tr i votul neagoniselii.
Art. 87 - In monahism, via a de obşte oblig pe c lug ri s socoteasc drept bun al obştei
(chinoviei) din care fac parte fructul muncii lor şi s primeasc în schimb - si la s n tate si la
boal - locuin , hran , îmbr c minte şi tot ce este de trebuin vie ii lor de c lug ri. Din pricina
aceasta, lenea şi pierderea de timp din partea c lug rilor, ca unele care aduc pagub chinoviei,
sunt p cate contra vie ii de obşte.
Art. 98 - Monahii sau monahiile ieşind din m n stire cu încuviin area lor, dup cum s-a
ar tat mai sus, sunt datori s se poarte cu toat bun voin a cerut de disciplina monahal , atât în
vorbire, la servirea mesei, cât şi la folosirea timpului şi în îmbr c minte. Ei sunt datori:
a) S se prezinte cu biletele de voie spre vizare la autorit ile bisericeşti locale, ar tând
scopul venirii lor, precum şi locul unde g zduiesc;
b) S nu g zduiasc decât în case de creştini evlavioşi, ferindu-se de a poposi în cârciumi
sau pe la gazde care ar da loc la sminteal ;
c) Cerşetoria este interzis cu des vârşire clericilor monahi, monahiilor (monahilor),
fra ilor sau surorilor din m n stire sub orice form . Celor care s-ar afla cerşind prin oraşe şi sate,
s li se fac cunoscut s se întoarc în cel mai scurt timp la metania lor, iar de nu se vor supune,
atunci s fie deferi i judec ii Consistoriului monahal;
d) Eventualele colecte pentru nevoile unor m n stiri se pot face numai cu aprobarea
Chiriarhilor eparhiilor respective şi acordul preo ilor din parohii. Aceştia vor anun a în biseric
rezultatul colectei, care va fi trecut într-un proces verbal semnat de preotul paroh, epitropul-casier

90
şi delegatul m n stirii respective, urmând ca aşez mântul monahal care a fost ajutat s adreseze,
în scris, mul umiri credincioşilor, prin preotul paroh.
e) Nimeni nu are voie s poarte costumul monahal, dac nu este îndrept it la aceasta. Cei
excluşi din monahism, care refuz a dezbr ca haina monahal , şi cei care poart ilegal acest
costum, vor fi identifica i de c tre organele bisericeşti şi semnala i autorit ilor statului, cu
cererea de a li se aplica dispozi iile legilor penale în vigoare.
Art. 99 - Ori de câte ori un monah sau frate se întoarce dintr-o c l torie, din învoire sau
dintr-o ascultare în care a fost trimis afar din cuprinsul m n stirii, e dator s se m rturiseasc la
duhovnic.

Tema a 7-a:
Viaţa monahal : primirea oaspe ilor.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 104 - In caz c nu ar fi înc peri în arhondaric, oaspe ilor nu le este îng duit a-şi alege
singuri alt gazd în m n stire, decât aceea ce li se va hot ra de stare sau stare . De asemenea,
nici c lug rilor, nici c lug ri elor nu le este îng duit, în nici un chip, s închirieze chilii
oaspe ilor, oricine ar fi aceştia, decât cu aprobarea Chiriarhului, la propunerea stare ului.

Tema a 8-a:
Viaţa monahal : primirea str inilor în chilie.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 106 - Intrarea femeilor în chiliile c lug rilor şi ale fra ilor de m n stire este cu
des vârşire oprit . Nu este îng duit nici unui duhovnic, ieromonah sau frate a primi în chilii
rudenii, fra i sau surori, f r blagoslovenia stare ului. Închin torii care vor avea de vorbit cu
vie uitorii din m n stire, se vor întâlni cu aceştia numai la arhondaric sau la vorbitorul
m n stirii.

Tema a 9-a:
Viaţa monahal : cine poate acorda învoiri.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 123 şi 145 învoirile pân la 8 zile se acord de stare sau de egumen, iar învoirile mai
mari de 8 zile se aprob de Chiriarh.

Tema a 10-a:
Viaţa monahal : locuin a personal , p r sirea mân stirii.

91
 R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 144: Nici unui vie uitor de m n stire nu-i este îng duit s -şi construiasc locuin
personal în incinta m n stirii ori în afara acesteia. Nu este îng duit nici unui frate (sor ) sau
monah (monahie) s ias din m n stire f r bilet de voie tip rit model, eliberat de stare sau
stare , prev zut cu ştampila m n stirii, în care s se arate: motivul învoirii sau misiunii date,
locul unde merge în timpul cât este învoit. Cine va c lca aceste dispozi ii va fi socotit vagabond
şi pedepsit prevederilor canoanelor şi Regulamentului de procedur al instan elor disciplinare şi
de judecat , semnalându-se cazul şi autorit ilor statului cu cererea de a se aplica dispozi iile
legale în vigoare.

Tema a 11-a:
Viaţa monahal : mijloace de îndreptare pentru mici abateri.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 124 - Pentru micile abateri de la regulile monahiceşti şi de la rânduielile Tipicului,
stare ul sau stare a, în datoria şi dorin a de a îndrepta pe cel ab tut, întrebuin eaz urm toarele
mijloace:
1. La întâia şi a doua abatere, sf tuiri duhovniceşti şi dojan în particular, dac abaterea
nu a fost urmat de scandal public;
2. În caz de repetare, dojan public în trapeza m n stirii (art. 245 din Regulamentul de
procedur al instan elor disciplinare şi de judecat );
3. Dac nu a urmat îndreptarea dorit , cazul se supune de stare sau stare Consiliului
Duhovnicesc care poate aplica urm toarele canonisiri:
a. Punerea la metanii în biseric , în timpul serviciului divin;
b. Oprirea por iei de mâncare, afar de pâine şi ap , pe una sau mai multe zile;
c. Oprirea subven iei de bani pentru îmbr c minte şi l sarea ei în economia casei;
d. Rânduirea la ascult ri inferioare pân la o lun ;
e. Trimiterea pentru un timp la unul din schiturile sau metoacele din subordine (acolo
unde exist ), dac sunt asemenea schituri, pân la o lun ;
f. Luarea culionului pentru rasofori şi c lug ri, purtând numai fesul, sau scufiei pentru
c lug ri e pentru un timp limitat-pân la o lun 30.

Tema a 12-a:
Judecarea monahilor: instan e şi competen a lor, abateri şi felul lor.
R spuns:

A se vedea şi art. 237 al Regulamentului de procedură al Instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii
30

Ortodoxe Române.

92
 A. A se consulta Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea
administrativ şi disciplinar a m n stirilor: art. 121-132;
B. A se consulta Regulamentul de procedur al Instanţelor disciplinare şi de judecat
ale Bisericii Ortodoxe Române: art. 237-240.

Tema a 13-a:
Infirmeria mân stirii: condi ii de igien .
R spuns:
Regulamentului de procedură al Instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii
Ortodoxe Române:
Art. 135 - O cas curat , bine aerisit , înc lzit şi luminat , paturi curate, rufe des
schimbate, hran s n toas şi bine preparat , vase curate şi bine între inute, medicamente aduse
şi date la timp de medicul lor, sunt necesit i de prim ordin la infirmeria sau botni a din
m n stire.

Tema a 14-a:
Biblioteca mân stirii: gestiune şi împrumut.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 110 - Unul din monahii cu preg tire corespunz toare va fi rânduit de stare cu
ascultarea de bibliotecar, c ruia se vor încredin a dup inventar, biblioteca şi toate cele
apar in toare ei şi muzeul, de a c ror gestiune va r spunde personal.
Art. 111 - Bibliotecarul va avea o condic legalizat de conducerea m n stirii, în care va
subscrie persoana ce a primit de la bibliotec vreo carte, şi va îngriji ca toate c r ile, eliberate de
la bibliotec , s fie înapoiate la timp de primitori în starea în care au fost primite.

Tema a 15-a:
Controlul mân stirilor: cine îl poate efectua.
R spuns:
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativ şi
disciplinar a m n stirilor:
Art. 119 - Pentru controlul m n stirilor, fiecare Eparhie va avea un exarh, numit de
Chiriarh dintre arhimandri i, având atribu iuni generale de inspec ie şi control a m n stirilor şi de
referent pentru problemele m n stireşti (art. 109, lit. b din statut). În caz de nevoie, Chiriarhul
poate delega pe protopopul locului, inspectorul sau unul dintre consilierii eparhiali, vicarul
administrativ ori arhiereul vicar sau episcopul vicar, s fac anchete în m n stiri, schituri sau
metocuri.

93
 AGRICOL, VITICOL şi SILVIC

Tema 1:
Retroced ri: legile care reglementeaz retrocedarea terenurilor agricole şi silvice.
R spuns:
a. Legea fondul funciar nr. 18/1991;
b. Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
Legea 47/2007 pentru completarea art. 5 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea
340/2007 pentru modificarea alin 6 al art. 92 din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
c. Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi Legii
nr. 169/1997;
d. Legea nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2001
privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 precum şi modificarea şi
completarea Legii nr. 18/1991;
e. Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele
măsuri adiacente (care modifică şi completează toate legile funciare anterioare);
f. Hot rârea de Guvern (H.G.) nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea Comisiilor pentru stabilirea dreptului
de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor
de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Tema a 2-a:
Terenuri forestiere: obliga iile administrative ale proprietarilor, importan a
p durilor.

94
 R spuns:
a. Obliga iile proprietarilor:
Proprietarii terenurilor cu vegeta ie forestier trebuie s asigure paza şi administrarea
acestor terenuri printr-o structur silvic specializat , cu respectarea Codului silvic31 şi a Legii
nr. 31/2000 privind regimul contravenţiilor cu privire la terenurile cu vegetaţie forestier 32.
b. Rolul şi importan a p durilor:
P durea reprezint principala surs de produse lemnoase şi produse nelemnoase.
Produsele lemnoase constituie principalul produs al p durii şi sunt reprezentate de biomasa
realizat de arbori şi recoltat prin exploatare. Produsele nelemnoase constituie o alt surs de
materii prime şi sunt reprezentate de vânat, peşte din apele de munte, fructe de p dure, semin e
forestiere, ciuperci comestibile, plante medicinale.

Tema a 3-a:
Terenuri forestiere: obliga ii în exploatarea materialului lemnos din p durile
proprietate privat a unit ilor de cult.
R spuns:
Exploatarea materialului lemnos se va face numai cu respectarea prevederilor Ordinului
ministrului agriculturii şi dezvolt rii rurale nr. 606/30.IX.2008 pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al
materialului lemnos.

Tema a 4-a:
Terenuri forestiere: condi ii pentru schimbarea destina iei.
R spuns:
Destina ia terenului cu vegeta ie forestier se poate schimba cu respectarea prevederilor
Codului Silvic33, în special art. 24 alin 2) şi art. 47 alin 1) şi 2) care prev d c schimbarea
categoriei de folosin prin scoaterea temporar sau definitiv a terenului din fondul forestier,
sau pentru perioada de aplicare a amenajamentului silvic, se face numai prin ordin al
conduc torului autorit ilor centrale care r spund de silvicultur .

Tema a 5-a:
Regiuni viticole şi podgorii: enumerarea celor mai importante din România.
R spuns:
a. Principalele regiuni viticole din România:
- Regiunea viticol a Podişului Transilvaniei;
- Regiunea viticol a Dealurilor Moldovei;
- Regiunea viticol a Dealurilor Munteniei şi Olteniei;
- Regiunea viticol a Dealurilor Banatului;

31
Legea 46/19.03.2008, completat de OUG 193/2008 pt. modificarea şi completarea art. 37 şi 39 din Codul silvic.
32
Modificat şi completat de Legea 210/2007.
33
Aprobat prin Legea 46/19.03.2008, publicat în M.Of. (Partea I) nr. 238 din 27.03.2008, a intrat în vigoare la data
de 30.03.2008.

