Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”

Curs Liturgică

ANUL IV , SEM. II
SESIUNEA MAI.-IUN.. 2009

I.P.S.M. Dr. Laurenţiu Streza

SFINTELE TAINE şi IERURGII

1
 Taina = Taina esteo lucrare văzută prin care ni se împărtăşesc o lucrare nevăzută a Duhului Sfânt;
Este o rânduială liturgică care are în spatele ei o lucrare tainică. Spre deosebire de ierurgie, taina este o
lucrare instituită de Mântuitorul Hr. în mod direct sau indirect se administrează numai persoanelor vii.

În rândul tainelor erau mai multe lucrări, în sec. Xis-a făcut această separare , o parte au rămas în
rândul ierurgiilor. Sfinţirea apei ( Agheazma Mare) – este o lucrare sacramentală dar nu e taină, pt. că se
sfinţeşte natura.

Tainele sunt lucrări prin care ne câştigăm mântuirea fiind săvârşite doar pentru omul viu.

Înmormântarea nu este taină pentru că se administrează omului mort.

Taina trebuie să împărtăşească harul lui Dumnezeu şi nu o lucrare a lui Dumnezeu.

Modul de administrare : şcolăreşte vorbind putem împărţi acestea-

-1 . Unele care sunt absolut necesare mântuiri : Botezul, Mirungerea , Euharistia(numite

taine de iniţiere)

- 2. Unele care nu sunt neapărat necesare mântuiri : Cununia , Preoţia, Maslul

O altă modalitate de ale împărţi este- 1. Taine ce se repetă: Euharistia Maslu

-2. Taine ce nu se repetă: Botezul, Miirungerea , Preoţia

Descrierea Rânduieli:

Tainele de iniţiere (Botezul, Mirungerea , Euharistia)

-Se administrează împreună , pt. că ele exprimă 3 etape de promovare în Biserică . După Nicolae
Cabasila cele trei taine au o legătură între ele exprimând 3 etape: Botezul – e naştere din nou în viaţa în
Hristos, ca efect al Botezului prin întreită afundare moare omul cel vechi şi înviază cel nou. Afundarea fiind
moarte şi înviere împreună cu Hristos , Mirungerea- este întărirea în viaţa îmn Hristos, Euharistia- este unire
cu Hristos.

Rânduiala Botezului e împărţită în 2 părţi -I R. Catehumenului- sintetizează o perioadă îndelungată

(pâna la 3 ani) în şc. Catehetică

-II R. Botezul propriu-zis

I . prima parte are elementele:

2
 1 Primirea pruncului(pruncu este de adus de naşă)

Pr. Îi desface faşa, simbolizează eliberarea de omul vechi (dacă este matur se
descalţă şi se desface cureaua); Suflă în chipul Crucii de 3 ori deasupra lui la frunte la gură şi la piept (act ce
se repetă la 8 zile după naştere , când se citesc rugăciunile la femeie lăuză) „Mânile tale mau făcut şi mau
zidit”

2 Rug. De introducere în catehumenat (pr. Pune mâna pe fruntea copilului) În această

rugăciune D. e rugat să-l scriel pe el în catre vieţii.Atunci este primit şi se consfinţeşte în cartea vieţii (naşii
sunt garanţii Biserci).Acesta venea ca să fie înscris în cartea catehumenilor împreună cu naşii. Numele
nostru este scris în cartea vieţii şi orice mijlocire pe care o facem noi pentru un credincios acţionează direct
prin nume , la numele lui.

3. Exorcismele: sunt rugăciuni de exorcizare de alungare a diavolului; aceste rug se citesc cu

faţa spre apus pt. că exprimă o confruntare directă cu diavolul (luptă) ”Certe-te pe tine diavole Domnul”.
Celălalte 2 rug. sunt rostite cu faţa la răsărit pt. că sunt adresate direct lui D. care să vină şi să desăvârşească
lucrarea pe care pr. A începuto.

Exorcismele sunt rugăciuni cu care Biserica îl alungă pe diavol. Exorcismele în botez sunt o
necesitate pt. că este o apărare a celui ce se botează.

4. Lepădările sunt acte subiective ale persoanei care se botează. exorcismele sunt rug. rostite
prin care se botează diavolul, iar lepădările sunt întrebări puse candidatului care se leapădă de leg. Cu
diavolul „ Te lepezi de satana...”

Cea mai veche formulă de lepădare o găsim la Sf. Chiril al Alexandriei la închinările la idoli .

De ce atâtea exorcisme 2+ 2 – copilul e îndrăcit? Copilul îi lipseşte harul lui D. şi de aceea diav. Se
poate ascunde şi astfel prin 4 rug. f. aspre , copilul se curăţeşte , diav. Este alungat nu i se lasă nici oşansă .
Ne îndreptăm spre apus pt că diav. Locuieşte în întunericul cel mai dinafară ( lumina vine de la răsărit şi
întunericul de la apus )

„ Te lepezi de satana şi toate lucrurile lui...” Întrebarea de lepădare este pusă de 3 ori şi tot de 3 ori
urmează şi confirmarea, ca să exprime participarea celui care sw botează şi se încheie prin „ suflă și scuipă
pe satana” Scipatul e semn al dispreţului faţă de diavol.

Întoarcerea caehumenului spre răsărit e primul act liber pe care-l face , întorcându-se împărăţia lumii.

5. Unirea cu Hristos

Te uneşti cu Hr? - de 3 ori cu 3 confirmări

3
 Te-ai unit cu Hr? -de 3 ori cu 3 confirmări

6. Mărturisirea de credinţă. (Crezul) se rosteşte simbolul de credinţă Cel ce va crede şi se

va boteza se va mântui MC.16

La Botez se mărturiseşte Credinţă Bisericii în care intrăm - poate să fie rostită de naşii pt. prunci-
Biserica nu botează necredincioşi ori cere el ori părinţii pt el . La Euharistie simbolul de credinţă exprimă
cred. În care noi trăim .

