SFINTUL CIPRIAN

DESPRE UNITATEA BISERICII

INTRODUCERE
Tratatul Despre unitatea Bisericii a fost scris de Sf1n-
tuJ Ciprian pentru potolirea vrajbei din vremea prigoanelor contempo-
rane, care au dus la a Bisericii romane a celei
africane. In epoca acest tratat este des amintit, att
ca simbol al eforturilor patristice pentru interpretarea doctrinei evan-
ghelice despre unitate, ct pentru a aminti despre
epoca ei
El avea cu cel Despre cei de la n
timpul prigoanei lui Deciu, ca remedii aduse de marele al
Bisericii - unul doctrinar, cum ea una
altul canonico-duhovnicesc, de groaza de moarte
chinuri, care pe marea majoritate a se lepede
de Hristos, pentru ca ncetarea prigoanei, se la
El cu frngere de
La ani alegerea Sf1ntului Ciprian ca episcop al Carta-
ginei anume n ianuarie 250, izbucni prigoana lui Deciu - una din-
tre cele mai bine organizate pentru nimicirea Bisericii Marele
ei ierarh n-a voit turma ntr-un moment n care fuse-
serC1 dintre Bisericilor - printre care
al Romei -, potrivit cuvntului profetic: Vai de
oile (Zaharia XI, 7), ci s-a ascuns a trecut furia demo-
nlacC1 a urei mpotriva Domnului. De acolo el a scris mai
mult de de scrisori comunitate precum
.,i cele tratate (amintite mai sus).
pe care o crease prigoana n era aceea a unei to-
tale vechile canoane, erau din
nu mai puteau fi dect n urma unei sta-
bilitd de ierarhie. Se o modalitate a celor
cdzuti de 1a prin garantarea lor - ori, unii, po-
SFINTUL CIPRIAN. DESPRE UNITATEA BISERICII
429
trivit principiului apusean al meritelor - de con-
fesori, de cei care, cu riscul pe Hristos
;n dar cu numai nchi-
soare, chinuri, mutilare etc. Confesorii ofereau celor un bilet de
(libellus paeis) , cu care erau n
Abuzurile cu cale de revenire la a au de-
venit scandaloase pentru unii confesori, din
din interes ori din de rnduielile Bisericii, nu mai
deosebire ntre nu mai seama de ierarhi. Sfntul Ci-
prian rnduielile canonice unde se poate extinde mila
de apostali, dreptul confesorilor al ierarhiei, n acest proces com-
plex. De unde a urmat un conflict grav ntre el comunitatea credin-
de o parte unii apostali unii confesori de alta. nici apo-
nu acceptau totdeauna o grea drept con-
ditie a reprimirii lor n Biserici, nici confesorii chiar unii nu
acceptau b1amu1 de a fi primit prea cu pe cei care se le-
de Hristos n
Conflictul s-a accentuat n iarna anului 250-251, printr-un grup de
preoti, care ar fi dorit ei episcopatul n locul SfntulUi Ciprian. Unii
dintre ei i era de-abia neofit cnd a fost ales episcop al ce-
lei mai mari eparhii africane; altii l numeau al lui Hristos fi-
se ascunsese n vremea prigoanei lui Deciu. Preotul Felicissimus,
ameninta cu ruperea de comunitate pe cei care vor
mai asculta de episcopul Ciprian. Acesta l pe Cor-
neliu fie ales n locul lui care a fost el excomunicat.
apoi Sinodui Africii, care s-a tinut cu putin nainte de
de 23 martie 251 la care au participat 60 de episcopi. au
aprobat n unanimitate referatele sale Despre unitatea Bisericii sobor-
Despre cei de la pe care le-a citit n

In cele ce vom tratatului ((Despre unitatea
Bisericii (catolicej. unitate a una dintre
marelui ierarh, pe care o pune o n mod
sistematic pentru prima n
unitate o prin imagini biblice cunoscute, referi-
toare la corpul omenesc, care lui Hristos cu
Biserica Sa (I Cor. XII, 12-27; Rom. XII, 4-5 sq.), prin imagini
luate din soarele 'razele lui, arborele lui constitu-
tive, mama copiii' etc., ori generale, din ca:
arca lui Noe, haina evreiesc, porumbelul etc., etc.
430 APOLOOETJ OI! LIMBA LATINA
Bisericii (Ioan XV III, 21 etc). este puternic
de-a lungul tratatului de citatelor scripturistice, ba-
1.at(1 mai ales pe exegeza Implinirea Vechiului
Testament lumii, n care credea Sf1ntul Ciprian,
asJgur(1 autoritatea lor (cap. XVI). Bisericii din
vremea sa - prin -, a fost, dealtfel, (cap.
XVII), ca acelea ale Vechiului Testament (XVIII). Apostafii s-au supus
rlnduielii prin (XIX), dar sau chiar abuzurile unor
confesori au provocat tulburare (XX-XXI) se se
ei de comise (XXIII). Nu s-au supUs rnduielii canonice;
vor primi pedeapsa (XXIV). Celor Sfntul
Ciprian le practica Bisericii apostolice (XXV)
(XXVI-XXVII) 1.
Acestea au fost dramatice care au dat trata-
tului Despre unitate ... acestea au fost remediiJe acceptate n una-
nimitate de puternica a Africei, la mijlocul veacului al III-lea
Care este temeiul care pe
aceastcl unitate a Bisericii lui Iisus Hristos Inviere? - Este cole-
giul celor care au fost la n lume nainte de
tarea la cer, al Apostoli (Mt. XXVIII, Mc. XVI), continuat
la veacurilor de colegiul episcopal constituit n Sinod (Epistola
XXXIII, 1, 1). La unitatea aceasta a Bisericilor locale mai
ales se imaginile amintite ale Sfntului Ciprian, - unitate a celor
care la slujirea n Hristos. Episcopatul acesta, care
are puterea de a lega deslega, este unul indivizibil ca Biserica,
adunarea episcopilor este pentru Biserica ceea ce este
cplscopul n cea (V). In Epistola a LXVI, 8, 3, Sfntul Ciprian l
descrie ca garant al Biserica este, n ochii lui Hris-
tos poporul unit cu episcopul turma de ei ; episcopul
este n Biserica n episcop cine nu este cu episcopul nu
este n el categoric.
n acest tratat Sfntul Ciprian, care a prestigiul
papei Corneliu mpotriva disident ei lui Novatian n alte nu
spune nimic despre primatul papal - ca dealtfel mai toate documentele
Bisericii primare -, teologii romano-catolici autenticitatea unui
flagment scurt la mijlocul sec. al XVI-lea (1563), n
publlcatc'1 la Roma de Paul apoi de catolici, dar n-
1. Cf. Mgr. Victor Saxer, profesor la Institutul de Arheologie Roma,
Cypricn, I'Unite de I'Eglise catholique, Augustin, Sermons sur l'Eglise unie, cu in-
troducere, 1raducere note. Les Peres dans la foi (edit. Dese/ee de Brou-
WPT, Hl79), p. 1G-17.
SPINTUL CJPRJAN. DUPIlI UNiTATIA BIIllUCIJ
Mturat de anglican} protestanti, la jnceputul capitolului IV numit
pe drept textul primatiei, Acest text este evident ln dezacord cu cel
care-l continud ln capitol, sub denumirea de textul acceptat,
Ei i admit lntlietatea fatd de acesta din urmd, care ar fi fost adc'1ugat
ulterior, ca sel-l atenueze, cnd Sf1ntul Ciprian a intrat n conWct cano-
nic cu episcopul Romei n problema valabiliteltii Botezului ereticilor.
Toate explicatiile date au caracter nu pot justifica pretentia
de autenticitate, care, este adevelrat, a diminuat mult n intensitate,
cum reiese din ultimul studiu romano-catolic publicat acum cteva luni
citat de noi fi. In acest context mai citelm c1teva concluzive din
Introducerea celrtii profesorului romano-catolic, Mgr. Victor Saxer, cu
care sntem de acord - Mrel primatului care urmeazel la el,
Adesea scrie el, Ciprian citeazel Mt. XVI, 18-19, ca se1 funda-
menteze pute.rile Bisericii privitoare la iertarea pelcatelor. In afard de
Unit. IV, se n Ep. XXXIII, 1, 1..., dar n FOflt. XI, Pat. IX,
Ep. LXXI, 3, 1. Or, chiar c1nd episcopul Cartaginei merge mne11n mlne1
cu acela al Romei, cum este cazul n afacerea acelor nu scoate din
textul lui Matei nici o despre o putere a lui Petru, deosebite1 de
aceea a Apostoli prin urmare nu colegului se1u
roman nici o autoritate superioard aceleia a episcopi. Dimpo-
el papei 1 cel pretext n Mcute1
lui Petru ca aroge autoritatea asupra colegilor Ep. LXXI, 3, 1.
Este un abuz, pentru cel drepturile episcopilor snt egale, AceasUl pozitie
o formulare foarte din partea lui Ciprian ntr-un document
oficial, preambulul actelor Sinodului de la Cartagina din 1 septembrie
256 : Nimeni dintre noi, spune el nu se constituie episcop al episcopilor,
nici nu reduce pe colegii seli la supunere, terorizlndu-i sau tiranizlndu-i,
orice episcop pelstreazc1 propriu-i drept de decizie, cu toate1
libertatea cu o deplinel a puterilor sale. De asemenea, nu
poate nici sel fie judecat de altul, nici sc1 judece el pe altul, ci noi
cu judecata Domnului nostru Iisus Hristos (Sent. Epp.