95
 - Regiunea viticol a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului;
- Regiunea viticol a Colinelor Dobrogei;
- Regiunea viticol a Teraselor Dun rii;
- Regiunea viticol a nisipurilor şi a altor terenuri din sudul rii.
b. Podgorii aferente principalelor regiuni viticole:
- Podişul Târnave, Alba Iulia, Aiud;
- Cotnari, Iaşi, Huşi, Panciu, Odobeşti;
- Dealul Mare, Ştef neşti Argeş, Dr g şani;
- Recaş, Teremia;
- Miniş, Valea lui Mihai, Silvaniei;
- Murfatlar, Sarica Niculi el;
- Ostrov, Greaca;
- Calafat, Sadova, Corabia.

Tema a 6-a:
Soiuri de struguri: cultivabile în România.
R spuns:
a. Principalele soiuri de struguri de mas :
- soiuri timpurii (Cardinal, Victoria);
- soiuri cu maturare mijlocie (Chasselas, Muscat de Hamburg, Afuz Ali);
- soiuri târzii (Coarn neagr , Italia).
b. Principalele soiuri pentru vinuri albe:
- de consum curent (Aligote, Galben de Odobeşti, Roşioar );
- de calitate superioar (Feteasc alb , Feteasc regal , Riesling italian, Gras de Cotnari,
Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris).
c. Principalele soiuri pentru vinuri roşii:
- de consum curent (B beasc neagr );
- de calitate superioar (Feteasc neagr , Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot noir).
d. Principalele soiuri pentru vinuri aromate:
- T mâioas româneasc , Busuioac de Bohotin, Muscat Ottonel.

Tema a 7-a:
Viţa-de-vie: factorii de mediu şi lucr ri.
R spuns:
a. Principalele cerin e ale vi ei-de-vie fa de factorii de mediu:
- temperatura: temperatura medie anual s fie ~ 90C (pentru calitate ~ 100C);
- lumina: o perioad cu durat mare de str lucire a soarelui;
- precipita ii anuale: 500-700 mm (din care 250-300 în timpul vegeta iei);
- solul: în general, soluri s race, situate pe trenuri în pant , cu expozi ie SE, S, SV, f r s
b lteasc apa, la altitudini de pân la 400m.
b. Cele mai importante lucr ri aplicate în cultura vi ei-de-vie:
- t ieri în uscat (executate înainte de pornirea în vegeta ie);

96
 - lucr ri în timpul perioadei de vegeta ie (dirijarea şi legarea l starilor, cârnitul l starilor,
adic eliminarea vârfurilor de creştere cu 5-6 frunze când aceştia dep şesc în l imea
spalierului);
- tratamente de prevenire şi combatere a bolilor şi d un torilor;
- lucr ri de între inere a solului (ar turi, praşile, aplicarea de erbicide);
- aplicarea de îngr ş minte;
- recoltarea strugurilor.

Tema a 8-a:
Vinul: condi ii de p strare, însuşiri, categorii de calitate.
R spuns:
a. Condi ii de p strare a vinului:
- vase men inute în permanen pe plin, cu dop pentru a evita contactul vinului cu aerul;
- temperatur constant pe toat perioada de p strare (ideal sub 100C);
- spa ii aerisite întunecoase.
b. Însuşirile unui vin de calitate:
- culoarea, limpiditatea, miros (arom ) şi gust agreabile.
c. Principalele categorii de calitate ale vinului:
- vinuri de mas sau de consum curent (VM);
- vinuri cu indica ie geografic (IG) sau vinuri superioare (VS);
- vinuri cu denumire de origine controlat (DOC).

Tema a 9-a:
Parcuri şi gr dini: plante ornamentale, plante floricole, gazon, plante bisericeşti.
R spuns:
a. Cele mai utilizate plante ornamentale în parcuri şi gradini:
- arbori foioşi: catalpa, magnolia, ar arul, teiul, platanul, stejarul, frasinul
- arbori r şinoşi: bradul, molidul, thuia, tisa, duglasul, pinul;
- arbuşti: trandafirul, buxus, juniperus, liliacul, lemnul câinesc, iasomie, forsi ia, cununi a,
azalee de gr din .
b. Cele mai întâlnite plante floricole din parcuri şi gr dini ornamentale:
- de prim var : laleaua, zambila, ghiocel, toporaş, narcisa, ciubo ica-cucului, m rg ritar,
trei-fra i-p ta i;
- de var : petunia, muşcata, cr i a, salvia, begonia, b nu ei, gazania, regina nop ii;
- de toamn : tuf nele, crizanteme.
c. Între inerea gazonului:
- prin cosiri repetate;
- ud ri frecvente;
- fertiliz ri periodice;
- greblare sever în anumite perioade;
- combaterea eventualelor boli.
d. Plantele importante pentru Biseric , care pot fi cultivate în gr din :
- busuiocul, salcia, nucul, plante aromate (isop) şi plante medicinale.

97
 Tema a 10-a:
Livada: lucr ri, sisteme de între inere, specii pomicole.
R spuns:
a. Principalele lucr ri aplicate în culturile de pomi fructiferi:
- t ieri de rodire (executate prim vara devreme);
- lucr ri în verde (eliminarea l starilor lacomi, r rirea fructelor);
- combaterea bolilor şi d un torilor (tratamente în repaus vegetativ, tratamente în
vegeta ie);
- lucr ri de între inere a solului (mobilizarea solului, distrugerea buruienilor prin praşile
mecanice şi manuale);
- fertilizarea (cu îngr ş minte organice, chimice);
- recoltarea fructelor.
b. Sistemele de între inere în planta iile pomicole:
- ogor negru lucrat;
- intervale înierbate şi lucrarea solului pe rând;
- culturi intercalate care se cosesc, se m run esc, se încorporeaz şi constituie îngr ş mânt
verde pentru plante.
c. Speciile pomicole ce se preteaz la p strare peste iarn :
- m rul, p rul, gutuiul, nucul.
d. Cele mai cultivate soiuri de m r:
- Golden, Jonatan, Idared, Florina, Starkrimson, Frumos de Voineşti.

Tema a 11-a:
Plante legumicole: tehnologii de cultur , cultivarea în spa ii protejate şi în câmp
deschis.
R spuns:
a. Tehnologiile de cultur ale plantelor legumicole:
- tehnologia de cultur în câmp deschis;
- tehnologia de cultur în spa ii protejate (sere, solarii).
b. Avantajele cultiv rii legumelor în spa ii protejate:
- ob inerea de recolte ridicate;
- ob inerea de legume în extra-sezon (în perioade reci ale anului).
c. Culturi legumicole care se preteaz a fi cultivate în spa ii protejate (sere, solarii):
- tomate, castrave i, vinete, ardei, salat , gulioare, fasole verde.
d. Culturi legumicole care se preteaz a fi cultivate în câmp deschis:
- tomate, castrave i, vinete, ardei, morcov, p stârnac, ceap , usturoi, maz re de gr din ,
fasole de gr din , verde uri (m rar, p trunjel, leuştean), bame, cartofi, varz , conopid .

Tema a 12-a:
Plantele de câmp: clasificare, importan a grâului.
98
 R spuns:
a. Clasificarea plantelor de câmp:
- cereale (grâu, secar , orz, ov z, porumb);
- leguminoase pentru boabe (fasole, maz re, soia);
- leguminoase pentru nutre (lucern , trifoi);
- oleaginoase (floarea-soarelui, rapi a);
- plante textile (in, cânep , bumbac);
- tuberculifere şi r d cinoase (cartof, sfecl );
- plante aromatice şi medicinale (muşe el, ment , lavand , coriandru, cimbru, busuioc,
valerian , sun toare, g lbenele, coada-şoricelului).
b. Importan a grâului:
Grâul este cea mai important plant cultivat , cu mare pondere alimentar . Suprafe ele
întinse pe care este cultivat, precum şi aten ia de care se bucur se datoreaz : con inutului ridicat
al boabelor în hidra i de carbon şi proteine, conservabilit ii îndelungate a boabelor, posibilitatea
de mecanizare integral a culturii.
Partea a II-a
LITURGIC şi TIPIC

Tema 1:
Vecernia: no iuni de istorie, rânduial , semnifica ii.
R spuns:
Fiecare dintre cele şapte laude bisericeşti simbolizeaz o perioad din istoria mântuirii
neamului omenesc. Vecernia aminteşte de epoca Vechiului Testament.
Formula de binecuvântare a Vecerniei, Binecuvântat este Dumnezeul nostru…, arat c ,
în epoca vechi-testamentar , oamenii nu ştiau despre Dumnezeu decât c exist şi c este unic.
Mai târziu au primit revela ia Sfintei Treimi, fapt pentru care de-abia binecuvântarea propriu-zis
a Utreniei (Slavă Sfintei şi Celei de o fiinţă…) face men iune de cele trei persoane ale Sfintei
Treimi: Tat l, Fiul şi Sfântul Duh.
Preotul rosteşte binecuvântarea din sfântul altar deoarece, în acest moment, altarul
preînchipuie raiul în care a fost creat omul, iar sfintele uşi por ile închise ale acestuia, de dup
c derea în p cat a primilor oameni. De aceea preotul rosteşte rugăciunile Vecerniei sau ale
luminilor de seară (şapte la num r), precum şi ectenia mare, din fa a uşilor împ r teşti. El este
acum chipul omenirii de dup c derea în p cat, care implor mila lui Dumnezeu pentru a reveni
la starea paradisiac .
Psalmul 103, numit şi psalmul creaţiei, se citeşte pentru c vorbeşte despre crearea lumii,
despre frumuse ea şi minunata ei armonie, ar tând totodat purtarea permanent de grij a lui
Dumnezeu fa de toate f pturile.
Catisma de dup ectenia mare, la Vecernia zilelor de rând, reprezint perioada
premerg toare venirii Mântuitorului Iisus Hristos.
Psalmii 140 (Doamne, strigat-am către Tine…) şi 141 (Cu glasul meu către Domnul am
strigat…) sunt men iona i înc din primele secole ale creştinismului ca f când parte din slujba de
sear , fapt pentru care au şi fost numi i psalmii de seară. Ei exprim sentimentele omului care s-a
dep rtat de Dumnezeu, care se poc ieşte şi doreşte s revin la starea dintâi. C direa mare din