7. Rug. de primire la botez- Catehumenul devine candidat la Botez.

Rânduiala Catehumenului propru-zisă

Sf. Materiei

Binecuv. Mare pr. ia Ev. Şi face semnul Sf. Cruci peste cristelniţă. Cristelniţa cu apă simbolizează
apa creaţiei , asupra căruia Duhul lui D. se purta. Cristeniţa cu apă sf. reprezintă pântecele Maici D. din
care se va naştre un fiu a lui D. după har.

Sf. Materiei are 2etape 1 se sf apa 2 se binecuvintează unt de lemnul pt ungerea prebaptismală .

Sf. Apa este egala sf aghezmei mari şi începe cu o doxologie.

Rug are în prima parte caracter de anamneză şi apoi de epicleză . Formula e însoţită de însemnarea în
semnul crucii a apei cu mâna. Se continuă cu amintirea efectei tainei botezului se adaugă apoi o formulă de
exorcizare a apei desi e exorcizată materia a căzut odată cu omul, natura nul mai recunoaşte pe om ca stăpân
. Prin Hr. Virtoala toate si-au redobândit starea primă.

Apa prin sfinţire are o altă finalitate ia devine baia naşteri din nou ,este curăţită de ori ce rău, apoi se
continuă exorcizarea .

A doua materie sfinţită e untdelemnul cel care se rămîne se toarnă într-o candelă se pune unt
de lemn prospăt se citeşte rug. de sfinţire a untdelemnului , se face referire la simbolismul acestei ungeri.
Dacă untdelemnul este de măsline , măslinul a fost semnul mântuiri şi împăcări prin potop. E o prefigurare
într tip şi antetip.

Ungerea predobaptismală

La Sf. Chiril al Ierusalimului găsim pregătirea asemenea atleţilor din arenă pt. a aluneca mrejele
diavolilor

Apoi se face ungerea : la frunte, la piept, la spate , la urechi, la mâini, la picioare.

4
 Urmează botezul propriu zis= Afundarea

Termenul Baptizo= îseamnă afundare în apă

Afundarea e actul obligatoriu pt Taina Botezului(Există mai multe modalităţi de afundare, de ţinere
a pruncului), Există cazuri excepţionale prin turnare sau stropire Turnarea se face atunci când nu poţi să faci
afundarea , şi dacă nici turanarea nu e posibilă faci prin stropire (ex. Pruncii de câteva zile care stau în
icubator ) Botezul de necesitate se face la copii noi născuţi cu anumite probleme acesta este valabil dacă se
rosteşte corect formula treimică , acesta se face de orice persoană creştină iar dacă copilul supraviţuieşte se
continuă tot botezul, fără a se mai face afundarea .

Sunt 2 elemente sensibile la prunci 1- cartilajul din spatele capupului cu coloana vertrebrelă (trebuie
să-i pui mâna sub cap pt. că capul este mai greu )

2- moalele capului – dacă faci prin turnare pui mâna pe cap , pentru a nu turna direct pe
moalele capului , apoi copilul se scoate în crişmă.

După actul botezului este pus în haină nouă (îmbrăcarea pruncului) , şi acum se aprinde lumânarea şi
se cântă dă mie haină luminoasă ....

Haina albă pe care o primesc simbolizează curăţenia sufletească şi trupească pe care o primesc şi
iertarea tuturor păcatelor care se botează.

Apoi urmează Taina Mirungeri compusă din două elemente 1- o rugăciune şi 2 actul mirungeri

În rug. se mijloceşte harul lui D. Mirungerea se face pe baza Botezului şi se face cu Sf. Şi marele
Mir alcătuit din 38 de mirodeni pregătit în Biserica autocefală de Sf. Sinodîn Joia Mare . Se face liturghia Sf.
Vasile în cadrul căruia sun citate mai multe rugăciuni de sfinţire . Mirodenile simbolizează multitudinea
darurilor Duhului Sfânt.

Părţile unse -

1 - Frunte- pt. luminarea minţii

2- Ochii- pt. a vedea lucrările lui D.

3. Nas- pt. a simnţi buna mireasmă duhovnicească

4. Gură- pt. a mărturisi pe D.

5. Urechi- pt. a asculta cuv.lui D.

6. Piept- pt. a iubi pe D.

5
 7 Spate.- pt. a dărui lui D. puterea fizică

8. Măini- pt. a lucra cele plăcute lui D.

9. Picioare- pt. a umbla în căile lui D.

Urmează apoi un ritual de bucurie , ocolirea cristelniţei în timpul Trisaghionului baptismal: Câţi în
Hr. Sau îmbrăcat ... Ce exprimă bucuria Bis. că are un nou membru. Cristelniţa se înconjoară de 3 ori ,.
Urmează apoi lecturile biblice, Apostolul cuprinde tocmai teologia paulină a Botezului iar Ev. Cuprinde
instituirea Tainei.

8). Actele postbatismale

În nr de două – 1 spălarea pruncului , 2 – tunderea pruncului .

1 La spălarea pruncului sunt rostite 2 rug. , speciale de spălare a pruncului. Apoi se ia buretele
special, sau faşa şi se înmoaie un capăt în cristelniţă şi se face peste prunc semnul crucii şi se şterge cu
buretele su cu capătul de faşă peste părţile unde afost unse cu Sf. Mir pentru a nu fi pângărite

Formula mai completă are :luminarea sfinţirea , actul curăţitor

2) Ultimul act este tunderea sau tăierea părului ,

Serosteşte rug. mulţimând Demiurgului. Pr. Îl binecuvintează apoi taie din păr – se tunde robul lui
D...- Părul simbolizează prima jertfă materiale a celui ce se tunde ; urmează ectenie întreită şi apoi otpusul.

In aceeaşi apă pot fi botezaţi mai mulţi prunci , cei ce se boteză în acea apă nu devin rudenii
spirituale. Dacă naşul ţine în braţe 2 copii acei copii nu se pot căsători , sunt rudenii.