Prael) 8.
In felul acesta, Sfntul Ciprian ca autoritate supremel a Bi-
sericii Sinodul, sinodul episcopilor, conform celui apostolic (Fapte XV,
6 sq.), n colegialitatea episcopilor, Mrel deosebire de autoritate lntre
el. Ceea ce este episcopul n Biserica locale1 este n Biserica UniversalCJ
2. Este mare deosebire din acest punct de vedere Intre Prof. F. Ouyrt'l
In al Precis ele Pat r%ule, t. 1, p. 253-250 sau u{'eOu 11 prof. Ill'rt-
bold Alt,6ner In l'atr%U/l', (Frolburg lm Brl'lsguu, 193B), 'p. IO(} 107 <IC!'l'1I Il MUr.
Vi<'!or Saxpr, op. cii .. mpfCI, Jl. III :.>J,
:1. Mgr. Victor SIlXN, ojl. !'it., p. 17.
432
APOLOGITI OI LIMBA LATINA
adunarea episcopilor. Ciprian zice: colegiul lor - episcopatul este
unul, fiecare episcop o parte n indiviziune (Unit., V) 4. Episcopii
slnt unii de altii prin legea dragostei a armoniei s,
sub conducerea Sfntului Duh; de aceea autoritatea lor n
nu poate fi deci nu are nevoie de o supra-auto-
ritate pe deasupra Bisericii. Ea este snul matern care pe co-
pilul lUi Dumnezeu, este mijlocitoare obligatorie ntre cer:
Nimeni nu poate avea pe Dumnezeu, n-are Biserica
(Unit. VI); ca ai pe Dumnezeu, Sfntul Ciprian, trebuie
ai Biserica (Epist. LXXN, 7, 2). n afard de Bise-
nu este mntuire (Epist. LXXIII, 21, 2).
Amintim pe scurt cuprinsul tratatului Despre unitatea Bisericii so-
:
Cap. I. snt cursele vicleanului ispititor. Cap. II. Nu-
mai prin statornicia n ne putem opune celui Cap. III. Diavo-
lul ne duce n prin erezii schisme ; ne ferim de ele. Cap. IV.
unitatea de n Biserica cea una a lui Hristos Iisus. Cap. V.
Episcopatul unitate. Cap.VI-VII. Imaginile biblice ale
a corabiei lui Noe a hainei Lui fac mai
despre unitatea Bisericii. Cap. VIII. O un
e Biserica una, casa cea a Domnului. Cap. IX. Porumbelul de
la Cincizecime este simbolul dragostei a Bisericii. Cap. X. Ereziile
s1nt mijloacele de ncercare ale noastre. Cap. XI. ne ferim de
Cap. XII-XIII. Cei ce se de se despart
de Dumnezeu, Domnul ne-a cerut ne cu na-
inte de a ne ruga. Cap. XIV-XV. Cei care mor de dragoste n afara
Bisericii nu snt martiri, Biserica de
Cap. XVI. Ereziile schismele au fos prezise de Cap. XVII-
tK.VIII. ne ferim de cei de potrivit
scripturis,tice, care prezice pedepsirea lor. Cap. XIX. ruperea de
este mai dect apostazia. Cap. XX-XXII. Confesorii
se de prin de smerenie: ei pot Cap. XXIII.
Nimeni nu se lase de
astfel. Cap. XXN. Pacea este idealul Mntuitorul. Cap.
XXV. Biserica a fost exemplu unic de unitate n dragoste, (cap.
XXVI) dar ntre noi a unitatea pentru a dra-
gostea. Cap. XXVII. Domnul este aproape, ne trezim din somnul vechii
4. Idem, ibidem, p. 16.
5. Epistola LlV, 1 ; LXVII, 5 otc.
SFINTUL CIPRIAN. DESPRE UNITATEA BISERICI!
433
n care am veghem la observarea ndeplinirea
Domnului! scrie Sfntul Ciprian la tratatului
despre unitate - socotit cea mai scriere a sa.
LITERATURA
'In cu ongmea textului unele dinJtr-un
fragment din concluzIa la traducerea tratatului Despre unitate, privitoare loa manu-
scrisele primele TIIansmiLt,erea textului lui Cipr1an s-a mai ,ales prin
mijlocirea manuscriselor. !Lista studiile lor se n critice ale lui Har tel
Bevenot. Trimit n deosebi la aceasta din care se n Corpus christianolUm
ale concluzii le rezum aici. Manuscrisele care au ajuns la noi snt m-
prin Europa, n deosebi n cea Cel mai vechi care
tratatul [De unitate] este cam de la anul 500. Lowe l crede originar din Italia sau
din Gali'a ,In sec. al XVII-lea el aance1arului Seguir, apoi nepo-
tului de Coislin, care-l St. Germain des Pres, de unde a trecut la
Biblioteca
Aproape o (de manuscrise) d.IIl epoca patru snt
germane, alte engleze. Pentru dubla stare a cap. IV, snt de o
lIlare cteva manuscriSle din apogeul Evului Mediu, de la
sec. XI XII, cele de la Leyda de la St.-Victor din Paris. au primit
innoirea manUJsoriselm de la sec. XVI-lea. princeops ,a fost
la Roma in 1471. Nici aceasta, nici cele care au urmat, nu textul primatu-
lui. Ele nu ofereau decit textul receptat, cind Paul l-a publicat pentru
prima la Roma in 1563, pentru ca apoi se in A
lui Jacques Pamede la Anvers n 1568, a lui Riga uIt la P,aris in 1648, a lui Dom de
Maran, reluind pe Baluze in 1726 i tot la Paris, a un puternic de indig-
nare n cimpul protestant. Paul a fost acuzat de fals. La fel anglica-
de la Oxford, din 1682 a dat repede textul
Marile uzuale din epoca Aceea a lui Jacques Paul
Migne, care a n 1865, in Patrologia latina, este o copie a aceleia
a lui Mare.n. Prima este lui Wilhelm de Hartel a iOl
Corpus christianorum din Viena, n 1869. De numeroasele critici de care
s-a bucurat ea, a profiItat Ia ultima i se in Oorpus
christianolUm din Turnhout din 1972 i ea a fost traducerea
6.
(Pentru n cu cOdicele, a se vedlea: canOO1icul Bayard, St.
Cyprien. Correspondance, t. 1, ed. II, Paris, 1962, p. XXXIX-XLIV LIV-L Vi ioar
despre p. XLIV-XLV, amintite deja la Sf. Cipriam).
STUDII:
A. d'Ales, La TMologie de St. Cyprien, P,ail'is, 1922; Mgr. P. Batiffol, L'Eglise
naissante et le Catholicisme, Paris, 1927 i M. Bevenot, St. Cyprien's De unitate ...
chillP. 4, in The Light of the Mss, col. Analecta gregorila'Ila, 11, Roma, 1937, p. LXXXV
+ 79 pp., + ,textul cap. 4 i J. Colson, L'Episcopat catholique, Paris, 1963 i Van den
Eynde, La double edition De unitate Ecc1esiae de St. Cyprien, n Revue d'histoire
Ecclesi,astique, 29, 1933 i A. von Hamack, Dogmengeschichte, pd. IV, it. 1 i P. de La-
briolle, De I'Unite de l'Eglise catholique, col. Unam Sanctam, 9, Paris, 1942 i P. Mon-
ceaux, Histoire litteraire de l' Afrique chretienne, t. 2, Paris, 1902, Ia Bruxel-
les, 1966 i O. Perler, De c(ltholicae Ecclesiae unitate, 'chap. 4-5, n Romische Quan-
talschrift, 44, Roma, 1936 i V. Saxer, Vie liturgique et quotidienne il Carthage vers
le milieu du IlI-e siecle, col. Studi di ,antichita cristi ana , 29, Roma, 1969 i M. Vil-
lain, Introduction il l'Oecumenisme, Paris, 1964.
In
Patrologiile citalte La literatura Sfntului Giprian de Pr. 1. Coman Pr. Cicerone

6. Mgr. Victor Saxer, op. cit., p. 52.
28 - de
DESPRE UNITATEA BISERICII ECUMENICE
(DE CATHOLICAE ECCLESIAE UNITATE)
r.
Cnd Domnul ne ne spune: Voi sarea
tului 1, iar n parte ne fim simpli n
n simplHate, ce se cuvine facem alkeva, prea
dect veghem cu inima de de prevedere
ne ferim de cursele pentru ca nu cumva,
ce ne-am lui Dumnezeu
n mntuirii noastre? Noi nu trebuie ne temem
numai de de atacurile destinate coboare
pe servitorii lui Dumnezeu. E mai paza, cnd primejdia
se vede sufletul se din timp de cnd adversarul se
ca atare. Dar este mai periculos mai de temut
efnd se cnd ascuns sub masca a se
ca un 2 mpotriva din care este numit
astfel. EI este ntotdeauna viclean, ntunecate ocolite
pentru a mpresura pe om. a de la nceputul lumii cu cuvinte
dar mincinoase, a suflete credule naive, care
nu luat de prevedere 3. a ncercat chiar 'pe
Domnul, venind pe ascuns rtrndu-se ca Dar a fost
respins, de acee'a a fost izgonit, pentru a fost descoperit Ia timp
recunoscut 4.