99
timpul psalmilor este simbol al rug ciunii care se înal ca t mâia înaintea lui Dumnezeu, cu
speran a c va fi bineprimit .
Anticipând venirea Mântuitorului, de-a lungul timpului, au fost introduse în rânduiala
Vecerniei stihirile de la Doamne, strigat-am… şi de la Stihoavnă, care comemoreaz şi
pream resc fie Învierea Domnului (sâmb t seara), fie praznicul sau sfântul în cinstea c ruia se
s vârşeşte vecernia respectiv .
Vohodul Vecerniei, în ajunul s rb torilor şi al duminicilor, este mişcarea liturgic prin
care este simbolizat Întruparea Mântuitorului. Uşile Împ r teşti se deschid, semn al faptului c
reintrarea omului în rai devine posibil . Slujitorii, dup ce îmbrac feloanele (semn al Întrup rii),
ies pe uşa de miaz noapte, preceda i de un purt tor de lumin , coborând în mijlocul bisericii aşa
cum Mântuitorul a coborât în mijlocul lumii. C direa care înso eşte vohodul se face în cinstea
Întrup rii Mântuitorului, ca o jertf pentru marea Sa iubire jertfelnic .
La finalul vohodului, se cânt imnul Lumină lină…, cunoscut foarte de timpuriu ca imn al
rug ciunii de sear . Despre aceast cântare Sfântul Vasile cel Mare, în secolul al IV-lea, spunea
c este veche, citând chiar un fragment din ea. Se pare c a fost alc tuit înc din secolul al II-lea,
de c tre Sfântul Ierarh Antinoghen, care avea s fie martirizat în timpul persecu iei lui Diocle ian.
Imnul este o laud adus Mântuitorului Iisus Hristos, „lumina lin a sfintei slave, a Tat lui
ceresc”, dar şi Sfintei Treimi, men ionând distinct cele trei Persoane: Tat l, Fiul şi Sfântul Duh.
Ritualul vohodului, dimpreun cu cântarea „Lumin lin …”, amintesc de ritualul
aprinderii şi aşezării sfeşnicului cu lumini din ritul iudaic, în fa a c ruia arhiereul aprindea
t mâie şi care trebuia s ard toat noaptea în fa a perdelei din Cortul m rturiei.
Prochimenul vecerniei, câte unul pentru fiecare zi a s pt mânii sau pentru fiecare
s rb toare mai important , dimpreun cu stihurile sale, sunt resturi ale unor psalmi care se citeau
în acest moment.
Paremiile prezente în rânduiala Vecerniilor s rb torilor din perioada Octoihului şi
Penticostarului şi în cea a Vecerniei zilelor de rând din perioada Triodului, sunt lecturi biblice cu
prec dere din Vechiul Testament, din Proverbele sau Pildele lui Solomon, fapt pentru care au şi
primit aceast denumire (cuvântul paremie înseamn proverb, parabolă, pildă).
Rug ciunea Învredniceşte-ne, Doamne…, precedat de ectenia întreită, exprim
sentimentele de smerenie şi evlavie ce ar trebui s fie sim ite în pragul nop ii de orice creştin.
Dup ectenia cererilor, urmeaz Stihoavna, numit aşa pentru c troparele care o
alc tuiesc, de inspira ie nou-testamentar , sunt precedate de stihuri (versete ale unor psalmi, care
se citeau odinioar integral).
Rugăciunea Dreptului Simeon (Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne…) se citeşte
imediat dup Stihoavn şi este de origine biblic . Este alc tuit din cuvintele rostite de Dreptul
Simeon atunci când a primit în bra e pe Pruncul Iisus, adus la templu de Preacurata Fecioar
Maria, la 40 de zile dup naşterea Sa (Luca 2, 29-32). Ea exprim mul umirea omului c ruia i
s-au împlinit rug ciunile, inspirând şi n dejdea în R scump rarea din robia p catului şi a mor ii
de care ne împ rt şim odat cu Întruparea Mântuitorului.
Troparele care se cânt la sfârşitul Vecerniei pream resc Învierea Domnului, sfântul sau
praznicul zilei respective şi preced otpustul sau apolisul Vecerniei, în cadrul c ruia sunt pomeni i
şi p rin ii Maicii Domnului, Drep ii Ioachim şi Ana, ca unii care L-au aşteptat pe Mesia, fiind
ultimii sfin i ai epocii vechi-testamentare pe care o reprezint sau o simbolizeaz Vecernia.

Tema a 2-a:
Vecernia: rânduieli speciale.
R spuns:

100
 Exist zile liturgice a c ror Vecernie se deosebeşte prin câteva elemente tipiconale
specifice, care amintesc de momentele principale ale vie ii p mânteşti a Mântuitorului Iisus
Hristos. Pe scurt, acestea sunt:
Vecernia Sâmbetei celei mari. Se s vârşeşte în Vinerea Patimilor, în jurul amiezii, preotul
fiind îmbr cat în toate veşmintele (de culoare închis ). Nu are catism , iar Vohodul se face cu
Sfânta Evanghelie, deoarece dup paremii se citesc pericope din Apostol şi Evanghelie. La
Stihoavn , preotul scoate sfântul epitaf (aer) din sfântul altar şi îl aşeaz în mijlocul bisericii, pe
o mas special amenajat . Acest ritual simbolizeaz coborârea de pe Cruce a trupului
Mântuitorului şi preg tirea lui pentru înmormântare.
Vecernia de Luni, din S pt mâna Luminat se s vârşeşte în Duminica Paştilor, fie la ora
obişnuit , fie la amiaz şi este cunoscut sub denumirea de a doua Înviere. Aminteşte de prima
ar tare a Mântuitorului de dup Învierea Sa din mor i, în chiar ziua Învierii, înaintea ucenicilor,
spre sear . Preotul îmbrac de la început toate veşmintele şi d binecuvântarea Slavă Sfintei… din
fa a sfintei mese, se cânt Hristos a înviat, cu stihurile Paştilor, dup care imediat urmeaz
cântarea Doamne, strigat-am, cu stihurile şi stihirile ei, din Penticostar. Dup vohodul cu Sfânta
Evanghelie se cânt prochimenul mare (Cine este Dumnezeu…), iar îndat dup prochimen se
citeşte pericopa evanghelic de la Ioan 20, 19-25, în mai multe limbi (dac se poate în 12, dup
num rul celor 12 apostoli care au propov duit în lume vestea Învierii lui Hristos Domnul). La
finalul acestei Vecernii nu se rostesc „Acum libereaz …” şi rug ciunile încep toare, ci se cânt
troparul Hristos a înviat, dup care se încheie slujba cu otpustul special, al Paştilor. La miruit,
credincioşii s rut şi Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie.
Vecernia de luni dup Rusalii (Lunea Sfântului Duh) se s vârşeşte în ziua Pogorârii
Sfântului Duh, îndat dup Sfânta Liturghie, preotul fiind îmbr cat cu toate veşmintele. Nu are în
rânduial catism , iar în locul paremiilor, între prochimen şi ectenia cererilor, stând în genunchi
în fa a Sfintelor Uşi, preotul citeşte şapte rug ciuni, împ r ite în trei grupe. Ele invoc ajutorul
Sfintei Treimi, amintind de cele şapte daruri ale Sfântului Duh care s-a pogorât în ziua
Cincizecimii. De asemenea, în ele sunt prezente şi cereri pentru cei adormi i în Domnul. Datorit
faptului c cele şapte rug ciuni se citesc în genunchi, slujba aceasta se mai numeşte şi Vecernia
plecării genunchilor. În ceea ce priveşte alc tuitorul acestor frumoase rug ciuni, dup unii
liturgişti ar fi Sfântul Vasile cel Mare, iar dup al ii Sfântul Sofronie al Ierusalimului sau Sfântul
Mitrofan M rturisitorul, vie uitor în secolul al IX-lea. Vecernia plec rii genunchilor se încheie cu
otpustul sărbătorii („Cel Ce din p rinteştile şi dumnezeieştile sânuri…).
Vecernia unit cu Sfânta Liturghie: la Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite (a
Sfântului Grigorie Dialogul), în perioada Postului Mare, cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare
(de patru ori pe an) sau cu Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur (atunci când praznicul
Bunei-Vestiri cade într-una din zilele de luni pân vineri, în Postul Mare). În aceste cazuri,
Vecernia ine locul primei p r i a Sfintei Liturghii, şi a nume Liturghiei catehumenilor.
Cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se uneşte în ajunul Naşterii şi Botezului Domnului
(când cele dou ajunuri nu cad sâmb ta sau duminica), precum şi în Joia şi Sâmb ta Patimilor.
Preotul rosteşte Binecuvântarea mare (Binecuvântată este împărăţia…), a Sfintei Liturghii,
îmbr cat în toate veşmintele, dup care urmeaz rânduiala vecerniei, pân dup Paremii sau
Vohodul cu Evanghelia. Dup aceea se intr în rânduiala Liturghiei, de la cântarea „Sfinte
Dumnezeule…” înainte (în Sâmb ta Patimilor, în loc de „Sfinte Dumnezeule…” se cânt „Câ i în
Hristos…”). La fel se întâmpl şi atunci când ziua Bunei-Vestiri cade de luni pân vineri în
Postul Mare. Dup modelul de mai sus, se îmbin rânduiala Vecerniei zilei de 26 martie cu
Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gur de Aur.
În celelalte zile de rând din timpul Postului Mare se s vârşeşte Liturghia Sfântului Grigorie
Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfin ite, care reprezint modelul des vârşit al Liturghiei

101
vesperale (unit cu Vecernia). Prima ei parte este o Vecernie, pân la paremiile de dup vohodul
cu c delni a. Aceast slujb are drept caracteristic principal , pe lâng faptul c sunt folosite
Sfinte Daruri sfin ite la o Liturghie anterioar , prezen a, în timpul citirii paremiilor, a ritualului
luminii. Este s vârşit de preot, purtând lumânarea şi c delni a, fiind men ionat înc de pe vremea
Sfântului Simeon al Tesalonicului (secolul al XV-lea), având la origine oficiul liturgic în care
Biserica a încadrat aprinderea luminilor în locaşurile de cult, dup apusul soarelui, descris înc
din secolul al IV-lea de pelerina Etheria, care l-a întâlnit în Biserica din Ierusalim.
Unirea vecerniei cu Sfânta Liturghie, în toate cazurile, este o reminiscen a rânduielilor
existente în primul mileniu creştin, când în zilele de ajunare Sfânta Liturghie se s vârşea seara,
dup vremea Vecerniei, pentru a nu fi întrerupt ajunarea.

Tema a 3-a:
Utrenia: no iuni de istorie, rânduial , semnifica ii.
R spuns:
Aşa cum arat şi denumirea slujbei (utro sl.= dimineaţă), Utrenia este slujba care înso eşte
r s ritul soarelui. Avea în vechime un caracter nocturn, p strat ast zi numai de Utrenia Paştilor şi
de cea a Naşterii Domnului (în unele zone ale rii). Sunt cunoscute trei categorii de Utrenie: a
duminicilor, a praznicelor şi a sfinţilor şi a zilelor de rând.
În general, Utrenia, ca slujb a începutului zilei, închipuie zorile creştinismului, apari ia
revela iei dumnezeieşti, a luminii înv turii Mântuitorului Iisus Hristos.
Partea de început, care începe cu binecuvântarea mică (Binecuvântat este Dumnezeu
nostru…), dup care se citesc rug ciunile încep toare, psalmii 19 şi 20 (împ r teşti), trei tropare
ale Sfintei Cruci, urmate de rostirea unei ectenii întreite, este mai târzie decât restul Utreniei.
Binecuvântarea propriu-zis a Utreniei Slavă Sfintei…, este rostit de preot din fa a Sfintei
Mese, c dind cruciş şi purtând epitrahilul. Ea este urmat la stran de citirea celor şase psalmi ai
Utreniei (3, 37, 62, 87, 102 şi 142), care împletesc sentimentele de tânguire ale omului c zut în
p cat cu cele de n dejde în dobândirea mântuirii. Timpul citirii lor simbolizeaz vremea de
întuneric de dup c derea în p cat a primilor oameni sau vremea Judec ii de Apoi, fapt pentru
care în timpul lor, uneori, se sting luminile din biseric .
În timpul celor şase psalmi, preotul citeşte cele 12 rugăciuni ale dimineţii, primele şase în
fa a Sfintei Mese, iar celelalte şase în fa a Sfintelor Uşi. Ele exprim mul umirea omului pentru
încheierea cu pace a nop ii, cerând lui Dumnezeu ajutor pentru ziua care tocmai începe. Sunt
rostite de preot în tain , în numele întregii comunit i.
Dup ectenia mare, rostit de preot din fa a Sfintelor Uşi, urmeaz cântarea Dumnezeu
este Domnul…, cu stihurile sale. Este format din versetele 26 şi 27 ale psalmului 117 şi se cânt
de patru ori, vestindu-se astfel, în mod simbolic, în cele patru col uri ale lumii, ar tarea
Mântuitorului în lume. În zilele de rând ale Postului Mare, cântarea „Dumnezeu este Domnul…”
este înlocuit de cântările sau troparele treimice, care exprim participarea credincioşilor la
cântarea îngerilor, de preasl vire a Sfintei Treimi.
Troparele care urmeaz sunt de origine mai nou în rânduiala Utreniei. Ele pream resc
Învierea Domnului (duminica şi în perioada Penticostarului) şi praznicul sau sfin ii pr znui i în
ziua respectiv .
Catismele care se citesc dup ectenia mic de la finalul troparelor, sunt grupe de psalmi,
alternate cu cântarea unor stihiri, numite sedelne, şezânde sau catismale. Se numesc aşa pentru c
în timpul lor se poate sta în strane ( α ίζω = a şedea).
Binecuvântările învierii (duminica şi în perioada Penticostarului) sunt tropare care
preasl vesc Învierea Domnului, precedate de versetul 12 al psalmului 118, ce se cânta odinioar

