Sunteți pe pagina 1din 6

1.1.

Caracteristica şi tipurile depozitelor bancare


Constituirea şi utilizarea depozitelor bancare reprezintă una din principalele funcţii ale
băncii. Păstrarea disponibilităţilor băneşti ale clienţilor reprezintă funcţia primordială a băncilor,
caracterizată printr-o relaţie specială dintre persoanele fizice şi juridice, pe de o parte, şi bănci,
pe de altă parte.
Depozitele reprezintă cuantumul major al resurselor atrase ale băncii care sunt atrase de
ea cu obligaţia de ale rambursa în anumite condiţii de termen şi plată.
Depozitele au următoarele caracteristici specifice:
- Reprezintă capacitatea de exercitare a băncii, a funcţiei sale, funcţia de depozitare;
- Formează gradul de încredere a populaţiei în bancă;
- În caz de faliment al băncii, deponenţii sunt rambursaţi primii;
- Stau la baza formării relaţiei dintre bancă şi client;
- Se consideră cea mai ieftină resursă.
Depozitele se clasifică după următoarele caracteristici:
- Termenul de scadenţă
1. depozite la termen care pot fi:
 depozitele de economii - care se caracterizează prin sumă de depunere şi termen
standardizat, deponentul fiind o persoană fizică;
 depozite la termen clasice - care se caracterizează prin termen şi volum de depunere
individualizat şi persoana deponentă este o persoană juridică;
Depozitele de Economii:
1. mijloacele pot fi retrase fără preavis
2. rata dobânzii e mai mare faţă de depozitele la vedere dar e mai mică ca dobînda depozitelor la
termen
3. în multe ţări există limită maximă.
Cea mai populară formă de depozit de economii a fost livretul de economii. Ele sunt
comode deoarece înscriu la sfărşitul perioadei automat în livret.
Forme specifice de conturi de depozit:
- depozitele pieţii monetare - constă în faptul că rata dobînzii se modifică pe parcursul
contractului de cîte ori se va modifica dobînda pe piaţa monetară.
- conturile ATS - constă în faptul că banii automat se transferă de pe contul de economii al
clientului pe cel de deconatare în caz în care nu sunt resurse suficiente (şi invers).
Certificatul Bancar - este o valoare mobiliară care atestă depunerea mijloacelor băneşti
într-o bancă şi dreptul deţinătorului certificatului de primire, la expirarea termenului stabilit, a
sumei depunerii şi a dobînzii aferente. Deosebim:
- de depozit:
1. Certificat bancar de depozit cu scont este un certificat bancar de depozit în care nu este
stipulată condiţia de calculare a dobînzii, care se vinde iniţial la un preţ mai mic decît valoarea
nominală şi se răscumpără la scadenţă la valoarea nominală.
2. Certificat bancar de depozit cu dobîndă este un certificat bancar de depozit în care este
stipulată condiţia de calculare a dobânzii la valoarea nominală.
- de economii.
Orice certificat bancar trebuie să dispună de următoarele rechizite:
- denumirea certificatului (de depozit sau economii)
- se indică cauza eliberării acestui certificat
- data introducerii sumei
- data rambursării
- mărimea (suma) indicată în cifre şi litere
- se specifică faptul că banca î-şi ia angajament necondiţionat privind rambursarea datoriei
- rata dobânzii
- suma dobînzii calculate
- denumirea şi adresa băncii emitent şi a deţinătorului certificatului
- semnăturile a 2 persoane responsabile care poartă răspundere deplină de emisiunea de
certificate.
Termenul de circulaţie a certificatelor de depozit nu poate depăşi 1 an.
Sunt în drept să emită certificate de depozit/cambii băncile autorizate, care corespund
următoarelor condiţii:
a) desfăşoară activitate financiară nu mai puţin de un an;
b) faţă de care nu sunt aplicate de către Banca Naţională a Moldovei măsuri de remediere prin
care se interzice atragerea depozitelor.
C. Grigoriţă afirma ca banca este în drept să emită şi să plaseze certificate de
depozit/cambii numai după înregistrarea Condiţiilor privind emisiunea şi circulaţia certificatelor
bancare de depozit/cambiilor bancare la Banca Naţională a Moldovei.1
Pentru înregistrarea Condiţiilor banca trebuie să prezinte la Banca Naţională a Moldovei
în termen de 30 de zile de la data luării hotărîrii privind emisiunea următoarele documente:
a) procesul-verbal (extrasul din procesul-verbal
b) Condiţiile privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de depozit/cambiilor bancare
1
Grigoriţă Cornelia. Activitate bancară. Editura Cartier. Chişinău, 2005. p.328.
c) modelul formularului certificatului de depozit - în cazul emisiunii certificatelor de depozit în
forma materializată
d) modelul formularului
2. depozitele la vedere care pot fi:
- la vedere de economii - sunt utilizate de persoanele care doresc să economisească, dar
totodată să-ţi păstreze lichiditatea economiilor sale;
- depozitele curente - sunt utilizate pentru acumularea de mijloace;
- depozite sub formă de conturi de decontare.
Din categoria depozitelor la vedere mai fac parte conturile hibrid, sau mixt - este o
sinteză între contul de decontare şi contul de împrumut. Clientului de către bancă i se deschide
un singur cont în care sunt reflecate toate operaţiunile. Dacă soldul contului obţine credit, banca
are mijloace proprii, dacă în debit, înseamnă că banca a împrumutat clientul (i-a acordat credit).
În ambele cazuri banca calculează dobânzi, în cazul în care dobânzile se calculează în creditul
contului sunt mai mici decât dobânzile calculate pe debit.
Conform N. Dardac, overdraft reprezintă un cont analogic cu contul curent, însă nu este
cont sintetic, adică pe el nu sunt reflectate toate operaţiunile clientului, particularitatea acestui
cont este că pe contul de decontare, clientului i se acceptă uneori să aibă sold debitor, aceasta şi
reprezintă overdraft-ul, adică sold debitar pe cont de decontare.2
Deosebirea dintre cont curent şi overdraft constă în faptul că dacă soldul pe debit la
contul curent este permanent, atunci la overdraft sunt întâmplătoare, afirma L. Ioncescu.3 Există
un contract încheiat între bancă şi client, în ceea ce priveşte mărimea overdraft-ului şi termenul
de lichidare.
Conturile Now - constau în posibilitatea de a achita instrumente de plată (cec-uri) în
folosul persoanelor terţe. Aceste conturi de obicei se deschid persoanelor fizice sau instituţiilor
non-profit.
În comparaţie cu depozitele la termen în cadrul depozitelor la vedere nu este necesar
anunţul prealabil al băncii pentru extragerea sumei, dobânda fiind mai mică sau lipsind.
După persoana deponentului deosebim:
- depozitele persoanelor fizice
- depozitele persoanelor juridice
- depozitele statului
Conform modului de calcul şi de achitare a dobânzii depozitele se clasifică în:

2
Dardac N., Barbu T. Monedă, bănci şi politici monetare. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2005, p.98.
Ionescu L., Băncile şi operaţiunile bancare. Institutul Bancar Român. Editura Economică, Bucureşti, 1996. p. 30.
3

3
- depozite la vedere şi conturi curente fără dobânzi
- depozite cu dobânzi
Din moment ce mijloacele atrase sunt folosite ca sursă principală pentru acordarea de
credite, băncile comerciale respectă în permanenţă următoarele principii: termenul, lichiditatea,
riscul nerambursării, profitabilitatea. Când resursele sunt plasate, se studiază în profunzime:
perioada de plasare, posibilul risc de nerambursare a respectivelor resurse, apărut în urma
plasării şi dacă rata profitului la credite va acoperi cheltuielile suportate de bancă în scopul
atragerii acestor mijloace.
Băncile nu fixează restricţii depunătorilor privind numărul de conturi de depozit deschise
şi sumele depuse. Depunătorii efectuează operaţiuni de primire şi restituire a depozitelor în acele
bănci în care au fost deschise conturile respective. La deschiderea conturilor de depozit
solicitantul depune o cerere adresată băncii comerciale, în care menţionează tipul contului de
depozit şi data deschiderii lui.
După aprobarea cererii se elaborează şi se semnează contractul de depozit, care conţine
condiţiile deschiderii, gestionării şi înhiderii contului de depozit. Contractul de depozit mai
include drepturile şi obligaţiunile băncii şi ale titularului de cont de depozit, modalitatea de
calcul şi de achitare a dobânzilor, cât şi alte condiţii.
Retragerea depozitelor poate fi efectuată numai de depunătorii (titularii contului de
depozit) de vârstă majoră. Depunătorul poate delega dreptul său de depozit altei persoane numai
prin procură autentificată, în care se menţionează datele de identificare ale persoanei respective
şi cota de primire a depozitului (parţial sau în integral), termenul de gestionare a contului de
depozit şi alte condiţii.
Depunătorii au dreptul de a face dispoziţii testamentare privind depozitele personale
pentru cazuri de deces. Suma de depozit poate fi atribuită prin dispoziţia testamentară unei sau
mai multor persoane care intră sau nu în cercul de moştenitori legitimi, precum şi persoanelor
juridice sau statului. în dispoziţia testamentară se va indica numele şi prenumele persoanei căreia
i se atribuie depozitul, data întocmirii şi legalizării documentului respectiv.4