1. Mt. 5, 13.
2. a diavolului in chipul e manifestarea vicleniei, din
pricina torsiuniIor minciunii in general a acestei reptile primejdioase. Sfntul Iustin
Tertulian au folosit imagine inaintea Sfntului Ciprian.
3. Fac. 3, 1 sq.
4. Mt. 4. 1-11.
SPINTUL CJPRIAN, DBlPRI UNITATIA BIIIRICII ICUMIINJCI
435
H.
De aici ni s-a dat exemplu fugim de drumul omului vechi,
mergem pe urmele lui Hristos cel biruitor, ca nu in la-
tul ci, in primejdiei, ne
asupra nemuririi pe care am primit-o. Dar cum ne-am putea ne-
murirea, nu indeplinim acele porunci ale lui Hristos, prin care
moartea a fost El ne zice:
vrei vii la poruncile 5, de asemenea:
f,ace ceea ce cer, nu voi mai numi servi, ci prieteni 6. Pe
i puternici statornici, cu temei pe piatra
pe i mpotriva tuturor
furtunilor vrtejurilor lumii Cine aude cuvintele mele
-- zice El - le este asemenea intelept care
casa sa pe au ploile, au venit rurile, au suflat
vnturile asupra casei aceleia, ea n-a a
fost PE' 7. Trebuie, n cuvintele Lui,
facem ce ne-a I-a Lui. Dealtfel cum poate
spune crede n Hristos cel ce nu face ceea ce l-a Hristos
De unde nu porun-
cile ?In mod necesar cel furat de duhul se
dintr-un loc n altul, ca praful pe care-l vntul,
umblnd nu va ajunge la mntuire cel ce nu merge pe calea min-
tuitoare a
III.
Dar trebuie ne nu numai de care se care
se ci de cele ascunse sub viclenia ce e mai vi-
clean mai dect descoperit a1lungat prin venirea lui
Hristos? ce a fost. neamurilor lumina a min-
tuirii care a ca surzii glasul
orbii ochii Domnul, infirmii capete
cea 8, dllerge asculte, se roage cu glasul
vorbirii. prea credincioase au
pe idoli templele lud au goale, a o
raceea de 'a atrage pe de
prin numele de A inventat erezii schisme prin care
5. Mt. 19, 17.
6. In. 15, 14--15.
7. MI. 7, 24-25.
Il. Semnele N!'I meslnnlcC', dupli Mur. Vlclor S.IX{r, up. !'il., p. :!7 110111 3, 10
IsnlLI :W, In 1:19, 111 sq. I :ifi, 5 sq'l fll, 11 MIII .. 1 11. '1. O.
436
APOLOOBTI DB LIMBA LATINA
dezbine unitatea Bisericii.
Pe cei pe care nu-i putea pe drumul orbirii celei vechi ii
abate pe oalea UJnei noi pe oameni chiar din
tocmai cnd li se pare s ... au apropiat de au de noaptea
acestei lumi, tocmai ,aturuC i n ntuneric, ndt se numesc
cei ce nu stau pe temeiul Evangheliei al legii lui Hristos,
cei ce cred au umblnd n rutuneric, de
care se preface cu glas de Apostol de nger al luminii 9,
unelte care se dau drept slujitori ai care pretilIld
noaptea este zi, moartea mntuire,
prezerutnd pe anrlihrist sub numele lui Hristos spunnd min-
ciuni oa denatureze prin Aici
se ajunge, prea cnd nu se merge l,a nu
i se nceputul nu este cuvnrbul ceresc.
IV.
cinev,a, va vedea nu e nevoie de
dQvezi de o expunere 10 pentru a demonstra
Vorbind ,lui Petru, zice Domnul: 11 Eu spun tu Petru pe
voi zidi Biseri'ca mea tadului n-o va
voi da cheile cerurilor cele pe care le vei leg,a pe
leg'ate vor fi n oeruri cele pe oare le vei dezleg,a pe
dezlegate vor fi n ceruri 12. Pe unul singur Biserica
le atribuie la Apostolii nvierea Sa putere le
spune: Precum m-la trimis pe mine trimit eu pe voi. Pri-
Duhul Sfrut. ierta cuiva iertate i vor fi; le
9. II Cor., 11, 14-15.
10. Sfintul Ciprian a rezumat in precedentele trei capitole ceea ce trebuiau
aLb! clar in vremea sa pentru dreptei anume: ispi-
tele viclene ale diavolului pentru a pe (cap. 1) i datoria acestora de a
rAmine n (II) confuzia pe care cel s-o in
BisericII. prin ereziile schismele care rup unitatea Bisericii.
Aici, n capitolul al IV-lea, incepind descrie unitatea Bisericii, SfintulCiprian
pe scurt Mntuitorul a trimis pe Apostoli la
Inviere (Ioan 20, 21-23) pe temeiul despre dumnezeirea Fiului lui Dum-
nezeu de cel mai dintre Apostoli in numele lor (Matei 16, 18-19).
Iar In capitolul Sfintul Ciprian in continuare unitate va fi
de colegiul episcopal Apostoli.
11. Mt. 16, 18-19.
12. In acest loc a fost introdus in Evul Mediu un mic comentar la tra-
tatulDespre unitatea Bisericii de teologii romano-catolici, prin care
li atribuie Sfintului Ciprian primatului papal - cum am amintit
In Introducere. Textul a fost numit de teologi textul El se deo-
Intru totul de contextul tratatului Sfintului Ciprian, care unitatea
BisericI! pe ei, de colegiul episcopal despre care
foarte limpede marele ierarh african in capitolul al V-lea.
SPINTUL CIPRIAN, DUPRI UNITATIoA IIIIRICI! ICUMINle.
437'
cuiva, vor fiII 18, ca sa se vada bine unittMea, a
rinduit, cu autoritatea Sa, Incepind-o de la unul
singur. Apostoli erau tot ceea ce a fost Petru, inzestra cu
onoare putere, dar inceputul de la unul, pentru ca Bl-
serica lui Hristos se arate in unitatea sa. Unitatea Bisericii o
Duhul Sfnt in peI1Soana Domnului, dind zice in Clntarea c1ntdrllor:
Una este mea, m,ea, una este la mama sa,
pentru cel ce i-a dat 14. Cine nu unitate a Bisericii,
crede Cine se Bisericii i se opune crede
e in lucru ne fericitul Apostol Pavel, cind
ne zicnd: Un singur trup, un singur Duh, o
a voastre, un singur Domn, o un
botez, un 15.
v.
unita,te sntem datori s-o 5-0
mai ales cei care conducem ca episcopi Biserica, episco-
patul este unul singur 16. Nimeni nu prin
este de dat ne gindim in climatul cezaro-r'lpist medieval
era o impietate acestui tratat al Sfntului Ciprian, care " fost un factor
decisiv in alegerea papilor contemporani in care se despre colegiul
episcopal nu despre primatul papal. puterea de dezlegare a cheilor e datA
tuturor Apostolilor, iar de a Sfintului Petru pe care a zidit
Biserica Mintuitorul, era in numele Apostoli. Pentru ro-
era nevoie de un comentar, care atribuie Sfintului Clprian recu-
primatului papal. Acest adaos introdus in textele mai noi, nu ma! este
primit de teologii ne-romano-catolici nici de (Profesorul
H. Kiing din vremea Mgr. Victor Saxer sint pilde
In traducerea nu putea fi II aici in versiunea Mgr.
Victor Saxer, pentru a fi judecat in cadrul textului recept, primit de teologl1 celor-
lalte Biserici de unii romano-catolici: invierea Sa, El a spus lucru
lui Petru: oile Mele (Ioan, 21, 17). Pe el a zidit Biserica, lui i-a Incredintat
sarcina de a oile Sale. tuturor ApostoIiIor putere cu toate
acestea nu decit o in virtutea sale, iEI organi-
originea de a fi a Apostoli erau ceea ce era Petru
dar lui Petru i se primatul. s-a nu decit o o catedrA.
Apostolii sint, desigur, dar se de o singurii turmii, pe care o duc
la Apostolii Intr-o Cine nu se In aceastA
unitate a lui Petru crede se In 1 Cel ce catedra lui
Petru, pe care este Biserica, mai poate avea cii se !n Bise-
1, Mgr. Victor Saxer, op. cit., p. 28.
13. In. 20, 21-23.
14. Cint. Cint. 6, 9.
15. Efeseni 4, 4-6. Este citatul biblic cel mal expresiv ma! complet pe care-l
pune Sf. Clprian la temelia sale despre unitatea Blserlcll.
16. Sfintul Ciprlan a creat expresia coleg!al!tatea episcopalA despre cure S-1I
vorbit mult la Concillul de la Vatican, a fi citat fn luI. AflAm acclINt!1
expresie In mal multo eplNtole alo sale, de plldll: .CoDcordlam ColeglJ aaccrdolalls
rlrm!ter oplnl'llls (I:lplst. LV-Il ('/lIre Alllo/lllln, 1, I :.S/llnl Cyprll'n. CorreRponllnll"c''',
t. fi. ('o\. .dl's l1nlvl'fsltc\s de l1n11lC'{', de Cllllon(('u! IInYlml, 1'11, li-li, Pnrls, I!HII. p.