102
în întregime. În timpul Binecuvânt rilor, preotul face c dire mare, amintind de aromatele cu care
femeile mironosi e au venit la Mormântul Domnului, în diminea a Învierii.
Polieleul se cânt în zilele de s rb toare mai importante sau în cele când sunt pr znui i
sfin i mai importan i, înlocuind, uneori, duminica, Binecuvânt rile Învierii. La s rb torile
Mântuitorului şi ale sfin ilor, polieleul este alc tuit din versete ale psalmilor 134 (Robii
Domnului…) şi 135 (Mărturisiţi-vă Domnului că este bun…). Refrenul care înso eşte fiecare
verset al acestor psalmi, Că în veac este mila Lui, a dat denumirea cânt rii: polieleu (πο υ εος =
mult-milostiv sau multă milă).
La s rb torile închinate Maicii Domnului, Polieleul este format din versetele psalmului 44
(Cuvânt bun răspuns-a inima mea…), având ca refren care începe cu cuvintele Bucură-te…,
adresate Sfintei Fecioare Maria.
În duminicile preg titoare pentru Postul mare, din perioada Triodului (Duminica Fiului
Risipitor, a l satului sec de carne şi a l satului sec de brânz ), se adaug şi Polieleul special, La
râul Babilonului…, format din psalmul 136. Acesta exprim plângerea dup ara Sfânt a
poporului iudeu, aflat în robia babilonic , simbolizând acum plângerea creştinilor dup raiul
pierdut din pricina p catelor.
Mărimurile sunt cânt ri de pream rire a praznicului sau sfântului respectiv, întâlnite
numai în riturile românesc şi slav. În Biserica noastr , poate fi întâlnit şi un al doilea rând de
m rimuri sau pripeli, care încep de obicei cu Veniţi toţi…, fiind alc tuite de Kyr Filotei Monahul,
fost logof t al domnitorului Mircea cel B trân, vie uitor la M n stirea Cozia.
În rânduiala utreniei duminicale, Ipacoi este o stihir ce precede cântarea antifoanelor sau
este aşezat mai târziu, dup cântarea a treia a canoanelor. Aşa cum arat şi denumirea ei, de
origine greceasc , stihira pream reşte Învierea Domnului, vestea cea bun a izb virii lumii din
robia p catului, care trebuie ascultată cu mare aten ie (ipacoi gr. = ascultare).
În perioada Octoihului, la utrenia s rb torilor, se cânt acum antifoanele, versete alc tuite
de Sfântul Ioan Damaschin, marele imnograf al secolului al VIII-lea, diferite pentru fiecare dintre
cele opt glasuri (câte trei rânduri pentru fiecare glas, cu excep ia glasului VIII, care are patru
rânduri, adic 12 tropare sau stihiri scurte). Se numesc antifoane pentru c Sfântul Ioan
Damaschin, atunci când le-a compus, a folosit psalmii 119-132, care formeaz catisma a XVIII-a
şi care erau cânta i pe treptele templului din Ierusalim antifonic (adic alternativ, de c tre dou
cete de cânt re i).
Partea principal a Utreniei s rb torilor este reprezentat de citirea pericopei evanghelice
şi de cânt rile care o preced: Prochimenul şi Toată suflarea….
Duminica se citeşte una din cele 11 Evanghelii ale Învierii, care vorbesc de ar t rile
Mântuitorului de dup Învierea Sa din mor i. Sunt 11, dup num rul ucenicilor Mântuitorului, din
rândul c rora plecase Iuda. Dup num rul şi în leg tur cu con inutul acestor pericope
evanghelice, sunt întâlnite în rânduiala utreniei duminicale şi 11 luminânde, înainte de cântarea
Laudelor, şi 11 voscresne sau exapostilarii, care se cânt la Slava… de la Laude.
Evanghelia Utreniei duminicale este citit de preot în Sfântul Altar, pe latura de
miaz noapte a Sfintei Mese, pentru c acum el îl preînchipuie pe îngerul care a stat pe piatra
r sturnat de la uşa mormântului Domnului, în diminea a Învierii, vestind femeilor mironosi e c
Domnul a Înviat (Simeon al Tesalonicului). În cadrul s rb torilor din timpul s pt mânii,
evanghelia utreniei este citit dintre uşile împ r teşti.
Tot în zilele de duminic , scoaterea Sfintei Evanghelii în mijlocul bisericii, dup citirea
pericopei, închipuie ar tarea Domnului dup Înviere şi propov duirea acestei minunate veşti
întregii lumi. De aceea sunt îndemna i acum credincioşii s vin şi s se închine sfintei Învierii lui
Hristos, care a adus bucurie la toat lumea. Excep ie de la aceast rânduial fac dou duminici
din cursul anului bisericesc: Duminica Floriilor şi Duminica Pogorârii Sfântului Duh, când nu se
cânt „Învierea lui Hristos” şi nici nu se scoate Sfânta Evanghelie în mijlocul bisericii. De
103
asemenea, exist trei zile liturgice (Sâmb ta lui Laz r, În l area Sfintei Cruci şi În l area
Domnului), când se citeşte una din pericopele Învierii, din latura de miaz noapte a Sfintei Mese,
se cânt „Învierea lui Hristos…”, dar nu se scoate Sfânta Evanghelie în mijlocul bisericii.
Psalmul 50, care se citeşte acum, a fost întrebuin at înc din vechime în rânduiala
slujbelor de diminea , exprimând sentimentul de poc in , precum şi smerenia cu care
credincioşii Îl întâmpin pe Hristos Domnul Cel Înviat din mor i.
Canoanele sunt cânt ri închinate praznicului sau sfin ilor pomeni i, împ r ite în mai multe
cânt ri, întrerupte astfel: dup cântarea a III-a: ectenie mic , condacul, icosul şi sedealna
s rb torii sau a sfântului; dup Cântarea a VI-a: ectenie mic , condacul şi icosul Învierii (din
Octoih), urmate de Sinaxarul zilei, din Minei.
Uneori, cântarea canoanelor este înlocuit de catavasii, care nu sunt altceva decât
irmoasele cânt rilor canoanelor. Se numesc aşa pentru c în vechime cânt re ii din cele dou
strane, pentru a intona irmosul, coborau din strane (katavasia gr. = scoborâre).
La Cântarea a IX-a a canoanelor sau a catavasiilor, se cânt stihurile mărimurilor Sfintei
Fecioare, cu Ceea ce eşti mai cinstită…, duminica, sau stihirile respective, în s rb tori, timp în
care preotul face c dire mare.
Dup intonarea luminândei sau svetilnei, precedat duminica de Sfânt este Domnul,
Dumnezeul nostru…, urmeaz cântarea Laudelor sau Hvalitelor. Ele sunt formate din stihiri (cu
num r variabil, în func ie de importan a s rb torii), care alterneaz cu versete din psalmii 148,
149 şi 150, numi i şi psalmii aleluiatici sau de laudă. Ultimele dou stihiri de la Laude sunt
precedate de Slav … Şi acum… Duminica, la Slav … se cânt una din cele 11 voscresne,
eotinale sau mânecânde.
Doxologia sau Slavoslovia reprezint una din cele mai vechi p r i ale Utreniei. Este un
imn cu caracter trinitar, amintind de cântarea îngerilor de la Naşterea Domnului, care se cânta la
început în momentul când ap rea pe cer prima raz a soarelui.

Tema a 4-a:
Utrenia: rânduieli speciale.
R spuns:
Exist zile liturgice a c ror Utrenie se deosebeşte prin câteva elemente tipiconale
specifice, care amintesc de evenimente sau persoane importante din istoria mântuirii. Pe scurt,
acestea sunt:
Deniile de miercuri şi vineri din s pt mâna a cincea a Postului Mare. De fapt,
acestea sunt utreniile zilelor de joi şi sâmb t ale acestei s pt mâni, care se s vârşesc în seara
precedent , sub form de priveghere. Rânduiala lor urmeaz pe cea a utreniilor zilelor de rând, cu
men iunea c , în locul obişnuitelor canoane, miercuri seara, se cânt în întregime Canonul cel
Mare (al Sfântului Andrei Criteanul), iar vineri seara Acatistul Maicii Domnului (compus din 24
de icoase şi condace).
Utreniile zilelor de rând din s pt mâna Sfintelor Patimi. Încep din seara Duminicii
Floriilor şi sunt s vârşite în fiecare sear , pân în Vinerea Mare. Se s vârşesc dup rânduiala
utreniei din zilele de rând, având fiecare câte o pericop evanghelic .
Elemente specifice mai multe au:
Utrenia Vinerii celei Mari sau Denia de Joi seara (În cadrul ei se citesc, din fa a uşilor
împ r teşti, cele 12 Evanghelii ale Patimilor. Dup a cincea Evanghelie, are loc scoaterea Sfintei
Cruci, din Sfântul Altar în mijlocul bisericii. Dup a şasea se cânt Fericirile şi prochimenul
special, al zilei (Împărţit-au hainele Mele loruşi…).

104
 Utrenia Sâmbetei celei Mari sau Denia Prohodului Domnului, de Vineri seara (Este
slujba înmormânt rii Domnului, fapt pentru care are un caracter solemn şi funebru. Prohodul
Domnului, împ r it în trei st ri, se cânt de c tre preo i şi credincioşi, dup troparele utreniei, în
jurul Sfântului Epitaf, în mijlocul bisericii. Tot ca elemente specifice, trebuie men ionate:
cântarea Binecuvântărilor Învierii, imediat dup Prohod, precum şi înconjurarea bisericii cu
Sfântul Epitaf, dup cântarea Doxologiei mari. Înconjurarea bisericii simbolizeaz ducerea la
groap şi înmormântarea Domnului. La final, dup introducerea Sfântului Epitaf în Sfântul Altar
şi aşezarea lui pe Sfânta Mas , sunt prezente în rânduiala acestei denii trei lecturi biblice: o
paremie, un apostol şi o evanghelie).
Utrenia Învierii sau Utrenia Sfintelor Paşti. Se s vârşeşte în a doua parte a nop ii.
Începe cu ritul aprinderii luminilor de c tre credincioşi, de la preotul care iese prin sfintele uşi,
mergând împreun cu aceştia în afara bisericii, cântând „Învierea Ta, Hristoase Dumnezeule…”.
Acolo citeşte Evanghelia Învierii (Matei 28, 1-15), înainte de a da binecuvântarea Slavă Sfintei….
Dup binecuvântare, se cânt Hristos a înviat, cu stihurile Paştilor, preotul c dind în acest timp,
dup rânduial , masa pe care se afl Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce, icoana Învierii şi sfeşnice
cu lumini. Dup ectenia mare, slujba se continu în biseric , unde se cânt Binecuvântările
Învierii şi Canonul Învierii (Ziua Învierii…), compus de Sfântul Ioan Damaschin. La fiecare
cântare preotul face cădire mare, purtând în mâna stâng o Sfânt Cruce şi o lumânare aprins .
De asemenea, dup fiecare cântare a canonului, preotul rosteşte o ectenie mică. La Laude se cânt
stihirile Învierii, iar la Slav … Şi acum… frumoasa cântare Ziua Învierii. Doxologia mare nu se
cânt , fiind înlocuit de troparul Învierii, Hristos a înviat. Tot timpul slujbei, sfintele uşi şi dvera
sunt deschise.
Utrenia din zilele S pt mânii Luminate. Urmeaz rânduiala Utreniei Învierii, cu
deosebirea c lipseşte partea de început, s vârşit în afara bisericii, ci în interior, începând cu
binecuvântarea Slavă Sfintei şi Celei de o fiinţă…
Din Duminica Tomii pân la În l area Domnului, începutul Utreniei se face tot cu
binecuvântarea Slavă Sfintei şi Celei de o fiinţă…, dup care urmeaz Hristos a înviat (de trei
ori), cu stihurile Paştilor, dup care se citesc cei şase psalmi ai utreniei. În aceast perioad ,
Învierea lui Hristos văzând… se cânt de trei ori.
Utreniile s rb torilor închinate Sfintei Cruci (1 august, În l area Sfintei Cruci, pe
14 septembrie, şi Duminica a treia din Postul Mare). În cadrul acestor utrenii are loc ritualul
scoaterii şi închinării Sfintei Cruci în naos, în mijlocul bisericii. El are loc între cântarea
doxologiei şi ecteniile finale, având un caracter solemn.