După rostirea rug. de încheere nu se mai poate boteza alt copil . Apa prin încheerea slujbei îşi pierde
finalitatea

Taina Euharistiei
Acestă tină e prefaţată de taina Pocăintei . prin Botez ne-am născut din nou la viaţa în Hr. Cel care a
primit prin part. la moarte şi Înv. împreună cu Hr. harul virtuţilor teologice , prin Mirungere primeşti
întărirea în viaţa în Hr. Întărire ce se face prin primirea darurilor Duhului Sf., a treia etapă e cea a
Împărtăşiri, când ne unim cu Hr. , devenim mădulare ale Trupului lui Hr. E cea mai importantă taină pt. că

6
nu oferă doar harul D. ci, pe Însuşi Izvorul harului- pe Hr.credinţa în Sf. Treime şi în prez. Reală a lui Hr. În
euharistie reprezintă cele 2 puncte de temelie ale vieţii creştine.

O:B:S Pr Stăniloae numeşte Taina leg. Aceasta între D. şi om , între creat şi necreat . Prima Taină
realizată de D. a fost omul, a doua mare Taină a fost însuşi Hr. întrupat. A treia taină în care ne aflăm şi care
ne-a fost oferită e Biserica ai cărui cap e Hr. iar noi suntem mădularele.

Naştere din nou în viaţă în Hr. – întăriţii în viaţa în Hr.- unire cu Hr.

Pregătirea pt Împărtăşanie

Prefacerea Darurilor nu se realizează numai la epicleză , ci sfinţirea lor se începe de la Prescomidie,

la Epicleză ele sunt arătate desăvârşit. De aceea nu putem reduce Sfinţirea darurilor la un anumit moment
din Liturghie pe care să/l separăm de aceasta. În Joia Mare se scoate un Agneţ în plus pt., nevoile preotului
din cursul anului.

Nu se rosteşte nici o formulă la plural (nu pâinile ci pâinea ), Înainte de a se împărtăşi preoţi Agneţul
şi se înmoaie în potir şi se păstrează într-o cutie până marţi după paşti.

Sf. Agneţ se taie în părticele, care se pun apoi pe un disc special , care se aşează pe o sursă de căldură
temporată. Nu trebuie să fie foc mare ca să ardă Sfintele Taine , trebuie să avem multă grijă cînd uscăm Sf.
Daruri. După ce s-au uscat bine toate părticelele , ele vor fi puse într-un vas, anume, într-o cutiuţă şi se vor
păstra întotdeauna în Chivot. Pot fi păstrate şi acasă într-o cameră în care nu se doarme , însă într-un Chivot
special , această cameră trebuie să fie o încăpere pe care o putem numi pe drept cuvânt capelă.

Când se merge la bolnavi cu Sf. Împ., cutiuţa cu Sfintele poate fi purtat la piept sau în geantă însă
învelită într-un Procovăţ, iar geanta nu se pune la voia întâmlări pe scaun sau pe jos. Când se administrează
bolnavului, Părticica se înmoaie cu apă sfinţită sau numai cu apă, pt. motivul practic ca acesta să fie înghiţită
uşor.

Taina Spovedaniei

Face parte dintr-un proces mai amplu : Taina Pocăinţei , care are mai multe mom., psihologice luate
după pilda Fiului Risipitor: Primul este conştiinţa păcatului (şi-a venit în sine). Conştinţa înseamnă
raportarea ta la voia lui D. Dacă nu eşti conştient că cea ce faci e păcat , nu putem vb. de pocăinţă.

A doua etapă e hotărârea de îndreptare (Ma voi duce la tatăl meu şi-i voi spune). Dacă conştiinţa
păcatului nu e dublată de hot. De îndreptare , pocăinţa nu e reală

7
 A treia etapă e mărturisirea propriu-zisă , care nu e altceva decât o cercetare a conştinţei pt., a scoate
dinauntru toată răutatea. Nu e vb., de o mărturisire formală ,ci întîi de toate îţi mărturiseşti starea de
neputinţă a ta.(lenea, trândăvirea , răutatea, spurcăciunea, necurăţia) Nu există un tipar anume de
spovedanie, deşi pr. , duhovnicesc învaţă să se spovedească din felul în care sa spovedit el.

Cel mai greu lucru în terapia duhovnicească e medicamentul(canonul). Noi suntem preocupaţi de a
face o radiogramă a stării spirituale a penitentului. Eu ca şi preot trebuie să pun anumite întrebări ajutătoare
prin care cel ce îşi mărturiseşte starea să-mi arate clar ce păcate a făcut . Şi trebuie pornit de la lucrurile mici
, mărunte.

Niciodată pedeapsa fizică nu aduce un remediu spiritual , sa-r putea ca cel căruia îi dăm canonul să
nu-l poată îndeplini . La ce foloseşte să dăm medicamente dacă nu se ia? Sunt 2 lucruri ce concureză în
această taină : e vb de preocuparea duhovnicului pt. starea duhovnicească apenitentului şi de lucrarea lui
Dumnezeu. În atribuirea unor medicamente , principiul care trebuie urmărit este acela ca medicamentul să
fie antidot pt. boalii.

Dacă încercăm să facem o terapie necontrolată pe o perioadă mare de timp , atunci starea penitentului
se înrăutăţeşte nu se îmbunătăţeşte. Trebuie să aplicăm o terapie de controlată pe o perioadă scurtă de timp.
Se dau şi remedii practice , fizice , dar nu trebuie banalizate.

Taina Cununiei

Cununia e o taină sfântă prin care legătura dintre Bărbat şi femeie e binecuvântată de D., cu scopul
procreţiei , a naşteri de prunci , închinaţi lui D.Cununia ca Taină a fost instituiă în rai , după cădera , această
legătură sf. , a fost pervertită de om din cauza păcatului, monogamia, a fost întinată prin poligamie sau
poliandrie.

Refacerea acestei leg., şi ridicare ei la rangul de Taină s-a făcutprin Hr.. Prin participarea lui Hr., la
nunta din Cana , această leg., a fost binecuvântată. Sf. Ap. Pv., exprimă teologic imp., deosebită a căsătoriei,
această leg., dintre Bărbat şi Femeie, este o tină mare asemănată cu leg lui Hr. cu Biserica.