438
APOLOGETI DE LIMBA LATINA
nimeni nu strice prin
Episcopatui este unUiI singur, din 'care fieoare in mod solidar o
purte. Biserica este una care se extinde prin dezvoUarea sa,
La fel razele sIllt muLte, dar lu-
mina este una remurile a,rborelui snt multe, dar pUJterea-i una,
cu ajutorul Dintr-un singur izvor curg multe ruri,
ele snt numeroase, dar unitatM de i se Smulge o
din corpUil soarelui: nu vei putea, lumina lui este Rupe
o dintr-un arbore, va putea Desparte
un riu de izvorul lui: v,a seca. T()(I; Biserioa Domnului,
lumina, cu razele sale tot
nu este lumina oare 'se ntinde peste tot unitatea ei
Ca ramurile unui arbore, razele ei de se Illtind peste
tot ca diIlltr-un izvor, ei se de-
parte, dar unul i eS/te izvorul,oa ai fii du-
se necontenit. De e'a sntem cu l'aptele ei
ne din suNetul ei este sufletul nostru.
V:l.
a lui Hristos, este nu poate fi
o cu pudoare unui sin-
gur pat 17. Ha ne lui Dumnezeu, ea Domnu-
lui pentru fiii ei. Cine se desparte de se cu ,alta
de ciilie Biserioa lui Hristos
nu va avea de la Hristos, devine un un profan, un
Cine nu are oa Biserica nu poate avea pe Dumnezeu ca
18. Numai -a fost cineva n afara lui Noe a
poate cel ce e in afara Bisericii. Ne Dom-
nul zice: Cine nu e cu Mine, e impotriva mea cine nu culege cu
Mine, 19. Cine pa'cea unirea cu Hristos, este mpotriva
lui Hristos. zice Domnul: Eu una sntem 20. de ase-
menea, despre Fiul Sfntul Duh este scrils : Cei trei una snt 21.
131 I Nec sic agat quasi ipse judicaverit de Collegio sacerdotum; (Epist. LXVIII,
IV, 3; idem, ibidem, p. 238) etc. Sensul este cel din cap. V: unul Sf.
Clprian 11 pe larg aici.
17. Sfintul Ciprian adesea imaginile biblice ale conjugale
fecioriei: Os. 1,2 i Mt. 9, 15; 22; In. 2, 1 sq. ; Efes. 5, 22 sq.; II Cor. 11,2; In. 3,29;
Fapte 19, 7; 21, 2. Mgr. Victor Saxer Epistolele Sfntului Ciprian unde snt
folosite: 43,4, 3; 52, 1,.3; 73, 19,2; 74, 73 etc. (op. cit., p. 30, nota 13).
18. care se n Epistola 74, 7, 2 a Sfntului Ciprian.
19. Mt. 12, 30.
20. In. 10, 30.
21. 1 In. 5, 7.
SPINTUI. CIPRIAN, DIIIPRI UNITATIA BISIRICII ECUMENICB
439
Crede cinev'a oll. unaate care vine din puterea
prin poate fi de poate fi
de dezbinaJtoare? Cine nu unitate, nu
legea 'lui Dumnezeu, nu in Fiul, nu
millituirea.
VII.
Unitarte prin a umrll
inseparabile, ne este n Evanghelie prin Domnului Iisus
Hristos: acea:sta n-a fost n mai multe ci s-a
tras pentru ea, ca fie cel ce se cu ea
vreo cu aLtcineva. spune Sfinta
Iar nu era d de sus in jos
dintr-o au zis ntre ei: n-o ci tragem
pellitru ea, cui i va a lui fie 22. Ea ave,a acea unitate
venind de sus n jos: venind de la ceresc nu putea fi sri-
de cel ce avea s-o era una
prin ei. Nu poate lui HrLstos cine
divide Biserica lui Hristos. moartea lui Solomon
regatul poporul lui scindndu-se, profetul Ahia a venit n regelui
Ieroboam pe cmpul de adunare n 12 zi-
cnd: Ia pentru tine zeoe acestea spune Domnul:
regatul din mna lui Solomon voi da zece sceptre, iar doud
vor fi ale Ilui, n favoarea servului meu David a Ierusalimului,
pe care am ales-o ca pun numele Meu acolo 23. Pe cnd Israelul
era n 12 triburi, profetul Ahia Dar
poporul nu poate fi diviz,at, lui Hristos, dintr-o
n-a fost de : sin-
una, a nu poate fi unirea a poporului
Cre ne-am cu lui Hristos. repre-
concret prin lui Hristos, ca un semn, ca un
unitatea Bisericii 24.
VIII.
Cine este att de nelegiuit de perfid, cine este att de
de nebunia in ct se poate sau
unitatea lui Dumnezeu, Domnului,
22, In. 19, 23-24,
:n, 1 Reni 11,31,3(;,
:'>'\' (',1 I('xliii II IlIsplr,,1 ('C)llstltlillii ('ollC'i1l1l11i1 V,t1lc',l11 II,
440
APOLOGITI DI LIMBA LATINA
Biserica lui Hristos? El ne n Evanghelie ne
zicind: Vid fi o un 25. Crede cineva pot fi intr-un
singur loc mdi sau mai multe turme ? La
fel Apostolul Pavel, afirmind unitate, ne ne
zice: rog, n numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca
lucrlU, nu fie ntre voi ci cu
gind cu 26. de asemenea zice:
unul pe dltui CU dr'agoste lucrnd, unitatea Duhului n
unire pace 27. tu sta de
alte S-a spus Rahab, n
care era Biserica: Vei aduna pe pe mama ta
pe casd rra tine, n casa ta .oricine v,a
pe Clasei tale acuzi(iJt va fi 28. La fel, de
nu 'cuprinde n legea Exodului nimic alltceva dect ca mielul care este
ucis in chipul lui Hristos se
Dumneze.u zicind: Va fi mnoot ntr-o carnea nu i-o
arunoa din 29. Carnea a Domnului Hristos IIlU poate fi
pentru nu este vreo in de
una Biserica. acest un!C este. numit
de Duhul Sfint, care spune n pSaJlmi : Dumnezeu, care faCe
2ntr-o cei UIIliti 30. In casa Domnului, in Biserica lui Hristos locuiesc
cei Ei n simplital1:e.
I'Xi.
De aceea Duhul Sfint a venit n dhip de porumbel 31 :
fiere
cu unghiile, de oameni: n
cuib, clocesc puii duc
in pdce giugiulindu-se fiind strns unul de a:ltul.
simpliliate trebuie fie n unire trebuie
existe, dragostea fie ca a 'porumbeilor, prin bln-
incredere, oamenii fie la fel ca mieii oile. Ce face n sufletul
unui lupilor, turbarea cinilor, veninUil al
pilor, crunta a fiarelor? Trebuie fim cnd astfel
25. In. 10, 16.
26. 1 Cor. 1, 10.
27. Efes. 4, 2-3.
28. los. 2, 18-19.
29. 12, 46.
30. Ps. 67, 7.
31. Mt. 3, 16; Marcu 1, 10 i Luca 3, 22; Ioan 1,32 i ef. Facere 8, 11.
SFINTUL CIPRIAN, DESPRE UNITATEA BISERICII ECUMENICE
441
de oameni se de pentru ca nu fie porumbeii
oile lui Hristos prin nveninatu1 lor contagiu. Nu pot srba
intunericull lumina, ploaia se-
ninul, pacea, rodnicia sterilitatea, seceta umiditaltea, fur-
tuna vremea nu cineva poarte pe cei buni
de vntul nu smulge grul mici fumuna nu un copac
cu adnc nfipte n numai paiele sint dintr-o
parte n aita, numai arborii sl'abi snt de vint. Pe cu
suflete slabe i Apostolul Ioan zicnd: Cu noi au
dar n-au fost cu noi, ar fi fost cu noi, ar fi cu nob> 32.
Atunci se produc de obicei e:reziile, cind mintea se pierde
cnd perfidia discordi'a sparg unitatea Domnul,
permite se 'acestea, ca fieoare liber,tatea
sale, pentru ca, atunci cnd inimile noastre snt puse
la ncer oare , se bine cei a ne-
Duhul Sfnt ne prin Apostol zice: Trebuie
existe erezii, pentru ca se cei ce 33.
snt la ncercare cei se dau pe cei vicleni,
se despaiit nainte de ziua chi'ar aici pe sufletele celor
de ale ceilor cum se grul de paie. Deaceea unii
din proprie rindui,ala se fac unor din
vr>eo lege sau vau numele de
episcopi, le fi cineva episcopatul 34. precum
ii Duhul SfnJ\: in psalmi, se pe scaunul ciumei, ei snI!: mo-
lima care distruge cu de falsificaI!:ori ai
cei care din gura lor veninuri Vorba lor se
ca un >cancer 35, lucrarea lor n suilletele n inimile
tuturor otrava
,XlI.
Contra celor ca Domnul, de 1a ntoarce na-
poi sa zicnd: la vorbele
vedeniile le sufletele. Ei vorbesc, dar nu
32. lIn. 2, 19.
33. 1 Cor. 11, 19.
34. Aici Sfintul Ciprian pe din vremea sa, care s-au ridicat
Impotriva papei sau chiar impotriva sa.
3i. II Tim. 2, 17.