Tema a 5-a:
Sfânta Liturghie: preg tirea slujitorilor.
R spuns:
Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie poate fi s vârşit doar de arhiereii şi preo ii care nu sunt
opri i de la slujire. Diaconul nu poate sluji singur Sfânta Liturghie, ca de altfel nicio alt slujb , ci
numai împreun cu preotul sau arhiereul.
Pentru s vârşirea Sfintei Liturghii, atât arhiereul, cât şi preotul şi diaconul trebuie s se
preg teasc în mod special, atât din punct de vedere sufletesc, cât şi din punct de vedere trupesc.
Preg tirea sufleteasc .
S se fereasc cu grij de faptele care împiedic vrednicia Liturghiei şi împ rt şirea cu
Preacuratele Taine: aflarea lor sub blestem, afurisi i de arhiereu sau s vârşitori ai vreunui p cat
de moarte (trufia, iubirea de argint, desfrânarea, mânia, l comia, zavistia, lenevia spre faptele
bune).

105
 Preg tirea sufleteasc se poate condensa în trei condi ii esen iale:
- pacea sufletului (s fie împ cat cu toat lumea, s nu aib nimic asupra cuiva,
fiind st pânit de sentimente de ur , mânie sau r zbunare);
- spovedania (s se spovedeasc frecvent la duhovnicul s u, iar dac are pe suflet un
p cat mai grav, s nu slujeasc pân nu-l m rturiseşte duhovnicului);
- rugăciunea sau citirea Pravilei (cele şapte Laude care preced Sfânta Liturghie, a
unor acatiste sau canoane şi, în special al Rânduielii Sfintei Împărtăşanii, format din Canonul
împ rt şirii şi cele 12 rug ciuni preg titoare).
Preg tirea trupeasc .
Pentru slujirea Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii, slujitorii trebuie s fie cura i nu numai
sufleteşte, ci şi trupeşte, purtând veşminte nep tate, frumoase, întregi şi curate.
- slujitorii îşi vor sp la trupurile în ajun, pentru a fi cât mai cura i în momentul
slujirii.
- ferirea de îmbuibarea pântecelui, înc din ajun. Dac se poate, s ajuneze începând
cu seara dinainte, dac nu, s nu m nânce şi s bea nimic dup miezul nop ii.
- capul trebuie s fie piept nat, fa a şi gura sp late, unghiile curate şi t iate. „Toate
acestea pentru respectul şi cinstea dumnezeieştilor Taine şi pentru ca poporul, ce-l priveşte şi-i
s rut mâna, s nu se am rasc cu ceva. Deci tot cel care va vrea s se împ rt şeasc bine va face
dac îşi va cur a din ii şi-şi va sp la gura sa de cu seara, ca, nu cumva, f când acestea a doua zi,
s înghit ap , şi astfel s fie împiedicat de a sluji sau a se împ rt şi. Iar dac -şi va sp la gura şi
diminea a, negreşit c nu va fi r u, numai s o fac aceasta cu luare aminte, ca s nu înghit ap şi
aşa, f r îndoial , s slujeasc sau s se împ rt şeasc ” (Povăţuirile din Liturghier).
- preo ii şi diaconii c s tori i s se ab in de la împreunarea trupeasc cu so iile lor.
„Preo ii şi diaconii care au so ii sunt datori s nu se împreuneze cu ele câteva zile mai înainte de a
sluji Sfânta Liturghie, precum şi în acea zi, c ci cel ce nu se va înfrâna şi va sluji foarte greşeşte”
(Povăţuirile din Liturghier). Sfântul Simeon al Tesalonicului men ioneaz c „dac nu mai mult,
cel pu in în ziua şi în noaptea cea dinaintea Liturghiei şi cea de dup Liturghie, trebuie neap rat a
se feri”.

Tema a 6-a:
Sfânta Liturghie: rânduiala şi semnifica ia: Proscomidiei, Liturghiei catehumenilor,
Liturghiei credincioşilor.
R spuns:
Se va consulta bibliografia de mai jos.

Tema a 7-a:
Sfinte Taine: rânduiala şi semnifica ia principalelor momente din: Sf. Botez,
Cununie, Sf. Maslu.
R spuns:
Se va consulta bibliografia de mai jos.

106
 Bibliografie pentru capitolul Liturgic şi ritual:
Liturghier, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2000 sau 2008;
Molitfelnic, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2000;

Branişte, pr. prof. dr. Ene, Liturgica specială, manual pentru Facult ile de Teologie, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1985 sau Editura Nemira, Bucureşti, 20052;
Vintilescu, pr. prof. dr. Petre, Liturghierul explicat, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1972, 19822, 19983;
Necula, pr. prof. dr. Nicolae D., Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. I şi II, Editura Episcopiei Dun rii de
Jos, Gala i, 1996 şi 2001; vol. III, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucureşti, 2004.

PASTORAL

Tema 1:
Parohia: terminologie.
R spuns:
p a ro i/ ka = şedere sau stabilire în ar str in .
p a ro ike / w = a locui pe lâng , a fi vecin cu sau a locui în mijlocul sau printre str ini34.
- Aşa se numeau comunit ile evreieşti împr ştiate prin lume dup cucerirea rii de
c tre romani şi distrugerea templului din Ierusalim. A fost preluat, la început, de primele
comunit i creştine care, ca şi evreii în ar str in sau printre p gâni, erau socotite drept
comunit i str ine de modul de via al celorlal i.
- Desemna, la început, comunit ile creştine de la sate.
sensul teologic: p a r o ̉kίa – pe lângă casă – cei ce locuiesc în jurul Casei Domnului
(biserica). De aceea, biserica se construieşte, pe cât este posibil, în mijlocul comunit ii.
enoria - e (g xw/ rio s = situat la ţară sau de la ţară35. Termenul desemna, la început,
comunit ile creştine de la sate. Cu timpul, a devenit sinonim cu cel de parohie.

Tema a 2-a:
Parohia: no iuni generale.

R spuns:
34
Vezi Dictionnaire grec-français, editat de M. A. Bailly, Paris, 1897, p. 1492.
35
Ibidem, p. 576.

107
 Parohia este comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici şi mireni, situat pe un anume
teritoriu şi subordonat centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic, administrativ şi
patrimonial, condus de un preot paroh numit de Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul)
eparhiei respective36.
Înfiin area, organizarea, schimbarea limitei teritoriale şi desfiin area de parohii se aprob
de c tre Consiliul eparhial, inând cont de cerin ele misionare şi pastorale din teritoriu.
Credincioşii din parohie au drepturi (beneficiaz de asisten religioas , aleg şi pot fi aleşi
în organismele parohiale sau beneficiaz de ajutor filantropic, dup posibilit i) şi îndatoriri
(sus inerea, înt rirea şi s m rturisirea credin ei Bisericii Ortodoxe, vie uirea potrivit înv turii
de credin ortodox , participarea la sfintele slujbe, împ rt şirea cu Sfintele Taine, împlinirea
faptelor milei creştine, între inerea şi ajutarea bisericii şi a slujitorilor)

Parohiile, în Biserica Ortodox Român , în func iile de condi iile pastoral-misionare şi de

num rul credincioşilor, sunt de trei categorii (clasificarea pe categorii se aprob de c tre
Permanen a Consiliului Eparhial).

Tema a 3-a:
Parohia: problema „preo ilor navetişti”.
R spuns:
Pe durata activit ii lor în parohie, preo ii şi diaconii sunt datori a locui în parohie, în case
parohiale, acolo unde acestea exist , sau în case închiriate şi au dreptul la folosin gratuit a unei
anumite suprafe e de teren, proprietatea parohiei, aprobat de centrul Eparhial. „Navetismul
preo ilor” este una din cauzele insuccesului în activitatea pastoral .

Tema a 4-a:
Parohia: activitatea pastoral a preotului.
R spuns:
Preotul trebuie s cunoasc bine parohia sa şi s o organizeze în aşa fel încât, via a
creştin şi activitatea misionar a parohiei s se desf şoare corect şi complet din punct de vedere:
liturgic, administrativ, filantropic şi cultural-misionar. Scopul principal şi permanent al
activit ii preotului este mântuirea credincioşilor, în baza leg turii veşnice a lui Hristos cu
Biserica Sa. Din aceast perspectiv , cea mai mare bog ie a vie ii este prezen a lui Hristos în
fiecare creştin. Activit ile care servesc acestui deziderat sunt:
1. Participarea la Sfânta Liturghie şi la celelalte slujbe;
2. Înnoirea vie ii creştinilor prin spovedanie şi vie uire curat şi sfânt ;
3. Stabilitatea familiei creştine;
4. Participarea tinerilor la via a Bisericii;
5. Grija permanent pentru via a b trânilor;
6. Antrenarea parohiei în activit i de ajutorare a altor parohii mai s race sau a unor
persoane singure şi neajutorate;
7. Cheia succesului pastoral se concentreaz în cuvântul „participare”. Este foarte
important ca to i oamenii s fie lua i în seam şi fiecare s vad c nu este uitat.

36
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul Sinod, prin Hotărârea
nr. 4678 /28 noiembrie 2007, recunoscut de c tre Guvernul României prin H.G. nr. 53/16 ianuarie 2008 şi publicat
în M.Of. nr. 50/22 ianuarie 2008, p. 13.

108
 Al turi de preotul paroh, la buna desf şurarea activit ii pastoral-misionare contribuie
ceilal i preo i şi diaconi slujitori, cânt re ii bisericeşti, precum şi organismele deliberative
(Adunarea parohial ) şi executive (Consiliul Parohial şi Comitetul parohial).
O parohie este bine organizat atunci când nu numai preotul, ci şi întreaga parohie au un
comportament pastoral-misionar. Nivelul de organizare din acest punct de vedere, se reflect în
intensitatea particip rii credincioşilor la activit ile parohiei, dezvoltarea conştiin ei de enoriaş.
Acestea trebuie organizate potrivit unui program, propus de preot şi de consiliul parohial, la care
este invitat s ia parte fiecare credincios.
Comitetul parohial, prin membrii s i, are rolul de a capacita credincioşii s se implice în
via a parohiei, în cadrul Serviciilor ce func ioneaz potrivit Statutului Bisericii Ortodoxe Române
(social, misionar, cultural, pentru tineret, administrativ-gospod resc).
Activitatea principal într-o parohie, f r a le neglija pe celelalte, trebuie s r mân latura
sfin itoare sau harismatic , de mijlocire a harului sfin itor necesar mântuirii, pentru c , în ultim
instan , activitatea preotului nu urm reşte altceva decât mântuirea credincioşilor încredin a i spre
p storire. De aceea a fost numit parohia „totalitatea credincioşilor care se împ rt şesc din
acelaşi potir”37.

Tema a 5-a:
Parohia: „înduhovnicirea parohiei”.
R spuns:
Înduhovnicirea parohiei, în toate activit ile ei, este scopul prim al pastora iei. Activitatea
misionar trebuie s con in toate aspectele vie ii umane, întrucât omul are voca ia de a sfin i
spa iul în care tr ieşte.
Parohia este bine organizată în momentul în care viziunea liturgică din duminici şi
sărbători pe care credinciosul o întâlneşte în locaşul de cult se extinde peste săptămână în afara
locaşului de cult.
Parohia poartă chipul preotului care o conduce. De vrednicia lui depinde în mare
măsură ca acolo să fie o biserică vie.
Modelul de organizare a parohiei se va vedea în via a credincioşilor, în organizarea şi
gospod rirea familiilor credincioşilor. În acest sens, preotul va pune la dispozi ie: o bibliotec
bine organizat (c r ile cele mai importante s fie în casele credincioşilor, iar în biblioteca
parohiei 5-10 exemplare), cu re ea de internet; dvd-uri sau casete video cu filme creştine,
diapozitive; camer de luat vederi; casetofon, cd-player; sta ie de amplificare; sal de întruniri
(care poate fi şi sal de pr znuiri). De asemenea, va organiza cercuri cultural-pastorale.
Preotul va avea o evidenţă pastorală a activităţii parohiei, pe săptămâni şi luni, în care va
consemna planul şi realiz rile lui, arhiva acestuia con inând toate activit ile lui. Va vizita alte
parohii bine organizate, spre a se inspira din rezultatele acestora, va participa la colocvii şi
seminarii pe teme pastorale şi va iniţia asemenea seminarii. Se va abona la publica iile
specializate care îl pot ajuta. Priorit ile cunoştin elor de ordin pastoral vor fi cele duhovniceşti.
O importan deosebit se va acorda modului în care credinţa ortodoxă a inspirat şi promovat
cultura românească. Întreaga cultură românească de inspiraţie creştină poate deveni mediu şi
mijloc misionar, când preotul discerne în ea rodirea credin ei str moşeşti.

