Sunteți pe pagina 1din 2

Zona de litoral a Mrii Negre este grania de est a Romniei.

Pozi ionarea litoralului n


partea sud-estic a regiunii, prezena soarelui pe cer timp de 10-11 ore pe timp de var,
temperatura zilnic constant, apa mrii i faptul c Marea Neagr este o mare continental
nchis reprezint factori care transform litoralul rii noastre ntr-o zon cu o atractivitate
ridicat. Pornind de la Constana ctre sud, se observ staiunile balneoclimaterice Eforie
Nord, Efprie Sud, Techirghiol, Costineti, Mangalia, Olimp, Nepturn, Saturn, Venus, ce au o
capacitate de circa 100.000 locuri de cazare dar i alte edificii de agrement i balneare.

Sursa: http://www.rfi.ro/

Pentru a putea realiza o descriere a lioralului romnesc, trebuie s plecm cu analiza


principalului ora care face trecerea ctre acesta i anume Constana. n perioada Evului
Mediu, acest ora a fost pia a comerului genovez n bazinul Mrii Negre. Negustorii i
armatorii genovezi fiind stabilii n peninsul. De atunci i pn n zilele noastre, ca amintire a
mai rmas doar temelia pe care a fost construit farul genovez. n secolul al XV-lea,
n timpul Evului Mediu, Constana a fost una dintre pieele comerului genovez n bazinul Mrii
Negre. Negustorii i armatorii genovezi erau stabilii n peninsul. Pn n zilele noastre a rmas
din acele timpuri o temelie pe care a fost cldit farul zis Genovez. n secolul XV, Dobrogea

mpreun cu Constana au fost cucerite de armata Imperiului Otoman. Importana localit ii a


sczut, fiindc turcii rupseser relaiile comerciale cu italienii.
n 1865, cnd flota anglo-francez pornit spre Crimeea mpotriva Rusiei, popose te aici pentru a
lua ap i merinde (carne de oaie), Constana se ntinde numai pe peninsul, la sud-est de
actuala strad Negru-Vod; la nord-vest de aceast limit erau stne, mori, p uni i vii. n ora
locuiau pescari greci, lipoveni i turci, negustori i meteugari greci, romni, turci, armeni, evrei
i maltezi, oieri romni i ttari, grdinari romni, bulgari i gguzi. Domina ia turc a luat sfr it
dup Rzboiul de Independen al Romniei, cnd, prin decizia Congresului de la Berlin de la
1878, Dobrogea a devenit o parte a statului romn. Dup 1878, populaia romneasc a sporit
semnificativ odat cu sosirea armatei, administraiei, nvmntului i marinei romne[2