442
APOLOOETI DE LIMBA LATINA
din Domnului. Ei spun celor care cuvI1ltul lui
Dumnezeu: avea pace voi 'cei ce voia Lor,
Cine in inimii sale nu v.a av'ea parte de N-am
vorbit ei ei au profetizat. ar fi 'Stat acolo unde i-am
ar fi cuvintele Mele, ar fi pe poporul
Meu, fi ntors de la lor rele 36. Tot pe i
din nou Domnul zicnd: M-au pe Mine, care snt
apa lacuri seci, care nu pot avea 37. nu poate
fi decit un singur bobez, ei se cred demni boteze, promit binefacerea
apei vii mrrtuitoare, ce 'au izvorul In felul acesta
oamenii nu se ci mai se nu se de
ci le O asemenea n-aduce fii lui Dum-
nezeu, ci diavolului. din nu primesc ade-
Rod al perfidilei, pierd Nu pot veni la
cei ce au rupt pacea Domnului din nebunia
XlII.
nu cineva printr-o cuvntul Domnu-
lui: Oriunde vor fi doi sau trei n numele Meu, acolo snt
Eu cu ei 38. ,ai Evangheliei ce e secundar
trec ceea ce e principal, amintesc de unele iar altele inten-
le precum snt de la
fiecare verset biblk. Ca ndemne la unanimitate pace cu discipolii
Sili, Domnul a spus: zic doi din voi se vor uni
pe orice vor cere le va da Meu care este n cer. ori-
unde snt doi sau trei n numele Meu acolo snt Eu cu ei 39,
arAtind harul divin se 'atribuie nu multol1a ci celor care-L cer.
Prin cuvintele: doi din voi se vor uni pe El a pus la
baza unirea ca a ne-a fim prin puterea
Dar cum poate fie unit cu cineva cel oe nu se cu
trupul Bisericii cu '/ Cum pOit se adune doi
sau trei numele lui Hristos, cnd se de Hristos de
Evanghelia Lui '/ Nu noi ne-am de ei, ci ei s-au de noi
deaceea s-au ereziile schismele, de aceea s-,au diverse
pentru ei au principiul originea 40.
Domnul, despre Biserica Sa despre cei ce snt n
36. Ier. 23,16-17,21-22.
:17. lor. 2, 13.
38. MI. 18, 20.
3D. MI. 18, 19-20.
4D. Sfintul Cipri,tn alacd din nou pe coi ce rup unitatea Bisericii in vremea sa.
8FINTUI. CIPRtAN, I>III1PRII UNIT,'T!!'" BI81lRICII ECUMIINICII
atunci dnd spune vor fi respectInd ceea ce a cerut re-
comandat El, s-au rugat doi sau trei tn gind, chiar
doi sau Itrei sint, pot dobndi de la Majestatea ceea ce cer.
Zice Domnul: Oriunde vor fi doi sau trei. acolo snt Eu cuei,
legnd va fi cu oei simpli iubiltori de pace, cu cei ce se tem de
Dumnezeu poruncile. El a spus este cu doi sau trei,
cum a fost cu cei trei copii pe vatra focului:
cu inimi,le curate n lui Dumnezeu ntre ei, n mijlocul
el le-a suflnd peste ei ; U cum a fost de cei
doi Apostoli sub erau el le-a deschis
nchisorii ca cu cuvntul Domnului,
i-a adus n for 42. cnd n Sale
zice: Unde vor fi doi sau tJ1ei, acolo snt Eu cu ei, nu desparte pe
oameni de Cel ce a Biserica, ci, celor vicleni
dezbinarea recomandnd celor paeoea, cu propriUe
Sale ,cuvinte El este mai cu doi sau trei care se
in cuget, dect cu Illiai dar se poate
mai mult prin a celor deCIt prin ruga glcevi-
toare a multora.

De aceea, cnd ne-a cum ne a zicind:
cind la oeva impotriV1a cuiva, pentru
ca vostru care este ,n ceruri ierte 43.
pe cel care vine darul i! de la altar porun-
se mpace mai nti cu fr,atele atunci ntorcndu-se
darul lui Dumnezeu 44, Dumnezeu n-a primit darul
lui Cain 45. n-ar putea Dumnezeu cel ce nu e n pace 'cu
fratele ci n dezbinare Ce fel de pace poate promite
intre Ce sacrificii cred aduc Cnd s-au
adunat cred ei snt cu Hristos se tn afara Bi-
sericii lui Hristos?
41. Dan. 3, 50.
42. Fapte, 5, 19-21.
43. Mc. 11. 2.'i i Md!P! fi, 23 ---24.
44. MI. 5, 3-:>,..\.
4:'. F,I('. 4,.'i -13.
APOLOGETI DE lJMBA LATINA
XlIV.
Asemenea oameni, chi'ar au fost n numele lor,
vor nici cu snge Vina e de ne-
iertat, n-o poate purifica. Nu poate fi martir cel rce nu este
cu Biserica. Nu n cerurilor cel ce a Biserica,
pe a Hristos ne-a dat pacea, ne-a
fim solidari, ne-a recoIDJandat neatinse
dragostei ,ale nu poate se nu-
martir cel ce nu dragostea Aceasta ne
ne Apostolul Pavel zicnd: Chiar avea atta
Incit pot muta din loc, dar dragoSll:e nu am, nimic nu snt;
chiar averea mea i'ar corpul meu
da fie ars, iilr dr,agoSll:e nu am, nimic nu-mi DragoSltea e
binevoitoare, dragostea nu nu se
IlU se nfurie, nu cu de nu toate
le toate le crede, toate le toarte le 46. Dragostea
nu va zice Pavel, ea va domni ntotdeauna; prin
unitaltea va dure Nu poate ajunge
dezbinarea n cerurilor, la lui Hristos Clare a zis:
Aceasta este pomnca Mea: unii pe cum
iuMt Eu pe voi 47. Nu poate ndeplini cel ce prin dis-
cordia a dregostea lui Hristos. Cine n-are dragoste nu-L
are pe Dumnezeu. Apostolul Ioan spune: Dumnezeu este dragoste
cel ce n dr'agoste n Dumnezeu Dumnezeu n
t-l 48. Nu pot cu Dumnezeu cei ce nu vor fie n Biserica
lui Dumnezeu. eMar vor arde pe rug sau vor fi fiarelor
batice, aceea nu va fi coroana ci pedeapsa nu sfr-
glorios al celui cu virtute ci moaI'tea din disperare.
Unul ca poate fi ucis, dar nu poate fi ncoronat.
e ,ca diavolul care adesea minte e Hristos,
Domnul ne atrage luarea-,aminte zice: vor veni n numele Meu
spunnd: Eu snt Hristos, pe vor 49. cum el nu e
Hristos, chiar cu numele, l,a fel nu poate fi cine nu
in Evanghelia Jrui Hristos a
46. I Cor, XIII, 2-8.
47. In. 15, 12.
46. 1 In. 4, 16.
49. Mt. 24, 5.
SPINTUI. CrPRIAN, OltPRI IJNITATI!.A IISIRICII ICUMINICB
445
xv.
Clici a a scoate demonii, a face mullte acte de virltule pe
mnt este lucru mare admire.b il , dar nu
cel 'ce toate acestea, nu merge respectnd drumul drept
al Domnul zice: mi vor spune
n ziua aceea: Doamne, Doamne, oare nu in numele am nu
in numele am scos demonii, nu n nwnele am mari fapte
de virtute? Atunci Eu le voi nu v-am cunoscut,
elin Mea cei ce ati nedreptatea 50. Este nevoie de
pentru ca merita cineva pe Dumnezeu ca
sfaturilor Acestuia trebuie 1 ne supunem, pentru ca
meritelle noastre Domnul, Evangheliei pe
scurt aalea noastre, zice: Domnul Dumnezeul
este singur Domnul pe Domnul Dumnezeul din
inima ta din tot sufletul din toate pUiterile Itale. Aceast'a
este prima iar a doua este asemenea acesteia: pe
aproapele oa pe tine In aceste porunci stau legea
51. A poruncilt prin sa uniJtatea dr'agostea, tn
aceste precepte a cuprins pe legea. Dar
uniJtatea dragostea cel ce, de nebunia discor-
diei, desparte Biserica, distruge pacea, dra-
gostea, ?