37
Pr. Prof. Spiridon CÂNDEA, „Parohia ca teren de activitate pastoral a preotului”, în Mitropolia Olteniei, XII
(1960), nr. 5-6, p. 284.

109
 Bibliografie pentru capitolul Pastoral :
Cândea, pr. prof. dr. Spiridon, Parohia ca teren de activitate pastorală a preotului, în „Mitropolia Olteniei”, XII
(1960), nr. 5-6;.
Metallinos, protoprezbiter prof. dr. Gheorghios, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, trad. de pr. prof. dr. Ioan I.
Ic , Editura Deisis, Sibiu, 2004;
Necula, pr. prof. dr. Nicolae, Parohia – spaţiu de activitate pastoral-misionară a preotului, în „Glasul Bisericii”,
LVII (2001), nr. 1-4, p. 60-77 şi în „Anuarul Facult ii de Teologie Ortodox Justinian Patriarhul”, Editura
Universit ii din Bucureşti, Bucureşti, 2001, p. 499-515.
Timiadis, mitrop. Emilianos, Preot, parohie, înnoire. Noţiuni şi orientări pentru teologia şi practica pastorală, trad.
de Paul Brusanowscki, Editura Sophia, Bucureşti, 2001.

OMILETIC şi CATEHETIC

Tema 1:
Predici: în duminici şi la praznicele împ r teşti .
R spuns:
Planuri dezvoltate de predic la toate duminicile de peste an şi la toate praznicele
împ r teşti, cu ajutorul bibliografiei mai jos prezentate.

Not : Pentru preg tirea planului de predic , candidatului i se va pune la dispozi ie Sfânta Scriptur
şi un calendar bisericesc.

Tema a 2-a:
Cuvânt ri ocazionale:

a) Parenez la Botezul unui prunc;

b) Parenez la Cununie;
c) Parenez la instalarea preotului în parohie;
d) Parenez la sfin irea bisericii;
e) Panegiric la înmormântare.

R spuns:
Planuri dezvoltate pentru cuvânt ri ocazionale, cu ajutorul bibliografiei mai jos
prezentate.

Bibliografie pentru Predici şi Cuvânt ri ocazionale:

110
Sfânta Scriptură (Edi iile Sf. Sinod);
Cazania, Editat de Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1960, 1973, 1987.
ANTIM IVIREANU, sfântul mitropolit, Predici. Edi ie critic îngrijit de G. Ştrempel, Bucureşti,1962,
Idem, Didahii, Editura „Minerva” , Bucureşti, l983;
BOGDAN, pr. Petru, Viaţa în Hristos. Predici morale pentru toate duminicile şi sărbătorile anului, Arad, 1943;
BOIU, pr. Zaharia, Seminţe în ogorul lui Hristos, Tom I, II, III, Sibiu, 1898-99;
BUGA, pr. prof. Ioan, Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Dumnezeu. Predici la toată sărbătoarea, Editura „Sf. Gheorghe-
Vechi", Bucureşti, 2000;
BULACU, pr. Mihail, Cuvinte din Evanghelie. Predici, Bucureşti, 1944;
BUNEA, pr. Ioan, Predici la duminici şi sărbători, Cluj-Napoca, 1983;
CHIRICU , pr. Toma, Pocăiţi-vă, Predici duminicale, Bucureşti, 1932,
Idem, Anul în predici, Bucureşti, 1996 (Ed. Anastasia );
CLEOPA, arhim. Ilie, Predici la duminicile de peste an, Edit. Ep. Roman, 1990 (ed. a II-a, 1996),
Idem, Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an, Ep. Roman, 1986;
COMŞA, ep. Grigore, Predici la toate duminicile anului bisericesc, Arad, 1926;
CORNEANU, mitrop. Nicolae (coordonator), Ieşit-a semănătorul (Cuvânt ri la duminicile şi praznicele de peste an),
Timişoara, 1974;
GORDON, pr. Vasile, Mergând, învăţaţi…, (Predici), Edit. Universit ii din Bucureşti, 2001,
Idem, Despre bunul simţ în predică, sau respectul faţă de cuvânt, în V.Ort./nov. 1993;
IOAN GUR DE AUR, sfântul, Omilii la Matei, trad. de pr. D. Fecioru, Bucureşti, 1994 (vol. nr. 23 din P. S. B.),
Idem, Cuvinte la praznice împărăteşti, trad. de pr. D. Fecioru, Bucureşti, 1942;
LI IU, pr. Gheorghe, Cartea vieţii (Predici la duminici şi s rb tori), Timişoara, l991;
MIHOC, pr. Vasile, Predici exegetice la duminicile de peste an, Edit. ,,Teofania”, Sibiu, 2001;
MUNTEANU, patr. Nicodim, Cuvântări liturgice..., M n. Neam , 1933,
Idem, Cuvântări pastorale şi îndemnuri, M n. Neam , 1940;
NEGULESCU, pr. N. Marin, Predici la duminici şi sărbători, Edit. Ep. Romanului, 1991;
OANCEA, pr. Zosim (colab. cu pr. Spiridon Cândea), Bune-vestiri. Predici la toate duminicile de peste an, Sibiu,
1944;
P CURARIU, pr. Mircea, Predici la duminici şi sărbători, la praznice împărăteşti şi ale Maicii Domnului, ale
Sfinţilor şi la Sfinţi români; predici ocazionale şi la înmormântări, Bucureşti, 2000;
PL M DEAL , mitrop. Antonie, (coordonator), Lumină din lumină. Predici, Sibiu, 1985,
Idem, Tâlcuri noi la texte vechi, Sibiu, 1989 (Edi ia a II-a, 1996, editura Axios SRL ),
Idem, Cuvinte la zile mari, Sibiu, 1989;
R DULEANU, pr. Boris, Semnificaţia marilor sărbători creştine, vol. I, Sibiu, 1993,
Idem, Semnificaţia duminicilor din postul mare, vol. II, Bucureşti, 1996;
ŞAGUNA, mitrop. Andrei, Chiriacodromion, adecă cuvântări bisericeşti pentru fiecare duminecă a anului,
întocmite de Nichifor Teotoke... cu un adaos de cuvântări pentru sărbătorile domneşti, Sibiu, 1855,
Idem, Tâlcuirea Evangheliilor în duminicile învierii şi ale sărbătorilor, Sibiu, 1857;
SLEVOAC , pr. Ştefan, Popasuri duhovniceşti. Predici la toate duminicile de peste an, Râmnicu - Vâlcea, 1945,
Idem, Predici la duminici şi sărbători, Bucureşti, 1978;
TARNAVSKI, prof. Teodor (colab cu Em. Voiutschi), Predici pentru duminicile anului, 3 vol, Cern u i, 1896, 1898,
1900;
TEODOR, pr. Petre, Hrană şi bucurie. Predici la duminicile de peste an, Valea Plopului, 1995;
VASILACHI, arhim. Vasile, Dumnezeu este lumină. Predici, Neam , 1939.

Tema a 3-a:
Cateheze, având ca tem :

a) Revela ia Dumnezeiasc ;
Bibliografie:
BRIA, pr. prof. dr. Ion, Dicţionar de Teologie Ortodoxă (A-Z), EIBMBOR, Bucureşti, 1994;
COSMA, pr. prof. dr. Sorin, Cateheze, vol. I şi II, Edit. „Banatica”, Caransebeş, 2001;
*** Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2000;
IOAN DAMASCHIN, sfântul, Dogmatica, Edit. Libr riei Teologice, Bucureşti, 1938;
ST NILOAE, pr. prof. dr. Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Edit. Inst. Biblic, Bucureşti, 1978.

111
 b) Sfânta Scriptur ;
Bibliografie:
ANANIA, arhim. B. V., Introducere în citirea Sfintei Scripturi, Edit. Renaşterea, Cluj N., 2001;
COMAN, pr. prof. C., Biblia în Biserică. Eseuri pe teme biblice, Edit. Bizantin , Bucureşti, 1997;
*** Studiul Noului Testament, Manual pentru Institutele Teologice, EIBMBOR, Bucureşti, 1975;
*** Studiul Vechiului Testament, Manual pentru Institutele Teologice, EIBMBOR, Bucureşti, 1955.

c) Sfânta Tradi ie;

Bibliografie:
BRIA, pr. prof. dr. Ion, Dicţionar de Teologie Ortodoxă (A-Z), EIBMBOR, Bucureşti, 1994;
COMAN, pr. prof. I. G., Sfânta Tradiţie în lumina Sfinţilor Părinţi, în "Ortodoxia", anul VIII (1956), nr. 2;
REMETE, pr. lector G., Dogmatica Ortodoxă, Alba Iulia, 1996;
VASILE CEL MARE, sfântul, Despre Sfântul Duh, XXVII, în trad. rom. de pr. C. Corni escu şi pr. T. Bodogae,
EIBMBOR, colec ia PSB – vol. 12, Bucureşti, 1988.

d) Despre mântuire;
Bibliografie:
BRIA, pr. prof. dr. Ion, Dicţionar de Teologie Ortodoxă (A-Z), EIBMBOR, Bucureşti, 1994;
GORDON, pr. prof. dr. Vasile, Introducere în Catehetica Ortodoxă, Edit. „Sophia”, Bucureşti, 2004;
IOAN GUR DE AUR, sfântul, Omilii la Epistola către Filipeni, trad. de † T. Atanasiu, Edit „Icos”, f. l., 1998;
REMETE, pr. prof. dr. George Dogmatica Ortodoxă, Edit. „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000;
Z GREAN, arhid. prof. dr. Ioan, Morala creştină, Edit. „Renaşterea”, Cluj-Napoca, 2004.

e) Sfânta Biseric ;
Bibliografie:
*** Apologeţi de limbă latină, EIBMBOR, colec ia PSB – vol. 3, Bucureşti, 1981;
BRIA, pr. prof. dr. Ion, Dicţionar de Teologie Ortodoxă (A-Z), EIBMBOR, Bucureşti, 1994;
*** Învăţătura de credinţă ortodoxă, EIBMOR, Bucureşti, 2000;
MOLDOVEANU, N., Comori dezgropate, Editura "Casa Şcoalelor", Bucureşti, 1997;
ST NILOAE, pr. prof. dr. Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2003, vol. I-II.

f) Preasfânta Treime;
Bibliografie:
*** Despre Sfânta Treime, traduceri din Sfin ii P rin i de pr. prof. D. St niloae, EIBMBOR, colec ia PSB – vol. 40,
1994;
IOAN DAMASCHIN, sfântul, Dogmatica, trad. de pr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 2005;
REMETE, pr. prof. dr. George Dogmatica Ortodoxă, Edit. „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000;
ST NILOAE, pr. prof. dr. Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2003, vol. I-II.

g) Iisus Hristos – Catehet des vârşit;

Bibliografie:
CLEMENT ALEXANDRINUL, Scrieri, EIBMBOR, colec ia PSB – vol. 4, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucureşti,
1982;
CUCOŞ, Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Edit. “Polirom”, Iaşi, 1999;
DIAMANDI, Sterie, Fiul lui Dumnezeu – Fiul Omului, Edit. „Cartea Româneasc ”, Bucureşti, 1943, vol. I, II şi III
GALERIU, pr. prof. dr. Constantin, Mântuitorul Iisus Hristos, Învăţătorul nostru suprem, Ortodoxia 1/1983;
*** Scrieri despre educaţie şi învăţământ. Antologie. Edi ie îngrijit de Dumitru Muster, Editura Academiei,
Bucureşti, 1992.

h) Maica Domnului;

112
 Bibliografie:
*** Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2000;
POPESCU, prof. dr. Teodor M., Meditaţii Teologice, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, 1977;
REMETE, pr. prof. dr. George Dogmatica Ortodoxă, Edit. „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000.