Săvârşitorul tainei e preotul ca delegat al episcopului sau episcopul. Primitoruii tainei sunt bărbatul şi
femeia care s-au legat prin dragoste pt. a primi binecuv., lui D. pt. a întemeia familia. D.p.d.v. pastoral
Biserica a rânduit ca alături de cei 2 să fie rânduiţi ca la Botez o familie de naşi.

În legătură cu administrarea Tainei există mai multe rânduieli canonice privind gradele de rudenie .
Ca rânduială , Cununia exprimă bucuria celor 2; de acea în perioada posturilor chiar şi în marile praznice nu
se poate săvârşi această Taină. Rânduiala propriu-zisă e precedată de o ierurgie (Logodna). Logodna e partea
pregătitoare; începe cu binecuv. Mică pt. că e ierurgie. După ectenie urmează formula de administrare , de

8
punere a inelelor, care sunt simbolul iubirii nesfârşite. Cu verigheta mirelui se face prima logodnă , iar apoi
cu cealaltă verighetă a miresei(Se logodeşte robul lui D. cu roaba lui D. în numele Tatălui , al Fiului şi al Sf
Duh). Se rosteşte apoi rug. de binecuv. , de punere a inelelor; se arată prin ac. Rug. ce rol are credinţa ca
temelie a vieţii de familiei , accentuând leg. iubirii.

Slujba de cununie începe cu Binecv. mare, pr. ,făcând semnul Sf. Crucii cu Sf. Ev. , peste cununiţe.
Se rostesc cele 3 rug., în cadrul cărora întâlnim f., multe referiri din VT . Aceste pers din VT nu sunt înţelese
ca pilde , ci doar ca leg., cu NT. În rug. a 2 a D. e invocat să binecuvânteze leg., dintre cei 2 aşa cum a
binecuv. leg. unor fam., din VT; de asemenea e invocat să-i păzească pe cei 2 . A treia rug. rug., face parte
din epicleza Tainei. Cei 2 dau mâna dreaptă împreună , iar pr. Rosteşte binecuv.

Formula de epicleză se extinde prin ritualul punerii cununilor. La aşezarea cununii pe cap ajută şi
naşul. După punerea cununilor urmează partea de fundamentare a leg., tainice prin citirile biblice. Cuv. lui
D. stă la temelia lucrării sacramentale ; fără cuv. Taina devine o magie, Cuv. fundamentează tot cea ce spun
eu.

Apostolul e citit de la Ef., ce e nu numai o lecţie pe care Sf. Ap. Pv., o dă celor 2 , ci se leagă de
momentul ridicări la rang de Taină a leg., dintre cei 2 la nuntă din Cana Gana Galilei. Ev. copmpletează ac.
Taină prin participarea Mânt la nunta din Cana.

Se continuă apoi cu Ect. , apoi o rugăciune , Ectenie , apoi o rugăciune , Ectenia cererilor şi Tatăl
nostru . Există o legătură între rânduial Cununiei şi Sf., Liturghi, la îceputul creştinismului, Cununia consta
în binecuv., pe care episcopul o dădea celor 2 în cadrul Sf. Liturghii. De la Lit., s-a preluat Tatăl nostru şi
ectenia . Iar în locul împărtăşaniei a rămas un ritual simbolic al gustării de pâine şi vin. Cununia se înche
printr-un ritual de jubiliare.La cununie cred., se bucură de binecuv., lui D., revărstă peste cei 2 să sărute
icoanele şi săînconjoare masa ritual repetat de 3 ori.

Prima cântare e Isaia Dănţuieşte, pt că taina cununiei reprezintă o mare bucurie ; la a doua
înconjurare a mesei şi sărutare aicoanelo se cântă Sf. Mucenici care bine va-ţi nevoit

Toate se închee pin doxologia (Slavă ţie Hr....)

După ritualul înconjurări mesei urmează ridicare cununiţelor, însoţite de binecuv. Acest act reprez.,
de fapt şi un legământ prin punerea mâinii pe Ev., şi pe Sf., Cruce.

Urmează apoi Otpusul.

O. b.s. Mai sunt şi câteva ierurgi legate de ierurgie.

9
 Există şi posibilitatea refacerii căsăt., printr-o binecuvântare ( A doua nuntă) în cazul în care cei doi
au mai fost căsătoriţii înainte. Slujba se începe cu binecuv. mică . Rug. nu mai sunt de bucurie ci de pocăinţă
. După Logodnă cele 3 rug., de la Cununie au caracter peninteţial . Rug., a treia e ca şi la prima cununie .

Taina Preoţiei

E o taină specială , care se administrează celor pregătiţi anume, celor chemaţi. Sunt 3 etape prin care
trece cel care ajunge sacerdot: chemarea , instituirea(prin hirotonie), trimiterea. Chemare nu e palpabilă , dar
o simnţi înaăuntru Instituirea se face prin Sf. Taină a Hirotoniei, în cele 3 trepte ierarhice.

Se face Întâi pregătirea prin Hirotesire la începutul Liturghiei, întîi se tunde ca şi citeţ , citind
demonstrativ în faţa ierarhului din Apostol. Apoi e îmbrăcat cu stiharul , se pune orarul cruciş şi se citeşte
rugăciunea pt ., ipodiacon, Hirot., întru diAcon se face la sf. Liturghiei . E făcut diacon după axion pt., a
putea part., la Împărtăşire hirotonit. Pt. treapta de pr. E hirotonit înainte de Heruvic, iar ca arhiereu în timpul
Sf. Dumnezeule, pt. ca mai apoi să conducă el Sf. Liturghie.

Modul în care se desfăşoară hirotonia e indentic , diferă doar rug., de consacrare. Diaconul e purtat
de 2 diaconi; întâi îl aduce şi-l prezintă ierarhului . Intră prin uşile împărăteşti şi se realizează un dans
liturgic, înconjurând Sf. Masă. Când ajunge în faţa episcop face metanii fără cruce. Apoi sărută omoforul,
epigolatul şi Crucea. Mai face încă o metanie şi continuă cu înconjurarea Sfintei Mese- Sf mucenici...,
Mărire Ţie..., Isaia Dănţuieşte ...