Resursele depozitare formează cuantumul majoritar al resurselor atrase din motivele:


- Formează funcţia principală a băncii - de depozitare
- Relaţiile depozitare stau la baza relaţiei între bancă şi client
- Sunt cele mai ieftine din toate resursele atrase

4
Socol A., Tehnica bancară, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2006.
- Existenţa necesităţii unui depozit pentru efectuarea decontărilor bancare
- Prin intermediul depozitelor se realizează posibilitatea de economisire a populaţiei
- Volumul depozitelor formează volumul încrederii în bancă.
Mijloacele atrase ale băncii acoperă 90.0 la sută din necesităţile totale de resurse băneşti
pentru efectuarea operaţiunilor active. Rolul mijloacelor atrase constă în mobilizarea persoanelor
fizice şi juridice, care sunt temporar disponibile pe piaţă resurselor creditare, afirma C. Basno.5
Prin intermediul lor băncile satisfac necesităţile economiei în mijloacele circulante
suplimentare, contribuie la transformarea banilor la capital şi asigură necesităţile în resurse
creditare. În suma totală a resurselor bancare, resursele atrase ocupă loc preponderent. În diferite
bănci ponderea lor constituie 70.0 la sută şi mai mult. Conform L. Ionescu, în practica bancară
internaţională toate resursele atrase se împart în 2 grupe mari în dependenţă de metoda
acumulării sau atragerii:6
- resurse depozitare;
- resurse nedepozitare.
Partea majoritară a resurselor atrase a băncilor constituie depozitele. Ele reprezintă
mijloacele băneşti depuse la bancă de persoanele fizice şi juridice şi utilizate în dependenţă de
regimul contului în care au fost depuse şi legislaţia în vigoare.
Depozit - sumă de bani depusă care:
- urmează să fie rambursată fie la vedere, fie la termen, cu sau fără dobândă ori cu orice
alt beneficiu, fie în condiţiile convenite în comun de către deponent (persoana care
depune banii) sau de împuternicitul acestuia şi de depozitar (persoana care acceptă banii
spre păstrare);
- nu se raportă la datorii subordonate la dreptul de proprietate ori la servicii, inclusiv la
serviciile de asigurare;
- este atestată sau nu de orice evidenţă scrisă ori de orice chitanţă, certificat, notă sau
de un alt document al depozitarului;
- depozite personale - depozite ale persoanelor fizice;
Băncile au posibilitatea de a mări treptat termenele de atragere a resurselor libere ale
populaţiei la conturi de depozit pe un termen de 10 ani şi mai mult.
Însă pentru aceasta trebuie ca băncile să ofere o anumită protecţie a depunătorilor de
anumite riscuri, principalele dintre care sunt riscul inflaţionist şi riscul lichidităţii.

5
Basno C., Dardac N., Operaţiuni bancare, Editura Tehnică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, p.74.
Ionescu L., Băncile şi operaţiunile bancare. Institutul Bancar Român. Editura Economică, Bucureşti, 1996. p.17.
6

6
Riscul inflaţionist, adică al deprecierii sumei plasate şi a dobânzilor primite poate fi
gestionat prin oferirea unor condiţii speciale de calcul a ratei dobânzii la depozitele pe termen
lung, astfel încât deponenţii să obţină un nivel acceptabil al ratei reale (efective) a dobânzii.
În condiţiile actuale, dat fiind faptul, că unele categorii de depunători consideră mai
importantă menţinerea unui ecivalent valutar al sumei în lei, lor li se pot oferi depozite cu rate
ajustabile, însă la rata modificării cursului leului moldovenesc faţă de EURO, căci utilizarea
EURO ca mijloc de tezaurizare de către populaţia Republicii Moldova creşte din an în an.
În ce priveşte riscul lichidităţii, problema aferentă este mai complicată, căci este legată de
posibilitatea, că depunătorul va avea nevoie de banii depuşi până la expirarea termenului
depozitului. În acest caz apare frica, că retrăgând suma depusă înainte de termen, deponentul va
pierde cel puţin o parte a dobânzilor aferente.
Pentru rezolvarea acestei probleme este necesară o soluţie complexă. Dat fiind faptul, că
nevoia eventuală de bani la deponent cel mai probabil va avea un caracter temporar, are sens de a
împacheta noul produs - depozitul pe termen lung - cu un cont de card de credit.

S-ar putea să vă placă și