i) Legea moral . Privire de ansamblu;

Bibliografie:

*** Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2000;

MLADIN, mitrop. dr. N., diac. prof. O. Bucevschi, prof. dr. Ioan Z grean, Teologia
*** Morală Ortodoxă, EIBMOR, Bucureşti, 1980, vol. I şi II;
Z GREAN, arhid. prof. dr. Ioan, Morala creştină (pentru Seminarii), Edit. „Renaşterea”, Cluj-Napoca, 2004.

j) Des vârşirea moral ;

Bibliografie:
BRIA, pr. prof. dr. Ion, Dicţionar de Teologie Ortodoxă (A-Z), EIBMBOR, Bucureşti, 1994;
*** Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2000;
MLADIN, mitrop. dr. N., diac. prof. O. Bucevschi, prof. dr. Ioan Z grean, Teologia
*** Morală Ortodoxă, EIBMOR, Bucureşti, 1980, vol. I şi II;
IOAN SC RARUL, sfântul, Scara, în „Filocalia”, vol. IX, EIBMOR, Bucureşti, 1980.

k) Teme de bioetic ;
Bibliografie:
BRECK, J., Etica aplicată, ed. A. Miroiu, Ed. Alternative, 1995,
Idem, Darul sacru al vieţii, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2001;
CHIRIL , dr. P., şi pr. M. Valic , Spitalul creştin. Introducere în medicina pastorală, Edit. „Christiana”, Bucureşti,
2004;
LARCHET, J. Cl., Teologia bolii, Trad. pr. V. Mihoc, Sibiu, 1997;
www.patriarhia.ro/Opera social-filantropic /Bioetica

l) Deşert ciunea credin ei în magie, vr ji şi farmece;

Bibliografie:
CLEOPA, arhim. Ilie, Ne vorbeşte părintele Cleopa, Sih stria, vol. 4;
DR GULIN, pr. prof. dr. Gheorghe, Împotriva farmecelor şi a altor superstiţii, Bucureşti, 2004;
FLOCA, arhid. prof. dr. Ioan, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note şi comentarii, Bucureşti, 1991;
URZIC , M., Minuni şi false minuni, Bucureşti, 1993.

m) Familia – „biserica de acas ”;

Bibliografie:
BUGA, pr. prof. I., Pastorala, Bucureşti, 1992;
*** Familia creştină azi, Edit. Trinitas, Iaşi, 1995;
ST NILOAE, pr. prof. dr. Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2003, vol. I;
*** Teologia Morală Ortodoxă, Bucureşti, 1980, vol. II;
http://tainacasatoriei.wordpress.com/2008/03/09/ecclesia-domestica.

n) Despre rug ciune;

Bibliografie:
CARREL, dr. Alexis, Eseu despre rugăciune, în "Reader's Digest", ian./1941;
*** Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2000;
MOLDOVEANU, N., Comori dezgropate, Editura "Casa şcoalelor", Bucureşti, 1997;
ST NILOAE, pr. prof. dr, Dumitru, Trad., Cuvânt despre rugăciune, în Filocalia, vol. 1, Sibiu, 1947;

113
*** Teologia Morală Ortodoxă, Bucureşti, 1980, vol. II;
www.ecolife.ro/content/view/41/27

o) Rug ciunea Tat l nostru;

Bibliografie:
Biblia, Edi ia Sf. Sinod al BOR, EIBMOR, Bucureşti, 2008.
BUGA, pr. I., Plinirea potirului credinţei, Edit. „Sf. Gh. Vechi”, Bucureşti, 2007;
*** Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 2000;
GALERIU, pr. prof. dr. Constantin, Rugăciunea Tatăl nostru (Tâlcuiri), Edit. Harisma, Bucureşti, 2002;
IOAN GUR DE AUR, sfântul, Omilii la Matei, EIBMBOR, colec ia PSB – vol. 23, trad. de pr. D. FECIORU,
Bucureşti, 1994;
www.bibleworks.com;
www.biblegateway.com.

R spuns:
Planuri dezvoltate de catehez , cu ajutorul bibliografiei prezentate la fiecare tem .

114
 DREPT CANONIC

Tema 1:
Hirotonia preotului/diaconului: cine o s vârşeşte.
R spuns :
Taina hirotoniei întru preot/diacon o s vârşeşte numai episcopul.
Can. 2 ap.: Preotul s se hirotoneasc de c tre un episcop, (la fel) şi diaconul şi
ceilal i clerici.

Tema a 2-a:
Hirotonia preotului/diaconului: c s toria.
R spuns :
Cel care doreşte s intre în cler, preot sau diacon, trebuie s se angajeze într-o
c s torie curat , cu o fecioar , lipsit de orice b nuial .
Can. 18 ap.: Cel ce a luat în c s torie v duv , sau lep dat (alungat ) sau
desfrânat , sau sclav , sau vreuna dintre cele de pe scen (actri ) nu poate s fie
episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice din rândul clerului (din catalogul
st rii preo eşti).

Tema a 3-a:
Hirotonia preotului/diaconului: c s toria dup Hirotonie.
R spuns :
C s toria dup hirotonie este interzis ; este interzis chiar şi dup hirotesia în
treapta de ipodiacon.
Can. 6 Trulan: De vreme ce s-a zis în canoanele apostolice c dintre cei care
au fost înainta i (introduşi) în cler nec s tori i, numai cite ii şi cânt re ii s se
c s toreasc (se pot c s tori), şi noi p zind (observând) acest lucru, orânduim ca de
acum înainte, în nici un chip ipodiaconul, sau diaconul, sau presbiterul s nu aib
îng duin a încheia (s -şi încheie) înso ire de c s torie, dup hirotonia lui. Iar cine ar
îndr zni s fac acest lucru sa se cateriseasc . Dac îns ar voi cineva dintre cei ce
urmeaz a intra în cler s se lege cu o femeie prin c s torie dup lege (legal ), s fac
acest lucru înainte de hirotonia întru ipodiacon, sau întru diacon, sau întru presbiter.
Can. 10 Ancira: To i cei ce sunt puşi diaconi, dac chiar la punerea lor au
m rturisit şi au zis c trebuie s se însoare, fiindc nu pot r mâne aşa, aceştia
însurându-se dup aceasta, s r mân în slujb pentru c li s-a dat lor voie de c tre
episcop. Dac îns oarecare, t când şi primindu-se la hirotonie cu condi ia s r mân
aşa, dar dup aceea s-au însurat, s înceteze din diaconie.
Can. 1 Neocez.: Presbiterul, dac se va însura, s se scoat din treapta sa, iar
de va fi desfrânat sau va comite adulter, s se exclud cu des vârşire şi s se supun
peniten ei.

115
 Tema a 4-a:
Hirotonia preotului/diaconului: destina ia.
R spuns :
Este oprit hirotonia f r destina ie. La momentul hirotoniei se anun biserica
pe seama c reia este hirotonit noul slujitor, urmând ca în acea biseric s se fac şi
instalarea.
Can. 6 IV ec.: Nimeni s nu fie hirotonit f r destina ie, nici presbiterul, nici
diaconul, nici altcineva oarecare din starea bisericeasc (clerical ); numai dac cel ce
se hirotoneşte va fi anume sorocit (destinul) pentru biserica unei cet i sau a unui sat,
sau altarului (sanctuarului) unui mucenic (martir), sau m n stiri. Iar în privin a celor
hirotoni i f r soroace (destina ii), sfântul sinod a orânduit (hot rât) ca o astfel de
hirotesie (hirotonie) s fie f r t rie şi ca nic ieri s nu poat sluji (lucra), spre ocara
celui ce i-a hirotonit.

Tema a 5-a:
Hirotonia preotului/diaconului: p catul simoniei.
R spuns :
Simonia este un mare p cat, ambele p r i implicate, atât cel hirotonit, cât şi cel
care hirotoneşte pentru folosul material, sunt osândite cu pedeapsa caterisirii.
Can. 22 Trulan: Poruncim ca cei ce au fost hirotoni i pe bani, iar nu dup
ispitire şi dup alegerea vie ii (celei preo eşti), fie episcopi, fie orice altfel de clerici,
s se cateriseasc : dar si cei ce i-au hirotonit.

Tema a 6-a:
Comportamentul preotului/diaconului: incompatibilit i.
R spuns :
Este interzis preotului a avea orice îndeletnicire care contravine moralei
creştine. De altfel, art. 123 alin. 9 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române prevede c „statutul de preot, diacon şi c lug r este
incompatibil cu exercitarea oric ror activit i personale (private) cu caracter
economic, financiar şi comercial, care contravin moralei creştine şi intereselor
Bisericii”.
Can. 3 IV ec: A venit la Sfântul Sinod (la cunoştin a Sfântului Sinod) c
oarecari dintre cei cuprinşi (incluşi) în cler se fac arendaşi ai averilor str ine pentru
câştig ruşinos şi se îndeletnicesc cu treburi (afaceri) lumeşti, apoi, lenevindu-se în
slujirea lui Dumnezeu şi alergând prin casele oamenilor, din iubire de argint iau
asupra lor şi mânuirea (administrarea) de averi. De aceea, sfântul şi marele sinod a
orânduit (hot rât) ca de acum înainte nimeni, nici episcopul, nici clericul, nici
monahul, s nu ia în arend averi, nici s se vâre (amestece) pe sine în chivernisirea
(administrarea) lucrurilor lumeşti, afar numai dac ar fi chemat cumva dup legi la
epitropia de neînl turat (obligatorie) a nevârstnicilor (minorilor), sau dac episcopul
cet ii l-ar rândui s poarte grija lucrurilor bisericeşti sau a orfanilor sau a v duvelor
neajutorate sau a persoanelor care mai ales au trebuin de ajutor bisericesc pentru
frica lui Dumnezeu. Iar dac cineva de acum înainte ar încerca s calce cele orânduite
(hot râte), unul ca acela sa se supun pedepselor bisericeşti.

116
 Can. 9 Trulan: Nici unui cleric s nu-i fie îng duit s aib s laş pentru
îndeletnicire cârcium reasc (pr v lie, cârcium ). Pentru c , dac unuia ca acesta nu i
s-a îng duit a intra în cârcium , cu cât mai vârtos (nu-i este îng duit) s slujeasc
altora în aceasta şi s se apuce de ceea ce nu-i lui îng duit (nu-i este îng duit) Iar dac
ar face ceva de acest fel, ori s înceteze, ori s se cateriseasc .
Can. 10 Trulan: Episcopul, sau presbiterul, sau diaconul, luând cam t sau
aşa-numitele sutimi (procente), ori s înceteze, ori s se cateriseasc .
Can. 24 Trulan: S nu fie îng duit cuiva dintre cei ce se num r în starea
preo easc sau dintre monahi s mearg la alerg rile de cai (hipodrom) sau s fie de
fa a (s ia parte) la jocurile de teatru (arene publice). Dar de s-ar şi chema vreun cleric
la nunt , când ar începe jocurile cele pentru am gire (necuviincioase), s se scoale şi
îndat s se îndep rteze, astfel poruncindu-ne nou înv tura p rin ilor. Iar dac s-ar
prinde cineva asupra acestui fapt, sau s înceteze, sau s se cateriseasc .
Can. 22 VII ec.: […] Celor care şi-au ales via a preo easc nu le este îng duit
nicidecum s m nânce osebit împreun cu femei, decât doar cu oarecare de
Dumnezeu tem tori şi evlavioşi b rba i şi femei, ca şi aceast mâncare împreun s
duc la zidire (îndreptare) duhovniceasc . Acelaşi lucru s se fac şi în privin a
rudelor. Iar de s-ar şi întâmpla cândva ca monahul sau un b rbat cu cinul preo esc s
nu-şi ia cele de trebuin neap rat , şi de nevoie vrea s trag fie la han (osp t rie), fie
la casa cuiva, acela s fie volnic (s aib voie) a face lucrul acesta, ca silit de nevoie,
numai (s -l fac ) cu evlavie.