Hirotonia se num., şi punerea mâinilor Rânduiala e impresonantă , pt., că sunt nişte cuvinte f.,
puternice . Urmează apoi îmbrăcarea cu veşminte , investirea lui în treapta de hirotonie.

Hirotonia întru preot se face înainte de Heruvic, preotul e prezentat de 2 preoţi. I se dă epitrahirul,
apoi felonul. Hirotonia întru episcop e precedată de o mărturisire de credinţă, care se face înainte de
hirotonie., Duminica dimineaţa Mărt. de cred., e f. amplă . Se apoi Liturghia. Când se ajunge la Sfinte
Dumnezeule candidatul e adus de 2 ierarhi.

Tiana Sf Maslu

E o taină specială a Biserici Ortodoxe, e singura Taină care are în alcătuirea ei mai multe lecturi
biblice de 7 ori se repetă 5 elem.: Ap., Ev., Ect., Rug., ungera . La urmă se pune rug. finală fără Ev.. Efectul
acestei Taine este iertarea păcatelor sufleteşti şi trupeştisănătatea sufletului şi a trupului. Dacă analizăm
vindecarea paraliticului de către Mânt., obs. 2 etape : Iertarea păcatelor şi Vindecarea trupească. De cele mai
multe ori păcatele reprezintă cauza suferinţei omului. Dacă finalitatea ac. Taine se referă la sănătatea
sufleteascăşi trupească, atunci primitorii Tainei pot fi toţi credincioşii de unde tradiţia maslului de obşte.

10
 Pt. a se împlini cu totul efectul vindecării sufleteşti, Maslul e întărit prin Sf. Spovedanie. De asem.,
un alt elem. Specific ac. Taine reiese din cuv., sf Ap. Iacov care spune că săvârşitori maslului sunt cel puţin
2 preoţi (de obiceai de la trei în sus) Rug. de sfinţire a untdelemnului se rosteşte de 7 ori, indiferent de nr pr.
Slujitori. T. Maslului se poate săvârşi în biserică dar şi în case de cred., sau chiar în spital(acolo unde e
bolnavul).

T. propri-zisă e precedată de Canonul Sf., Arsenie, care e pregătitor. Sunt 9 pesne ( a doua lipseşte-
de fapt sunt 8) Prin ac. Cântări se mijloceşte pt. cel bolnav , dar în acelaş timp se aduce laudă lui Hr. pt. cel
lucrarea de tămăduire pe care o săvârşeşte în lume. Se adugă apoi Luminânda şi Laudele. Ac. Parte preg. Se
poate cânta dar se poate şi citi.

Partea propru-zisă începe cu Binecuv.mare şi se face semnul Cruce cu Sf. Ev., deasupra materiei.
Materia T., e untdelemn (se mai foloseşte şi făină). Urmează Ect. Mare , în cadrul căreia este inclusă
formula de binecuvântare a untdelemnului. Apoi o cerere pt. , cel bolnav , după care urmează sfinţirea
materiei ac. Rug. se rosteşte de 7 ori . La fiecare rostire toţi preoţi binecuvântează untdelemnul. După
sfinţirea materiei se adugă nişte tropare iar apoi începe un ciclu de 5 elem., care se vor repeta de 7 ori.

O.B.S Ştim de la Sf. Liturghie că lecturile biblice nu au rol catehetic ci ele fundamentează Taina. La
fel se întâmplă şi la Sf. Maslu. Atât Apostolul , cât şi Ev., cuprinde texte biblice care sunt legate direct de
instituirea tainei. Cuv., nu are putere singur să împlineacă ceea ce Taina săvârşeşte.

Primul Ap. se citeşte de la Sf. Iacov , cap.5 Aici se fundamentează Taina Sf Maslu . Ev. I este de la
Sf. Luca, fiind vb. de pilda samarineanului milostiv. Ect. Care se rosteşte după fiecare Ev. E aceeaşi. Apoi
urmează rugăciunea, iar după aceea ungerea. Primele 4 elem. Se reprezintă mijlocirea Bisericii pt. cel
bolnav. Cel de-al 5-lea elem., este actul ungerii cu untdelemn sfinţit pe principalele părţi ale trupului.
Ungerea e însoţită de o rugăciune specială, de mijlocire de la Litie. Categoriile de Sfinţi sunt amintite fără a
nominalizare a Sfinţilor (excepţie fac Sf. Doc. Fără de Arginţi)

Al doilea ciclu începe cu Ap. De la Romani 15 , iar Ev. cuprinde pericopa despre vameşul Zaheu.
Tema pericopei este foamea şi setea după D. Urmează Ectenia,...

Ap.III e cel mai frumos, este imnul iubiri 1Cor 13. Ev. De la Mt 10 cuprinde trimiterea Ap. La
propovăduire, dândule putere asupra duhurilor necurate, să le scoată. Ap. IV este de la 2 Cor., iar Ev. IV ,
cuprinde pericopa vindecării soacrei lui Petru. Ap. V e de la 2 Cor. 1 ( e arătat ajutorul lui Dumnezeu
acordat oamenilor), iar Ev. Cuprinde pilda celor 10 fecioare. Rug. V e amplă , având şi caracter pers. , legat
de slujitorul care săvârşte Taina. Ap. VI e de la Gal. 5, vb, despre roadele Duhului. Ev. VI e de la Mt. Vb
despre femeia cananeancă. Rug. VI e cea mai bogată dintre toate (bolnavul e pomenit cu numele). Ap.VII
cuprinde pericopa despre chemarea lui Mt. Vameşul.