Acest prea ncepuse mai dinainJte, dar acum
a crescut primejdia a a nceput se
otrava nimidtoare a eretice a
schismelor; de aceea, la lumii este nevoie de Duhul Sfint,
care ne ne atrage prin Apostol: ({In zilele din
vor veni vremuri grele, oamenii vor fi iubitori de sine, mndri, fngim-
laoomi, hulitori. Nu vor asculta de cuvntul vor fi ne-
suflelt,
neiubitori de bine, brfitori, obraznici, iubind IIlJai
mult decit pe Du.mnezeu, fiind de dar
ind virtutea. Dintre snt cei ce se prin oasele altora
iau 'cu ei pline de de felurilte pofte, IntO't-
deauna neajungnd la eum
50. Mt. 7, 22-23.
51. Mc. 12, 29-':11, Mutol 22, :17-40.
446
APOLOGITI DI LIMBA LATINA
lannes Iambres s-au opus. lui Moise, se opun
lui; dar nu vor ajunge departe, nepriceperea lor va fi
tuturor, cum a fost a acelora)) 52. Se mplinesc cele ce au fost prezise
apropiindu-se lumii, acestea se prin punerea la ncer-
care a oamenilor a 'timpurilor. Din ce n ce mai mult prin lucrarea
se nebunia pizma aprinde,
pofta nelegiurea mindria dezbinarea in-
mnia 58.
x:vn.
pe noi nu ne nu ne tulbure perfidia
a celor ci mai ne Nl
lucrurilor prevesHte. cum unii au nceput fie
acestea au fost prezise m.ai dinainte, tot se
de astfel de lucruri, acestea au fost prezise, precum
ne Domnul spune: Voi, toate v-am pre-
zis 54. rog, de astfel de oameni din
preajma urechilor voastre convorbiri primejdioase de
moarte, precum este scris: cu gard urechile tale
n-asculta limba celui 55; de asemenea: Vorbele urte su-
fletele bune 56. Ne Domnul ne fugim de aseme-
nea oameni: Orbi snt - zice el - orbHor. Dar orbul
orbului vor n 57. Trebuie
un astfel de om, trebuie ocolit oricine s-a de Bise-
Este stri-cat un astfel de om prin lui se el
Oare este cu HriSltos cel ce se lui Hristos,
cel ce se desparrte de societatea elevului de '/ El
armele contra Bisericii, mpotriva lui Dumnezeu.
al altarului, mpotrivitor jertfei lui Hristos, aiI
al religiei, serv fiu nelegiuit, frate dispre-
tuind pe episcopi pe lui Dumnezeu,
alif; altar, cu cuvinte
52. II Tim. 3, 1-9.
53. Vremurile sumbre prin care treceau persecuta ii
venirea semnele lumii n cele ce se ntmplau in
Imperiul roman. Acest lucru este evident la Apostolii, care, pe de parte,
tiU dorind apere cu lor.
54. Mc. 13, 23.
55. Sirah., 28, 24.
56. 1 Cor. 15, 33.
57. Mt. 15, 14.
SfiNTUL CIPIUAN, DUPRI UNITATEA BIIIRICII IICUMINICI
447
pnglireascli odevllrul jertfei Domnului prin sacrificii mincinoase nu
eli. cel ce se ordinei lui Dumnezeu, din cauza indrliz-
nelii lui este lovit de pedeapsa
XVIII.
Astfel, Core, Da,tan Abiron, care au ncercat lui
Moise preotului Aaron dreptul de a sacrifica, au fost
pentru lor: legMurile s-au rupt, o prll-
pastie s-a deschis sub picioarele lor i-a de vii. Dar nu numai pe
eL care i-a lovit minia lui Dumnezeu, ci
pe 250 de complici la nebunie,
n un foc trimis de Domnul ca
i-a mistuit, cei ce s-au mpotrivi,t lui Dum-
nezeu au fost nemernici, care au ncercat cu omeneascll
rnduirea lui Dumnezeu 58. La fel regele Ozias, aducind un
vas cu vrnd, comra legii lui Dumnezeu, un sacrificiu
cu de la sine purtere, i se mpOltrivea preotul Azaria, n-a
voit cedeze se rnduielii, ajungndu-l pedeapsa
s-a de din a pe Domnul, fiindu-i
tocmai acea parte a corpului unde snt cei ce-l pe
Dumnezeu 59. fiii lui Aaron, au pus pe altar un foc strlHn,
pe care nu-l Domnul, au fos,t pe n
Domnului care i-'a pedepsi,t 60.
)C]]X.
Pe i de cei ce,
lui Dumnezeu, introduc inventate de oampni,
Pe i Domnul n Evanghelia Sa zicind:
porunca lui Dumnezeu ca 61.
este mai dect cea de unii care
de lor, 'Se lui Dumnezeu iertare. vin la
se n ea ; aceia mpotriva Bisericii. poate
au de nevoie, aceia de se de Apostatul
produs numai cel ce a incercat o erezie sau
o a pe trndu-i sine n Unul este
a unui singur suflet, primejdia multora. Unul
58. Num. 16, 1-35.
59. II Cron. 26,
W. Lev. 10, 1-4.
61. Mc. 7, 9.
448
APOLOOBTI os LIMBA LATINA
a plinge se ingimfiat in oom
in delictele sale, desparte pe fii de oile de
la de Dumnezeu. Apostatul a o
zilnic. In apostatul, primind mar
tiriul, poate primli. cele promise ale divine, dar schisillJatkul,
a fost uds n afara Biserkii, nu poa:te ajunge la Bisericii 62.
XJX.
nu se mire cineva, prea unii dintre confesori
ajung la aceste 'abateri; deaceea fac att de mari
aUt de grave. n nu face pe cineva imun
de diavolului, sau apere punndul l1ltro pecr:.
mpotriva ispitelor, primejdiHor, curselor altacurilor
cit timp el n lume. Altfel, nam fi La confesori
,adulter, pe oare le de oare ne
La Oricit de mare ar fi un astfel de confesor
nu este mai dect Solomon nici iubilt de Dumnezeu. Cel . ce
cit ,timp a umbl,aJt pe Domnului, 'atita timp a harul pe carel
dobindise de Ila Domnul, ce a calea Domnului, 'a
pierdut harul Domnului. De aceea este scris: ceea ce ai,
ca nu altul coroana ta 63. Domnul n-ar
poate ia napoi 'C1QfoaDJa decit pierzndu-se
este necesar se ooroana 64.
XXII.
n este nceput de glorie, dar nu
eMar un merit rpeDitru nu ncheie l,auda, ci este tncepUitul
precum Iscris : Cine VIa la acela se V'a
mlntui 65. Ce ,a fost DJainte de este oare duce la
mintuirii, nu e ohiar termenul oalre constituie priporul Cinev!a
este duhovnic, dar confesiune pericolul este mai mare,
este mai mult provocat. fi confesor dar cu att mai
muLt trebuie stea cu EvangheHa Domnului cel ce a dobndit prin
62. schismaticilor nu se fiindcii nu revin asupra ei; (care
s-au de ca scape cu revin primesc martiriul snt

63. Apoc. 3, 11.
64. Sfintul Ciprian in capitolele
abaterile confesorilor care nu s-au de ci au
pc Domnul cu lor, dar au vii, uneori cu ori cu unele
ale trupului din prigoane).
G5. Mt. 10, 22.
SPIN'I'UL CIPRIAN, DRSPRI UNITATEA BISERIOII ECUMENICE
440
EvangheliE" gloria de dli.l Domnul... Cui i se mult, I secere mult, cui
i se mai demnitate i se pretinde supunere 66, Nimeni nu
sub inriurirea confesorului, nimeni nu din con-
fE'sorului nedreptatea, perfidia, Poate fi confesor, dar fiI'
umilit la locul lui, fie modest n f'aptele lui, cel CE" se
lui Hristos imilte pe Hristos pe c'are-L ml\r'lu-
zice Hristos: "Cine se se va umili cinf' S('
se va 67, El a fost ridioalt de pe pll-
mnt S-a umilit n Cuvntul, puterea lui Dumne:lf'u
68, cum poa1te iubi El, care ne-a recomandat prin legNI
Sa care a primit El cel mai numE' ca
a 69. Poate fi confesor al lui Hristos, nu dupll
aceea demnitatea lui Hristos. Limba care a numele'
lui Hristos nu fie vorbitoare de nu fie auzi tli iscind
procese, nu arunce cuvillite de vpnin de
contra contra lui Dumnezeu. Dealtfel, va
fi de ndeplinit confesiun'a prin-
tr-o rea convorbire, prin n
ce a fost confesor uni-
tdtea, ,a schimbat dinti cu de acep'a, nu poatE"
prin confesiune i se cuvine gloriei, dnd pri n
acest fapt mai mare 70,
Domnul l-a ales pe Iuda printre Apostoli, Tuda dupii
aceea L-a pe Domnul. Dar Apostolilor n n-a
Iuda s-a de unirea cu ei. La fel 'aici, nu a
fost pe demnitatea confesoriIor dadi unii
71,. Fericitul Apostol ntr-o a sa
66. Le. 12, 48.
67. Le. 14, 11.
68. 1 Cor. 1, 24.
69. FiI. 2, 8-9.
70. Pe un ton foarte aspru, Sfintul Clprian pe confesori de a nu fi
destul de fiindcl!. prigoana deci primejdia Inel!. nu este I ca atare el
Inel!. nu fl!.cut datoria la ca se biruitori. In
ei nu trebuie sI!. de pe confesiunii cu

71. eum tllrit! C'Tl.dlnll'i sluvu Apostoli nu s-uu din
CUUZil lui Iudu, ,lot usUci uureola cOllfosorilor II-<I
sellzut prin ullortt dllllro cI. Elogiul u<lus do Sfintul Clprllili mor!'1 111111111111111
d ('()II["soriior <1111 vrl'lnOU SII.
450
APOLOOBTI DB UMBA LATINA
zicfnd: Ce, au din unii dintre ei, oare infidelitatea
Iora lui Dumnezeu? Departe de ceva;
Dumnezeu eS'te tOlt omul este mincinos 72. O parte dintre
eonfesori, cea mai mare mai n puterea sale n
legii al Domnului. Nu pacea Biseridi
cei amintesc n au dobndit harul lui Dumnezeu de care
au fost demni dobndesc o IThai IllJare a lor prin
acest fapt respingnd perfidia celor ce au fost cu ei prin confe-
siunea s-au de orice atingere cu crima; de
lumina Evangheliei, de razele pure ,ale Domnului,
ei snt demni de pentru lui Hristos, pentru au
biruHori n lupta cu dilavolul.
