Protectionism si liber schimb

Argumente pro si contra

Notiunea de protectionism se refera la o anumita conceptie privind politica
economica pe plan international a unui stat, prin care se nclina spre luarea unor
masuri restrictive la granita economica, ndeosebi n ceea ce priveste patrunderea
din afara a bunurilor si serviciilor, pe piata interna. Prin politici restrictive la accesul
de pe piata internationala pe piata interna se ntelege ansamblul masurilor de
natura economica sau de natura administrativa menite sa mpiedice, sa reduca sau
sa limiteze accesul mentionat (desigur, toate aceste masuri sunt luate n limitele
legilor proprii si cu respectarea acordurilor internationale la care tara respectiva
este parte. Principala organizatie internationala, la care Romnia este parte, care
are ca obiectiv liberalizarea comertului international si, implicit, reducerea, limitarea
sau lichidarea oricaror restrictii comerciale, este Organizatia Mondiala a Comertului,
fostul OMC).
Orict ar parea de ciudat, nu ntotdeauna protectia economica este benefica
pentru statul care o aplica.
Argumente n favoarea protectiei economice
a) un prim argument n favoarea protectiei economice l constituie existenta unor
decalaje de productivitate, deci de eficienta, care ar asigura o competitivitate mai
mare bunurilor si serviciilor importate comparativ cu cele autohtone. Asa cum am
aratat mai sus, acest decalaj va conduce la preturi mai mici pentru produsele din
import comparativ cu cele din productia indigena, ceea ce va distruge, din punct de
vedere economic, producatorii interni de asemenea produse. Solutia este, n acest
caz, de a impune taxe vamale de import care, fiind, impozite indirecte, vor fi incluse
n pretul de vnzare al produselor importate. Cuantumul taxelor vamale de import
trebuie sa acopere cel putin diferenta dintre pretul bunului indigen si pretul bunului
importat;
b) un al doilea argument l reprezinta necesitatea de a finanta deficitul bugetar.
Intr-adevar, taxele vamale se constituie venit la bugetul de stat, de aceea protectia
economica este o importanta sursa de venituri bugetare pentru statele care se confrunta cu deficit bugetar;
c) un al treilea argument l reprezinta necesitatea unui raspuns adecvat la masuri
de protectie economica luate de catre partenerul (partenerii) economici. Acest gen
de masuri se numesc masuri de retorsiune si sunt menite sa restabileasca echilibrul
n cadrul schimburilor economice internationale n cazul n care un stat si-a luat
unele masuri de protectie economica;
d) necesitatea dezvoltarii unei structuri economice interne coerente,
interdependente si reciproc sustenabile . Din acest motiv, protectia la granita
economica va mpiedica concurentii straini sa introduca dependente mari ale

diverselor ramuri ale economiei nationale de firme, ramuri sau resurse externe.
Desigur, acest lucru nu poate fi evitat n totalitate (este o consecinta inevitabila a
repartizarii inegale a resurselor economice) dar el trebuie mentinut n limite
acceptabile (inclusiv din motive strategice si de aparare a tarii).

Argumente contra protectiei economice

a) protectia economica mpiedica patrunderea progresului tehnic si a noilor
metode manageriale. Intr-adevar, protectia economica, prin blocarea sau
restrngerea intrarilor de bunuri si servicii din afara, are drept consecinta ruperea
sistemului economic national de noile descoperiri si aplicatii tehnico-stiintifice si
manageriale ncorporate fie direct n produsele respective fie n documentatia de
nsotire. Totodata, ntruct protectia economica va afecta si investitiile directe de
capital, limita mentionata este evidenta;
b) protectia economica favorizeaza monopolizarea interna. Aceasta se explica prin
faptul ca, limitnd patrunderea produselor straine, de fapt se limiteaza concurenta,
ceea ce este de natura sa conduca la formarea unor structuri monopoliste interne.
Desi, n general, monopolizarea nu este ntotdeauna si n orice conditii un proces
negativ, ea are un impact defavorabil asupra calitatii bunurilor precum si asupra
preturilor cu care se confrunta consumatorul;
c) protectia economica destimuleaza producatorii interni n ceea ce priveste
perfectionarea metodelor manageriale, ridicarea calitatii produselor, reducerea
costurilor si deci a preturilor, n general n ceea ce priveste competitivitatea;
d) protectia economica atrage masuri de retorsiune din partea partenerilor externi
de afaceri, ceea ce conduce la formarea unui cerc vicios de masuri reciproce de
protectie, de natura sa reduca schimburile economice internationale, fapt negativ
pentru toti participantii la procesul economic international.

Varietate de politica comerciala ce promoveaza libera circulatie a marfurilor

prin operatiuni de comert international, ceea ce comporta abolirea taxelor vamale si
a obstacolelor netarifare ce stanjenesc desfasurarea corecta a schimburilor
comerciale internationale.
Liberul schimb ntre toate rile lumii ntr-un viitor mai mult sau mai puin
apropiat va reprezenta o treapt superioar a evoluiei care a nlocuit rnd pe
rnd , piaa familial prin piaa urban i pe urm , piaa regional prin piaa
naional, care ncet-ncet, prin diferite i pozitive expansiuni, devine cu adevrat
pia comunitar, pia mondial.
Simplificnd foarte mult, lucrurile vor sta astfel: producnd ieftin i de calitate
bun se relev criteriul important,chiar esenial pentru a deschide larg pieele
statelor lumii.