11
 La încheierea acestui ciclu de 5 elem. Repetate de 7 ori se citeşte o rug. de dezlegare pt. cel bolnav.
Se ia Sf. Ev. Şi se dă celui bolnav să o deschidă, arătându-se astfel participarea bolnavului la Taină. Sf. Ev
deschisă se aşează pe capul bolnavului cu faţa (deschisă) în jos. Rug. care se citeşte acum ef. importantă. E
o rugăciune de mijlocire . Punerea Ev., pe capul bolnavului reprez., mâna protectoare a lui Hristos şi nu
mâna păcătoasă a preotului. Se încheie cu otpusul , după otpusul ,se repetă de 3 ori formula : credincioşii
rostesc Binecuv. Părinţii Sfinţiţi şi ne iertaţi pe noi păcătoşi iAr preoţi răspund D. să vă binecuvinteze.

IERURGIILE

Alături de Sf. Taine există şi alte lucrări sfinţitoare ale Bisericii, numinte Ierurgii. Până în sec. XI
mai multe slujbe erau considerat Taine doar cele care împărătăşesc harului Duhului Sfânt asupra persoanelor
umane, fiind instituite de Mânt. Ierurgiile sunt lucrări sfinţitoare rânduite de Bis. pt., cred. (în completare
faţă de Sf. Taine ). Putem vb. de Ierurgii legate direct de Sf. Taine; de ex., cele legate de Botez (rânduiala
care se face la femeia lăuză , în prima zi, a opta şi apoi la 40 zile de la naştere)

Deşi rânduielile pt. femeia lăuză pot trimite la o impuritate a femeii (preluată din iudaism), nimic nu
e mai fals. În ac per. femeia nu e necurată. Ci Biserica aprotejat femeia (faţă de bărbat , faţă de ceilalţi să nu
facă activităţi grele)

În cele 40 de zile , din 24 de ore 20 de ore pe pat .

O:B:S: Este firesc ca atunci când merge la casa lăuzei pt. ai citi , să meargă singur fără cântăreţ

Pt. . sfinţirea apei există o rânduială specială mai scurtă. Există o rugăciune apecială şi pt moaşă . La
8 zile e o rugăciunea pt. punerea numele, care se face tot atunci când săvârşeşte pt. lăuze . Copilul se ia sub
protecţia Crucii până la Botez.

Ierurgiile

Rânduiala la 40 de zile s.n. îmbisericire şi se săvârşeşte înainte de taina Botezului, reprezetând

încheerea per. de lăuzie pt. mamă , prunculera adus la biserică , fiind oferit naşiilor spre grijă spirituală.
Rânduiala este foarte simplă . Dacă e băiat este dus şi în sf Altar, pt a se arăta astfel diponibilitatea lui de a
putea ajunge preot. Nu înseamnă că slujitori bărbatuluie mai mare decât a femeii din contră.

Există multe principii privind rânduiala Botezului, acestea fiind surprinse foarte bine de păr. Al.
Schmeman.

Ierurgiile legate de Taine mai sunt şi altele (nu numi cele legate de Botez) – Legate de cununie e
logodna

12
 - Legate de sf. Vieţi
(sunt 5 tipuri de
înmormântări)

- Legate de binecuv.
naturii, a ogoarelor

Împărtăşirea ierurgiilor

Cea mai scurtă formă a unei ierurgi e molitva . Mai multe molitve împreună înseamnă formează
rânduiala (are acte , ceremonii); o rânduială care are şi texte biblice s.n Sljbă. După scopulul (efectele) lor,
ierurgiile se împart în : Exorcisme, curăţirile(dezlegările)- sunt molitvele pregătitoare pentru spovedanie şi
alte dezlegări, binecuvântările - prin care se invocă harul lui D. prin semnul Crucii (ex. Binecuv. la masă ,
pomeni, rug., pt., temelia casei pomeni, rug. pt. binecuvîntarea roadelor pământului)- sfinţirile- sunt
ierurgiile prin excelenţă (sunt cele mai apropiate de Sf. Taine). Prin ele anum. pers., lucruri consacrate , fiind
destinate unor întrebuienţări sfinte . Aici ne referim la obiectele folosite în cult , ritualul tunderii in
monahism tunderea de la Hirotonie .

Sf. Apei (Agheasma)

Materia a suportat căderea o dată cu căderea primilor oameni; la izgonirea lui Adam din rai , auzim
cuvintele lui D. : - spin şi pălămidă va rodi ţarina sa. Omul a ajuns să nu mai fie ascultat de animale , iar
păpământul pe care care-l lucrează îi e potrivnic. Prin opera Sa de răscupărare , Hristos restabilebileşte
virtual întrega natura , având posibilitatea de afi purtătoare de har. Prin invoc. Duhului Sf., asupra ei ,
materia nu-si , schimbă constituţia; îşi schimbă însă finalitatea. D., a lăsat fiecărei materii un scop, o
finalitate. De ex., scopul apei e să fie principiul vieţii, apoi al curăţiei. Prin sfinţire apa devine purtătoare de
har spre sfinţirea trupului şi asufletului, a casei, a obiectelor, a naturii.

În rânduiala noastre liturg. avem 5 variante de sfinţire a apelor, fiecare diferită Aghiasma Mare se
face prin 2 epicleze : sfinţirea Apei M. E leg., de evenim., cosmic al Botezului . De aceea , ea nu se strică ,
având finalitate pe tot timpul anului. Numai Ag M. nu se strică Ag. Mică e legată de o lucrare sau eu pe care
dorim să-l săvârşim în biserică; de aceea ac., apă trebuie consumată, nu păstrată. A treia variantă e apa
baptismală , apatra e apa sfinţită pt. femeia lăuză care a născut (prima şi a opta zi), iar a cincea e sfinţită la
punerea temeliei bisericii.

13
 OB_SD Materia sfinţită care şi-a consumat finalitatea nu poate fi aruncată oriunde. Trebuie ştiut că
în caz de necesitate , poate fi folosite la Botez Ag. Mare.