XXIII.
Doresc, prea ndemn
se poate, nimeni dintre nu se mama
'la pi1eptul un singur ,trup al poporului unit. sfaltul
cel n-Ia putut ntoarce pe ,calea mrutuirii pe
de 5'chisme autori de oare n nebunia lor
voi n din cauza
voa'stre sau de viclenila din
de pe calea pe
drumul cel drept al Aceasta este vocea Apostolului care
: cerem n numele Domnului Iisus Hristos
ele care nu pe care au
primit-o de la noi 73. z'ee: Nimeni nu cu
vorbe de aceea vine mni'a Domnului asupfia fiilor
vreo cu ei 74. Oricine trebuie stea de-
parte, ba mai muH, de cei pen1tru oa nu cumva se
cineva cu cei oe ,strmb pornind cu
pe drumurile ale crimei, de oale'a
el fapte la fel de vinovlate. Unul este Dumnezeu, unul
Hristos, una este Biserica, una e poporul este unul, formnd
prin re un singur corp unH pUiternic. Nu poate nici unitatea
('xista nici corpul, ca,Pe este unul, nu poate exista descompus
72, Rom. 3, 3-4,
7:1. 1 Tcs, 3, 6,
74. Efes, 5, 6-7,
SFINTUL CIPRIAN, DESPRE UNITATEA BiSERICII ECUMENlCE 451
sau n cu scoase Cine ra
din snul Bisericii nu poate sau respira pierde
mntuirii.
XXIV.
Ne Sfntul Duh zice: Cine este omul Clare
vrea zile foarte bune? de ;la limba ta, buzele
tale nu de binele, pacea
urmeaz-o 75. Fiul trebuie caute pacea '$-0 urmeze; trebuie
limba sa de la al cuvintelor
cine dragostei. ntre poruncile sale divine
mnrtuiltoare, nu cu mult nainte de paitimile Lui, Domnul
spus: Pace las pace>a mea o dau 76. pace nre-a
dat-o ca toate darurile bineflacerHe Sale ni le-a
ca pa'cea. sntem lui Hristos,
n pace'a lui HrlS>tos. sntem fiii lui DUllllIlezeu, trebuie fim paci-
fici. - zice el - de pace, aceia fiii lui Dumnezeu
se vor chema 77. Fiii lui Dumnezeu trebuie fie blnzi cu inima,
Simpli la n se11ltimente, n pe
baza
XXV.
comuniune a fost sub Apostoli. Astfel, noul
popor de poruncile Domnului dragostea
Lui. Aceasta o Scriptum, ce.re zice: Iar celor Clare
era una cu sufletul cu IllJn!tea 78. mai departe: e:rau
ntr-un singur cuget n 'cu fiemeile cu Maria,
care a foslt rnama lui Iisus, cu Lui 79. deaceea
lor erau bineprimite, de aceea ei puteau dobndi cu ncredere tot ceea
ce cereau din mila lui Dumnezeu.
X\XVI.
Iar ntre n'Oi unitatea a att de nct harul
noastre s-a Atunci vindeau casele
comori n cer, ofereau banii lor Apostolilor pentru a fi
75. Ps. 33, 13-15.
75. In. 14, 27.
77. Mt. 5,9.
78. Fapte, 4, 32.
79. Fapte 1, 14.
452
APOLOGETI DE LIMBA LATINA
lor 80. Dar acum din avutul nostru nu nici a zecea parte
Domnul ne-a poruncH vindem ,tot ee avem 81, mai
ne averea. Astfel, n noi a pUJterea s-a
vlaga de aceea DomnUll, privind timpurile noastrie, zice
in Evanghelia Sa : Cnd va veni Fiul omului crezi va
pe '/ 82. Vedem lUicrurHe 'sn!t cum. le-a prezis. In teama
de Dumnezeu, n lege'a n iubire, n fapte, nu acum nici
o Nimeni nu la cele viitoare cu nimeni nu are
in vedere ziua Domnului mni'a lui Dumnezeu, sau pedepsele ce au
pentru chinurHe prescrise celor perfizi.
S-tir teme ar crede, dar nu crede niIC nu
se teme. ar crede s-ar s-ar s-ar mntui.
XXVII.
ne trezim, ci putem, prea din somnul vechii
fn care am veghem la ndeplinirea
Domnului 83. fim cum ne-a porundt El zknd: fie mijlocul
vostru incins ,aprinse voi asemenea o,amenilor care
pe lor cnd vine la pentru ca, de ce el a venit
a ei vor fi ace1e slugi pe care Domnul,
cind va veni, le va veghind 84. Trebuie fim ca nu cumva,
dnd va veni ziua ne lumineze
n fapte bune 85, ca ne la
lumina eterne, din noapte a veacului.
Intotdeauna cu supraveghere sosirea pe a Domnului,
pentru ca/atu.nci cnd El va bate, veghem n eare
va primi de la Domnul vegherii. vor fi porunci,
vor fi respectate aceste sfaturi ndemnuri, nu vom putea fi n-
n timpul somnului de diavolului, ci slugi veghe-
toale vom domni de Hristos.
80. Fapte 4, 34-35 i Mt. 6, 20; 19, 21.
81. Le. 12, 33.
82. Le. 18, 8.
83. Amintind idealul al (cap. XXIV) pilda jertfelniciei Bisericii
primare (cap. XXV), cu care starea Bisericii contemporane era intr-un contrast
(cap. XXVI), Sfintul Ciprian face un apel vibrant la din Africa, cu
tolll pc calea cea In Mintuitorului Hristos.
84. Le. 12, 35-31.
85. Mt. 5, 16.
INDICE SCRIPTURI1STIC
Facere, 3, 1 - 1, 17.
Facere, 4, 5-8 - XIlI, 7.
12, 46 - Vlll, 19.
Levitic, 10 1-4 - XVIII, 17.
Numeri, 16, 1-35 - XVIlI, 9.
Numerii, 26, 9 - XVIII, 9.
Iosua, 2, 18-19 - VIlI, 15.
1 Regi, 11, 31-36 - VII, 16.
Il Cronici, 26, 16-20 - VIII, 18.
Psalmi, 33, 13-15 - XXIV, 4.
Psalmi, 67, 7 - VlII, 22.
Cntarea 6, 9 - IV, 16.
Siracidul, 28, 24 - XVII, 10.
Isaia, 26, 19; 29, 18 sq. - 35, 5 sq.; 61,
1 = III, 7.
Ieremia, 2, 13 - XI, 9.
Ieremia, 23, 16-22 = XI, 11.
Daniel, 3, 50 - XII, 27.
Matei, 3, 16 = IX, 1.
Matei, 4, 1-11 = 1, 20.
Matei, 5, 3-24 = XIII, 6.
Matei. 5, 9 - XXIV, 2.
Matei. 5, 16 - XXVII, 19.
Matei, 5, 23-24 = XIII, 3.
Matei, 6, 20 = 6.
Matei, 7, 22-23 = XV, 8.
Matei, 7, 24-25 - II, 14.
Matei, 10, 22 = XXI, 3.
Matei, 11,2-6 = III, 7.
Matei. 12, 30 - VI, 11.
Matei, 15, 14 - XVII, 13.
Matei, 16, 18-19 - IV, 6.
Matei, 81, 19-20 - XII, 9.
Matei, 19, 17 - II, 7.
Matei, 22, 37-40 = XV, 15.
Matei, 19, 21 - XXVI, 5.
Matei, 24, 5 - XIV, 31.
Marcu, 1 ,10 = IX, 1
Marcu 7, 9 - XIX, 4
Marcu, 11, 25 - Xlii, 4
Marcu, 12,29-31 - XV, 16
Marcu, 13, 23 - XVII, 6.
Luca 3, 22 - IX, 1
Luca, 12, 33 - XXVI, 5.
Luca, 12, 48 - XXI, 11.
Luca, 14, 11 - XXI, 18.
Luca, 18, 8 - XXVI, 9.
Ioan 1,32 - IX, 1.
Ioan 10, 16 - VIII, 5.
Ioan 10, 30 - VI, 12.
Ioan 14, 27 - XXIV, 8.
Ioan 15, 12 - XIV, 20.
Ioan, 15, 14-15 - II, 8.
Ioan, 19, 23-24 - VII, 8.
Ion, 20, 21-23 - IV, 2.
IOdn 21,17 - IV, 8.
Fapte 1, 14 - XXV, 7.
Fapte 4, 32 - XXV, 5.
Fapte 4, 34-35 - XXV, 6.
Romani 3, 3-4 - XXII, 7.
1 Corinteni 1, 10 - VIII, 10.
1 Corinteni 1, 24 - XXI, 17.
1 Corinteni 11, 19 - X,7.
I Corinteni 13, 2-8 - XIV, 9-15.
I Corinteni 15, 33 - XVII, 10.
II Corinteni 11, 14-15 - III, 16.
Efeseni 4, 2-3 - VIII, 12.
Efeseni 4, 4-6 - IV, 20.
Efeseni 5, 6-7 - XXIII, 14.
Filipeni 2, 8-9 - XXI, 20.
1 Tesaloniceni 3, 6 - XXIII, 12.
II Timotei 2, 17 - X, 16.
II Timotei 3, 1-9 - XVI, 15.