Tema a 7-a:
Preotul duhovnic: împ rt şirea.
R spuns :
Preotul nu poate împ rt şi decât persoane vii şi conştiente de Sfânta Tain a
Euharistiei.
Can. 58 Trulan: […] Nici unul dintre cei care sunt rândui i între laici s nu-si
dea lui însuşi (s nu se împ rt şeasc pe sine însuşi cu) dumnezeieştile taine […].
Can. 83 Trulan: Nimeni s nu dea Cuminec tura (Euharistia) trupurilor celor
ce au murit (Mt. 26, 26). C ci este scris: „Lua i mânca i" (Mt. 26, 26), dar trupurile
celor mor i nu pot lua, nici mânca.
Can. 18 Cart.: S nu se dea Euharistia trupurilor celor mor i.
Can. 29 Cart.: Aşijderea sinodul întreg a hot rât ca cel ce pentru lenevirea sa a
fost excomunicat, sau episcopi, sau orice fel de cleric, dac în timpul excomunic rii
sale ar îndr zni s se împ rt şeasc înainte de a fi ascultat, acela s se judece, c
însuşi a adus asupra sa hot râre de condamnare.
Can. 3 Tim. Alex.: Întrebare: Daca cineva credincios se îndr ceşte, se cuvine a
se împ rt şi cu Sfintele Taine, ori nu? R spuns: Dac nu tr deaz Taina, nici în alt
chip oarecare nu o huleşte, s se împ rt şeasc , dar nu în fiecare zi, c ci destul este
numai duminica.
Can. 5 Tim. Alex.: Întrebare: Dac femeia s-ar împreuna noaptea cu b rbatul
s u, sau b rbatul cu femeia, şi s-ar face liturghie, se cuvine a se împ rt şi sau nu?
R spuns: Nu se cuvine, c ci Apostolul spune l murit: „S nu v lipsi i unul de altul

117
f r numai prin în elegere întreolalt , la timpul potrivit, ca s v îndeletnici i cu
rug ciunea, şi (apoi) iar şi s v împreuna i, ca s nu v ispiteasc pe voi satana
pentru neînfrânarea voastr " (I Cor. 7, 5).
Can. 7 Tim. Alex.: Întrebare: Dac o femeie va şti c are cele obişnuite
femeilor, se cuvine a se apropia de Taine în ziua aceea, ori nu? R spuns: Nu se cuvine
pân ce nu se va cura i.
Can. 12 Tim. Alex.: Întrebare: Dac mireanul care a visat va întreba pe clerici,
se cuvine a-i da voie lui s se împ rt şeasc sau nu? R spuns: De este supus poftei de
femeie, nu se cuvine; iar dac satana îl ispiteşte pe dânsul, ca sub motivul acesta s -l
înstr ineze de la împ rt şirea cu dumnezeieştile Taine, se cuvine a-l împ rt şi, fiindc
ispititorul nu va înceta în timpul acela, când se cuvine a-l împ rt şi, de a n v li asupra
lui.
Can. 16 Tim. Alex.: Întrebare: Dac cineva ajunând spre a se împ rt şi,
sp lându-şi gura sau în baie a înghi it apa nevrând, se cuvine a se împ rt şi? R spuns:
Da; c ci satana aflând prilej de a-l opri de la împ rt şire, mai des va face aceasta.
Can. 9 Nichifor: Se cuvine s se dea dumnezeiasca împ rt şanie celui bolnav
în primejdie de moarte, chiar şi dup ce a gustat mâncare.
Can. 4 Nicolae: Întrebare: Cuvine-se cel demonizat a se împ rt şi cu Sfintele
Taine? […] R spuns: Dac cineva p timeşte de veninul negru, încât se pare c este
îndr cit, nu se va opri; dar dac cu adev rat este demonizat, nicidecum nu se va
învrednici de cele sfinte, fiindc lumina nu are nici o comuniune cu întunericul.

Tema a 8-a:
Preotul duhovnic: cuminecarea simoniac .
R spuns :
Nu este permis cump rarea cu bani a împ rt ş rii, aceast ac iune fiind
considerat un împ cat împotriva Duhului Sfânt.
Can. 23 Trulan: S-a orânduit ca nici unul, fie dintre episcopi, fie dintre
presbiteri sau diaconi, împ rt şind cu preacurata cuminec tur , s nu cear de la cel
care se împ rt şeşte bani sau ceva asem n tor pentru o astfel de împ rt şire. C ci
harul nu se vinde şi nici sfin enia Duhului nu o d m pentru bani, ci ea trebuie dat f r
viclenire, celor vrednici de acest dar. Iar dac s-ar v di cineva dintre cei ce se num r
în cler cerând ceva de orice fel celui pe care îl împ rt şesc cu preacurata
cuminec tur , s se cateriseasc ca un râvnitor al r t cirii şi al r ut ii lui Simon.

Tema a 9-a:
Preotul duhovnic: cur ia trupeasc .
R spuns:
Pentru slujitorii sfântului altar este obligatorie înfrânarea atât înainte, cât şi
dup s vârşirea Sfintei Euharistii.
Can. 4 Cart.: Faustin, episcopul Picenului, din provincia Potentinei,
reprezentantul Bisericii de la Roma, zise: „S se decid ca episcopul şi presbiterul şi
diaconul şi to i cei ce se ating de cele sfinte, p zitori ai înfrân rii, s se re in de la

118
femei". To i episcopii au r spuns: „Se hot r şte ca to i cei ce stau sau slujesc la altar
s respecte înfrânarea".
Can. 25 Cart.: Episcopul Aureliu a zis: „Prea venera i fra i, deoarece s-a adus
spre dezbatere chestiunea despre înfrânarea unor clerici de la so iile lor, cu excep ia
cite ilor, propun ceea ce s-a înt rit Ia diferite sinoade, ca atât ipo-diaconii, care se
ating de Sfintele Taine, cât şi diaconii şi presbiterii, dar şi episcopii s se înfrâneze de
la so ii la timpuri anumite, ca s fie ca şi cum nu le-ar avea; ceea ce de nu vor face, se
vor scoate din slujba bisericeasc ; iar ceilal i clerici s nu se constrâng la aceasta,
decât numai la vârst înaintat ". Sinodul întreg a zis: „înt rim cele propuse dup
cuviin de sfin enia voastr , fiind sfinte şi pl cute lui Dumnezeu".
Can. 47 Nichifor: Nu se cuvine a se împ rt şi de la preotul care nu posteşte
miercurea şi vinerea, chiar dac pare a fi ortodox; c ci nu este lucru sfânt a fi în unele
privin e evlavios, iar în alte privin e a fi necurat.

Tema a 10-a:
Canonizarea sfinţilor: condi iile necesare pentru canonizare şi dovezile
sfin eniei.
R spuns:
A. Condiţiile necesare pentru canonizare:
1. Ortodoxia neîndoielnic a credin ei, p strat pân la moarte.
2. Prosl virea de c tre Dumnezeu, manifestat prin:
a) puterea de a suferi moarte martiric ;
b) puterea de a suferi diverse chinuri;
c) puterea de a-şi închina via a celei mai înalte tr iri religioase;
d) puterea de a s vârşi minuni, în via sau dup moarte;
e) puterea de a ap ra cu devotament dreapta credin .
3. R spândirea miresmei de sfin enie dup moarte şi confirmarea ei
prin cultul spontan.
Pentru canonizare sunt obligatorii prima şi a treia condi ie, precum şi una
dintre cele ce in de prosl virea de c tre Dumnezeu. Cea de a treia condi ie poate lipsi
numai în cazul martirilor.
B. Cele şapte dovezi ale sfinţeniei:
1. Moartea muceniceasc (p timirea pentru Hristos) a fost, dintotdeauna
considerat de Biseric , drept cea mai cert dovad a sfin eniei.
2. M rturisirea neînfricat a dreptei credin e, cu riscul supunerii la unele
chinuri de nesuportat sau chiar a mor ii.
3. Via a aleas , în care, prin ascez , prin fapte bune şi altele asemenea se
ajunge la cea mai înalt treapt duhovniceasc .
4. Înzestrarea de c tre Dumnezeu cu daruri sau puteri peste limitele firii
omeneşti.
5. Lupta de ap rare a dreptei credin e.
6. Lupta pentru Biseric , pentru Hristos, în aceast categorie intrând to i
binef c torii Bisericii.
7. Ortodoxia credin ei, puritatea ei, considerat temelia şi izvorul
tuturor semnelor posibile ale sfin eniei.
Pe lâng aceste semne şi dovezi ale sfin eniei, mai sunt şi altele, dintre care un
rol deosebit îl are nestric ciunea trupurilor dup moarte.

119
 Tema a 11-a:
Canoniz ri de sfinţi români: canoniz ri de sfin i în Mitropolia Munteniei
şi Dobrogei dup 1990, zilele de pr znuire, ziua închinat sfin ilor români.
R spuns:
Canoniz ri de Sfinţi în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei (dup anul 1990):

2. Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul

 canonizat la 20 iunie 1992
 s rb torit la 27 septembrie
3. Sf. Martiri Constantin-Vod Brâncoveanu, cu cei patru fii ai s i:
Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Ianache Sfetnicul
 canoniza i la 20 iunie 1992
 s rb tori i la 16 august
4. Sf. Cuv. Gherman din Dobrogea
 canonizat la 20 iunie 1992
 s rb torit la 29 februarie
4. Sf. Ierarh Martir Teodosie de la Mân stirea Brazi
 canonizat la 05 octombrie 2003
 s rb torit la 23 septembrie
5. Sf. Cuv. Vasile de la Poiana M rului
 canonizat la 05 octombrie 2003
 s rb torit la 25 aprilie
6. Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica
 canonizat la 20 octombrie 2005
 s rb torit la 03 decembrie
7. Sf. Ierarh Grigorie Dasc lu, Mitropolitul rii Româneşti
 canonizat în 21 mai 2006
 s rb torit la 22 iunie
8. Sf. Cuv. Iachint de Vicina
 canonizat la 8 Iulie 2008
 s rb torit la 28 Octombrie
9. Sf. Cuv. Dionisie Exiguul
 canonizat la 8 Iulie 2008
 s rb torit la 1 septembrie
10. Sf. Cuv. Neagoe Basarab
 canonizat la 8 Iulie 2008;
 s rb torit la 26 Septembrie.

C. Ziua închinat Sfinţilor Români:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin hot rârile nr. 292 şi nr.
5336/1989, a dispus înscrierea în calendarul bisericesc a sfin ilor şi martirilor români,
precum şi fixarea „Duminicii Tuturor Sfin ilor români” în duminica a II-a dup
Rusalii, începând cu anul 1990.

Not : La fiecare tem s-a indicat un num r limitat de canoane, cele mai sugestive; îns pot
fi cercetate şi canoanele paralele şi comentariile lor din edi iile indicate mai jos, la bibliografie.

120
 Bibliografie pentru capitolul Drept Canonic:
BOROIANU, dr. D. G., Dreptul Bisericesc, Tipografia-Editoare Dacia, Iaşi, 1899;
DRON, pr. Constantin, Canoanele. Text şi interpretare, vol. 1. Canoanele apostolice, Bucureşti, 1933
şi vol. II. Canoanele sinoadelor ecumenice, Bucureşti, 1935;
FLOCA, arhid. prof. dr. Ioan, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Sibiu, 1991;
Idem, Drept canonic ortodox, legislaţie şi administraţie bisericească, vol. I şi II, Bucureşti 1990;
MILAŞ, ep. Nicodim, Dreptul bisericesc oriental, Bucureşti, 1915;
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române prin hot rârea nr. 4768/2007 luat în şedin a de lucru din 28 nov.
2007, recunoscut prin HG 53/16 ian. 2008, publicat în M.Of. nr. 50/22 ian 2008;
ŞAGUNA, mitropolit Andrei - Baron de, Compendiu de Drept Canonic, Tipografia Arhidiecezan ,
Sibiu, 1868;
Idem, Enhiridion, adecă carte manual de canoane ale unei, sântei, soborniceşti şi apostoleşti Biserici
cu comentarii, Sibiu, 1871;
ŞESAN, Dr. Valerian, Curs de Drept Bisericesc Universal, Ed. II, Editura Grossu Neculai şi V c reanu
Vasile, Cern u i, 1936-1937.

121