Sfinţirea Marea a apa e legată de Sf. Liturghie, ea se face în ziua ajunului. De obicei în afara bis., la o
apă curgătoare. Rânduiala e mult mai bogată decât a Ahiasmei Mici; are în plus paremii, care sunt în leg.
Directă cu pericopele biblece din Apostol şi Ev. Ele sunt prevestiri ale acestei lucrări sfinţitoare. Sunt un
nr., de 3 paremii de la Isaia. Urmează Ap. şi Ev., Botezului, apoi Ectenia mare cu formulări speciale pt.
sfinţire apei şi finalitatea ei . Partea pregătitoare de rugăciune e întîlnită numai la Agisma Mare. Se continuă
rug. de sfinţire şi se ajunge la prima epicleză. După ac. formulă, de epiclecză sunt amintite efectele acestuia,
se adaugă a doua epicleză. Atât prima, cât şi la a doua epicleză, pr. înseamnă apa cu mâna , nu cu crucea.
După invocarea Duhului se continuă cu partea anamnetică. E preamărit D., pt., lucrarea ce asăvârşito în
lume.

Rug., de sf a apei de al Bobotează e una dintre cele mai importante d.p.d.v teologic, excelează şi prin
stilul ei. Ea are o analogie mare cu rug. Sf. Jertfe. După terminarea rug. de sfinţire preotul binecuvintează
prin rostirea –Pace tuturor- apoi rosteşte un ecfonis şi apoi tr., Botezului, stropindu-se credincioşii. Se face
otpusul special al Praznicului, care încheie şi Liturghia, şi Aghiazma Mare.

Dacă ac. rânduială se face numai o dată pe an , apa ac., se păstrează pe tot timpul anului, fiind
folosită la diferite trebuinţe , apa se păstrează în vase de sticlă. În schimb , Ag., Mică e legată de anumite
cerinţe. Se numeşte aşa pt., că atât rânduiala e mai mică , cânt mai ales efectul sau finalitatea ei se încheie
atunci când evenim., s-a consumat. De aceea ea trebuie consumata nu pastrata. Pentru a înţelege
consumarea finalităţii e bine să ne gândim la faptul că orientalii au şi o rugăciune specială de desacralizare.
Dar şi după rostirea ac., rugăcini ei rec., caracterul de sfinţenie al apei respective.

Rânduiala Ag. Mici începe cu rug., înc., Ps. 142, De este Domnul, tr., 2 tr., de inv., a Născătoarei de
D., apoi e Ps. 50, apoi sunt mai multe tropare mai scurte. Urmează apoi lect., biblice, Ap., şi Ev. Apoi e
rostită Ect,. Mare , cu formulări speciale pt. , sfinţirea apei. Se canta optustul. Pe langa solicit. credinciosilor,
sfintirea apei mici face la Izv. Tămăduirii, când se cântă troparele din canonul Învierii. Ca materie sfinţită,
Ag. Mică se foloseşte pt., dif., ocazii(sfinţirea casei, binecuv., animalelor, a mediului înconjurător, făcând
astfel referire la caracterul ei cosmic)

Apa baptismală se sfinţeşte în cadrul Botezului, fiind o parte componentă a acestuia. Ea devine
purtătoare de har pt. ca baia Botez să devină baia naşterii din nou.

Apa care se face la femeia lăuză nu trebuie considerată a avea un caracter de curăţire, întrucât prin
naştere femeia nu e necurată ,ci ac. e cel mai curat moment. Ac. apă are rolul de binecuvântare a celor 2 a

14
mamei şi a copilului, a casei. Rânduiala e foarte scurtă. Nu e permis ca ac., apă să fie folosită la alte lucrări,
profitând că ac. apă să fie folosită la alte lucrări, profitând că ac., rânduială e scurtă.

Sfinţirea apei legată de punerea temeliei bisericii- spaţiul sfinţit prin ac. apă se scoatedin uzul comun.

Apa mai e folosită în cult nu doar ca materie sfinţită, ea e folosită de ex.,la Sf., Euharistie. Apa caldă
care se introduce înainte de Împărtăşanie e un ex., în acest sens.

Ierurgii legate de moarte

Sunt argumente teologice pt., pomenirea morţilor. Sufletul e nemuritor, chiar după despărţirea de
trup el îşi continuă viaţa Sunt argumente biblice

1- Şi a murit Avraam şi a trecut la ai săi

Cum te prinde clipa morţii aşa rămâi , ea este definitorie pt. viaţa veşnică. Sf. Păr vb., despre
înfricoşătoarea clipă a morţii. În clipa când se desparte de trup sufletul are un moment înfricoşător.

În viaţa viitoare sunt 2 stări: Rai – loc şi stare undemerg sufletele drepţilor , e loc pt, că sufletul e
limitat , pt că nu e nemărginit, e o stare pt că cei care merg în Rai nu sunt toţi în aceaşi stare ci în diferite
stări. Bunătăţile Raiului constau în comuniunea cu D., În rai noi îl vedem pe D.

Iadul- loc şi stare unde merg sufletele păcătoşilor , chinurile iadului constă în lipsa comuniunii cu D.,
chinurile iadului constau în singurătatea în comun, totuşi simnt că sunt mulţi, dar nu îşi văd unu altuia faţa.

Sentinţa jud. particulare este parţială şi nedefinitivă , pt., că se dă numai păcatele , nu şi urmările lor
Pr. Stăniloae spune că cei care din neglijenţa lor au ajuns în iad într-o stare care nu se deosebeşte cu mult
de a celor din rai , la Jud finală prin faptele bune care au rămas după ei şi prin intervenţia Biserici pot fi
scoşi din iad.

Faptele bune de milostenie făcute pt. cei morţi sunt cele care completează totodată faptele lor dar şi
împlinesc planul lui D., de aface binele.

Foloasele pomenirii- pt sufletul celui adormit; - pt cel care mănâncă;- pt cel ce face pomana

Dacă rugăciunea Biserici poate să facă atâta bine încît poate să scoată din iad. Pomenirile se fac în
funcţie de intrarea mortului în putrefacţie : la 3 zile mortul isi schimba fata, la 9 zile intra trupul in
putrefactie iar la 40 de zile inima.