1 Ioan 2, 19 - IX, 19.
1 Ioan 4, 16 - XIV, 23.
1 Ioan 5, 7 - VI, 12.
Apocalipsa 3, 4-11 - XX, 12.
INDICE REAL ONOMASTIC
A
Abateri, XX, 2.
Acte de virtute, XV, 1.
XV, 4.
lucrurilor prevestite, XVII, 13.
Ahia, VII, 17.
Altar, XIII, 4 I alt -, XVII, 22.
Antihrist sub numele lui Hristos, m, 22.
Apa XlI, 11.
Aplirarea mintuirii noastre, 1, 7.
schismatlcll, XIX.
Apostolii, IV, doi -, XII.
Apostolul Pavel, VIII, 7 I XVI, 5.
Arborii slabi IX, 18.
Armele contra Bisericii, XVII, 18.
Atacuri 1, 8.
lui Dumnezeu, XVII, 17.
B
Bani Apostolilor, XXVI, 3.
Binefacerea apel vII, XI, Il.
BiserICII luI Hristos, Vll, 12.
Ultimele doua nu:nere UMI : primul capitolul, Iar al doU rindul.
Biserica Dumnezeu VI, 7.
IX, 7.
C
Calea Il, 18.
Calea Domnului XX, 15.
Calea a XX, 10.
Cancer e vorba lor, X, 16.
Carnea a Domnului, Vlll, 20.
Casa pe Il, 14.
Domnului VII, 10.
Cele viitoare, cu XXVI, 11.
Cheile IV, 5.
Chinurile XX1VI, 13.
altui altar, XVII, 11.
Colegialitatea episcopatului, V.
Comori in cer, XXVI, 3.
Complici ai nebuniei, XVII, 5.
ori de schisme autori de dez-
XXlll, 5.
Confesunea nu XX, 3.
ConfesorU, XX-XXII j - biruitori in
lupta cu diavolul, XXII, 17.
Convorbiri primejdioase de
moarte, 7.
Coroana ta, XX, 14.
Core, Datan Abiron, XVIII, 1.
lor rele, XI, 19.
Curse, 1, 5.
Cuvinte mincinoase, 1, 16.
Cuvintul lui Dumnezeu, XI, 4.
D
David, VII, 17.
Darul, Xlll, 6.
Demni de XXII, 16.
Desparte Biserica, nu dragostea,
XIV,20.
fiilor de XIX, 13.
Descrierea V.
Dezbinare XIII, 8.
Diavolul minte e Hristos III, 20.
Discordie XIV .. 20.
X, 12.
Diverse Xdl, 18.
Dragostea IX, 7.
griu-paie, X, 10.
Drumul drept, XXIII, 9.
Duhul II, 16.
Duhul Sfint, IV, 10 j VIII, 24; XVI, 4.
1, 5; ca un 1,
13; viclean m, 3.
E
I:piscopatul, unul V.
Erezii schlsme, III, 11 ; XILI, 17.
Evanghelia lui Hristos a
XlIV, 32.
APOLOGI'J'I OI LIMBA. LATINA.
F
Falsificatori ai X, 15.
profei, XiI, 3.
Fapte mari, XV, 6.
1, 7.
X, 10.
Fiii lui Aaron XVIII, 17;
XVllI, 12 - lui DumBezeu,
XVm,10.
Fiul XXIV, 4.
Foc, XVIII, 7.
For, XII, 30.
Fratele, XIII, 10 I - XVII, 20.
XII, 15.
dragoste, Dumnezeu, XIV, 21.
G
Glas de Apostol de inger al luminii,
III, 19.
celor XII, 10; - pier-
XX, 13; - lui Dumnezeu dobn-
in XXII, 11.
H
Harul XXVI, 1
1
Idoli, III, 9.
Imnul dragostei, XIV, 8-13.
lui Dumnezeu, VI, 3; - ceru-
rilor, XIV, 5.
Incercare, X, 5.
cu aprinse, XXVII, 1.
cu de X, 15.
ascunse, nI. 1.
XX, 9.
inventate de oameni,
XIX, 2.
Iannes Iambres, XVI, 14.
Ieroboam, VII, 14.
Ierusalim, VII. 17.
Iertare, XIX, 6 j - XIII.
Infidelitatea unora nu
lui Dumnezeu, xxn, 7.
XVIII, 7.
Inima, 1, 4.
Interpreti ai Evanghe-
liei, XII, 3.
Israel, VII, 16.
Iuda printre Apostoli, XXII, 1; -
torul, XXII, 3.
Iubitori de sine, XVI, 6.
J
XV, 9.
VI, 15.
VI, 2; - de VIII, 16.
XlV, 9.
SI'IN1'UL C1PRIAN, DIIPRI UNITATEA BIIIRICII ICUMINlel
L
Ldcurl reci, XI, 11.
lI, 3.
dragostei ale Intelegerii,
XIV, 7.
Legea lui Dumnezeu, VI, 17; - Profe-
6.
Libertarea lui Dumnezeu, VI, 16.
Lumina a mintuirii, III, 4.
de lumina Evangheliei, XXII, 15.
M
Mama (Biserica), XXIII, 2; - fiii du-
V, 19.
Martir n XIV, 3 i - dragostea
XIV, 8.
Mdrtiriu, erezie XIV, 1 sq.
Meritele noastre, XV, Il.
Mila lui Dumnezeu, XXV, 8.
Minciuni III, 21 ; V, 4.
Mireasa lui Hristos, VI, 1.
Molima, X, 15.
Moise, XVI, 14 Aaron, XVIII, 2.
N
Nebunia VII, 2.
Nedreptatea, XV, 8.
Noapte.a este zi, IIiI, 20 i - veacului
10.
Noul popor de XlXV, 1.
Nu VI, 1.
Nu fiii lui Dumnezeu, ci ai diavolului, XI,
15; nu coroana ci pedeapsa
XIV, 25.
Nu lupilor, turbarea ciinilor, ve-
ninul ferocitatea fiarelor, IX,
10 i Xl, 15.
Nu teama, XXVI, 10.
o
III, 25.
Omul e mincinos, XXII, 8; vechi, II, 1.
Orbii orbilor, XVII, 12.
O Biserica, VIII, 22.
O un VIII, 5.
Otrava X, 18.
Ozias, regele lepros, XVIII, 10.
p
Pacea, XI, 5; - Domnului, XI. 17 j XII,
23; XXII, 10; XXIV. 8--10.
Paguba unui singur suflet, XIX, 12.
Paiele, de colo, colo, IX, 18.
XIX, 12, Xl, IIi.
PedollpstI dlvinll, XV1I1, 12.
Perfldlu discordia, X, 2, XVlI, 1.
atacuri 1, 8.
Petru textul fals al prima el, IV.
Piatra II, 10, IV, 4.
Porumbeii oile lui Hristos, IX, 11.
Porumbelul, IX, 1.
JV, 17.
XII, 24; XXVII, 13; ale luI
Hnstos, II, 5.
iadului, IV, 4.
PrinCipiul originea XXI, IH,
Puterea XII, 12.
R
Raab, VIII, 13.
oilor de la XIX, 14.
lui Hristos, XIV, 18; - veghe-
rii, XXVII, 14 i - II, 18, .
XI, 18.
schismaticul, XIX, 16.
XII, 1.
noi, III, 13; - ale inimii, Xl, 1
Ruga glcevitoare a celor XII, 37.
XII, 37 ; XIII, XXV, 5.
S
Sacrificii mincinoase, XVII, 22.
Schisme, VII, 9.
Sein de XII, 5.
Servil lui Dumnezeu, 1, 9.
demnita,tea confesorilor,
XXII, 4.
Bisericii, VIII, 3.
Sfntul Duh, XXIV, 1.
lumii, XVI, 17.
Simpli iubi,tori de pace, XII, 24.
Simplitate, IX, 6.
Solomon, VII, 12.
Suflete credule, 1, 17.
XVI, 3; - schisme
lor, XVI, 4.
nemuririi, II, 3.
la XIII, 5.
S
1, 13.
unor X, Il.
T
ceresc, VII, XIII, 3.
Temeiul Evanghelei al Legii lui Ilrlstos,
III, 17.
Templ(' gotlle, III, 9.
Toti ProflO. IOHUI LegetJ, X V, 17.
Trudltlll lui Dumlle:r.eu, XIX. :l,
Trlldllior <II ('[(!dlrql'I, XVII. IH.
U
lina cu sufletul. XXV, 4.
Unanimitate pace, XII, 6.
Vnclte, III, 18.
Unirea, a XII, 12.
Unitatea, IV, 15; Trupului, Duhului,
dejdii, Botezului, dumnezeirii;
prin Episcopat, V; dezbinare, III, 12;
nu poate fi VI ; - Spiritului n
unire pace, VIII, 3; - dragostea,
XV, 16; XXII, 15, 20; a
bit, XXI, 1.
Un singur Botez, XI, 11 ; - Trup al popo-
rului unit, XXIII, 3.
{rrmele lui Hristos, Il, 2.
APOLOOITI DI LIMBA LATINA
V
Vedeniile sufletele, XI, 3.
Veghe, XXVII, 2 sq.
Hristos, VII, 10.
Vina XIV, 2.
Virtutea XIV, 27.
Vremuri grele, XVI. 6.
z
Ziua X, 9; - Domnului minia
lui Dumnezeu, XXVI. 12.