Pomenirea pe care o facem pt. cel decedat e legata de ziua mortii. Ziua mortii e mai pretuita decat
ziua nasteri , pt. ca e ziua nasteri in viata vesnica . pomenirea se face regulat anual pana la 7 ani pt. ca exista
si legea care interzice deshumarea pana la 7 ani .
15
Randuiala inmormantari e de 5 feluri:

1- Prunci botezati pana la 7 ani inmormantrea prunciilor

2- Inmormantarea laicilor de la 7 ani incolo

3- Inmormantarea Pr. Si a Diac.de mir e cea mai frumoasa

4- Inmormantarea calugariilor care este cea mai sobra si cu ea se ingropa si episcopi

5- In saptamna luminata.

Pe lana cele 5 feluri de inmormantare s-a facut slujba parastasului care are structura slujbei
inmormantari laiciilor.

In momentul in care fam. Anunta decesul Bis. anunata decretul prin clopot, acesta avand si o
semnificatie religioasa pt. ca e glasul bis. care-l plange pe cel plecat , sem? simbolizeaza trambitele
ingeriilor de la sfasitul veacuriilor . apoi urmeaza la casa celui decadat toate ceremoniile: in primu
rand cel decedat se spala apoi este imbrcat in haine noi cu care sa-l intampine pe Hristos; ci hirotoniti
nu se spala ci doar cu o carpa inmuiata in apa curata sau in untdelemn si se sterge pe fata pe maini si
nu se dezbraca pt. ca nimeni să-i vadă goliciunea , pr. se îmbracă apoi cu veşminte. După ce pr.,
decedat a fost şters pe faţă, se unge cu untdelemn. Călugării au rânduială specială : peste hainele
călugăreşti se îmbracă mantia, care se taie în trei fâşii pe fiecare parte cu care se fac 3 crucii:una
peste faţă , una peste mijloc, una la picioare.

Nu există nici un fel de slujbă de binecuv. a sicrului. Totuşi înainte de a se pune mortul în sicriu, care
se închide pt., a se tămâia.

Primul loc unde se face rânduiala e la casa mortului – se face panihida mică: Binecuv., rug.
Începătoare, tr., morţiilor ect.

Al doilea loc unde se face slujba este fie curtea fie în capela de la cimitiri

În curte se face canonul.

O problemă e ordinea cortgiului: cruce – prapuri- în faţa sicriului e pr., apoi sicriul şi familia. La
opriri se citesc Ev., şi se rostesc ect. Când cortegiul a ajuns la cimitir este obiceiul să se citească Ev.,
Eu sunt uşa....,apoi rug de dezlegare.

Parastasul ea rânduită prin care se face pomenirea celor morţi. E de fapt o rânduială mai redusă a
slujbei înmormântări: - binecuv., rug Începătoare, Aliluia.... Cela ce cu adâncu înţelepciuni , Tr.
Morţilor . Ect., Rug de dezlegare, Din canon se cântă peasna 3, 6, 9.
16
De obicei se aduce un prinos la pomenire: fie un colac, fie colivă, fie se aduc mi mulţi colaci.

Pâinea simbolizează firea umană , trupul omenesc. Coliva, fiin pregătită din grâu fiert are
semnificaţia învierii, caremoare pt., a trece la viaţă. Aromatele puse pe colivă simbolizează aromatele
aduse la mormântul Domnului. Ele ne arată bunătăţile pe care le vor primii cei vrednici.

Pomenirile se fac la data bine stabilită, ziua cea mai potrivită fiind sâmbăta, pt., că în Sâmbăta Mare
Mânt., Hr., s-a pogorât cu sufletul la iad, pt., a-i scoate de acolo pe strămoşi. În perioada anului bis.,
mai sunt unele sâmbete speciale pt., pomenirea morţilor numite naşi de vară şi de iarnă Moşii de vară
e sâmbăta dinaintea de Rusali.

În Duminica Rusaliilor la Vecernia, care se face imediată după Lit., în cele 7 rug., ce se citesc ,sunt
rug., și pt., cei morți.

Moșii de iarnă – Sâmbăta înaintea Dum., lăsatului sec., de carne .Orice fel de intervenţie asupra celor
decedaţi înainte de 7 ani trebuie să aibă acordul autorităţilor sanitare, care impun unele candidaţii pt.
deshumare

Bis., a accepta deshumarea în cazuri excepţionale , când s-au descoperit moaşte de sfinţi.

Hirotesiile sunt ierurgi, dar nu sunt legate de hirotonie, ele acordă primitorilor grade onorifice sau
sunt trepte pregătitoare pt. preoţie. Au rămas doar 2 etape pregatitoare pt treapta de diacon citeţ şi
ipodiacon. Instruirea în treapta de citeţi se face prin tundere, adoua treaptă e cea a ipodiaconului, Cert
că aceste consacrări nu se fac intre hirotonia într diaconi

Tedeumul este cea mai noua variantă structurată a slujbelor bisericeşti ,este o carte specilă de
Tedeum dar găsim structura şi la sf. Liturgherului, înseamnă că pe tine D. te lăudăm care e imnul ce
se cântă la astfel de ceremoni ce e atribuit Sf. Nichita de Remesiana.Atunci când se vrea a deshide o
festivitate se face tedeumul de mulţumire acasta se poate face şi când sunt elemente în familie
(fericite) de ex. La nunţii de 25, 50 ani. Există tedeumuri de zile festive la începutul anului la
începutul anului şcolar etc. Rug. din cuprinsul Tedeumului fac referire la evanghelie.

Structura Tedeumului e f. simplă si e luată de la sf liturgherului

- Binecuv (Slavă sfintei...)

- Rug începătoare,

-troparele

- Ect Mare cu cererile speciale

17
- Ectenia de după Ev ce are cereri speciale

Ectenia Mare exprimă caracterul obiectiv al cultului dar vine în completare după Ev ce are un
caracter personal

-Rug specială pt fiecare fel de Tedeum

-Otpusul

-Formulări speciale numite polihroane

18