Creditul

bancar
 Cuprins

Capitolul I Notiuni generale privind creditul

1.1 Definirea creditului si caracteristicile acestuia
1.2 Creditarea eficienta
1.3 Clasificarea creditelor

Capitolul II Tipologia creditelor

2.1 Credite bancare pe termen mijlociu
2.2 Credite bancare pe termen scurt
2.3 Tehnologii moderne aplicabile in sfera creditarii bancare
2.4 Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit
2.5 Credite pe termen scurt specifice economiei de piata

Capitolul III Aplicatii privind creditele bancare

 Capitolul I.
Notiuni generale privind creditul

1. Definirea creditului si caracteristicile acestuia

Creditul reprezinta operatiunea prin care se ia in stapanire imediata

resursa,in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare,in mod normal
insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.
Operatiunea de creditare priveste doua parti.O parte acorda
creditul,cealalta parte il primeste.Operatiuni de creditare pot interveni intr-o
gama ampla de relatii intre indivizi cat sub forma unor acorduri personale
simple,cat si sub forma de tranzactii formalizate si formulate in cadrul unor
contracte complexe.
Partile implicate,tipul de instrumente utilizate si conditiile in care
creditul este consimtit,sunt extrem de diverse.In amplitudinea sa,esenta
raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice:
1.Subiectele raportului de credit,creditorul si debitorul prezinta o mare
diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social-economice,
motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc.
In calitate de creditori se afirma intreprinderile,care manevreaza importante
disponibilitati monetare.Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea
profitului,constituie fonduri de rezerva,remunereaza actionarii,ceea ce
majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale.In acelasi
timp cresterea venitului populatiei,prin angajarea masiva in procesele
economice,prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire,a
facut din populatie un factor major in operatiuni de creditare,in primul rand
in rol de creditor.
 In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si
statul,ca unul din principalii debitori.In tarile dezvoltate atat intreprinderile
si populatia sunt debitori majori,cat si statul este un debitor
major.Indatoririle sale se pot compara in volum cu cele ale populatiei si
intreprinderilor.
2. Promisiunea de rambursare,element esential al raportului de
credit,presupune riscuri,si necesita,in consecinta,adesea,angajarea unei
garantii.In raporturile de credit riscurile probabile sunt:
- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a
incapacitatii de plata datorita conjuncturii,dificultatilor sectoriale,sau
deficientelor imprumutatului
- riscul de imobilizare survine la banca,sau la detinatorul de
depozite,care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de
depozite,din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate
- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a
plati ,in cazul in care debitorul este in incapacitate.In cazul garantiei
simple,garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii obligatiei sale,de
a cere executarea primordiala a debitorului si ,in cazul in care exista mai
multe garantii,sa raspunda numai pentru partea sa.In cazul garantiei solidare
garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati,concomitant,sau chiar
inaintea debitorului,daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate
3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o
mare varietate.De la termene foarte scurte,24h,termen practicat intre banci
pe pietele mondiale,si incheindu-se cu termene de la 30-50 ani si chiar
100,in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte.
Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor,sau
credite de consum, este caracteristica rambursarea integrala la scadenta.
Creditele pe termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata.
4. Dobanda, este o caracteristica esentiala a creditului.In acordurile de
credit s-a incetatenit clauza dobanzii fixe.Insa in anii ’70 a aparut notiunea
de dobanda cariabila,ce variaza in dependenta de inflatie.
5. Tranzactia(acordarea creditului).Creditul poate fi consimtit in
cadrul unei tranzactii unice;acordarea unui imprumut,vanzarea unei
obligatiuni,angajarea unui depozit.In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de
credit deschis,in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale
liber alese de debitor.
Acordarea creditelor,este un act de mare importanta,in vederea caruia
creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru
evitarea riscului.
 In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si
documentare,sau apeleaza la agenti specializati care studiaza capacitatea de
plata si,respective potentialul economic al firmelor.
In economie actioneaza trei mari categorii de participanti,care sunt
apreciati dupa rezultatul bugetelor lor:
- unitati excedentare,care economisesc ,aceste unitati fiind de fapt
familiile;
- unitati deficitare ale caror cheltuieli de dezvoltare in principal,sunt
superioare propriilor lor acumulari sau economii,acestea sunt intreprinderi
non-financiare;
- unitati cu situatii alternative,respective uneori excedentare,alteori
deficitare,situatii in care se afla administratia si exteriorul.
Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea
ecuatiei general acceptata:economii=investitii,care exprima orientarea
fluxului economic general si deci releva faptul esential ca in eonomie exista
doi poli:imprumutatorul final si imprumutatul ultimo,panrticipanti ai
procesului de redistribuire a capitalului in economie,intre care se desfasoara
multiple circuite,un prim circuit fiind reprezentata de datoria primara.
Principalii intermediari financiari sunt intermediarii monetary sau
bancari.Intermediarii financiari bancari emit active secundare,constituite
esential prin diferitele forme de moneda in circulatie.O alta categorie de
intermediari financiari,intermediarii financiari non-bancari,in principal
organisme specializate in colectarea economiilor,casei de economii,fonduri
de pensii,companii de asigurari,nu au putere sa creeze moneda.Acestea emit
in principal quasi-moneda si uneori si active financiare specifice,valori
mobiliare.

1.2. Creditarea eficienta

Pentru efectuarea creditarii eficiente,e necesara efectuarea urmatorilor

pasi:
a)definirea scopului creditarii;
b)analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea
aprobarii creditului;
c)analiza creditelor;
d)asigurarea rambursarii creditelor;
e)urmarirea creditelor.
 Definirea scopului creditarii
Agentii economici inregistrati in plata de stat de inregistrare pe langa
ministerul justiei in mod stabiliti care au deschis contul de decontare in
banca,pot beneficia de credite pe un termen mai mare de 12 luni (credit pe
termn scurt)pentru efectuarea platilor necesare legate de activitatea
curenta,de la un an pana la 5 ani(credit pe termen mediu),credite
investitionale si ipotecare,mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in baza
unor programe bine determinate.
Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri:
-cererea unor fonduri fixe noi(capitatlul de
baza),extinderea,reconstructia,reutilizarea tehnica a acelora in actiune si
restabilirea celor uzate in vedera majorarii capitalului de circulatie al
agentilor economici;
-acumularea rezervelor sezoniere(provizorii) de valori material-marfare,de
productie nefinisata,de productie finita si marfuri;
-evidenta cambiilor;
-satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei;
- rascumpararea patrimoniului de stat;
- alte scopuri,la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul
circulatiei capitalului propriu.
Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:

1. credite acordate agriculturii,industriei alimentare-astfel de credite se

elibereaza in scopul producerii in agricultura si in industria
alimentara;
2. credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara-se
elibereaza in scopul constructiilor si imbunatatirii funciare;
3. credite de consum-se elibereaza persoanelor fizice pentru cheltuieli
gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale;
4. credite acordate industriei energeticii si a combustibilului –se
elibereaza pentru finantarea producerii de resurse energetice si agenti
energetici;
5. credite acordate bancilor-se elibereaza altor banci,de asemenea
presupune acordarea de overdrafte temporare;
6. credite acordate guvernului-se elibereaza guvernului RM si
municipalitatilor;
7. credite acordate industriei comertului-sunt eliberate pentru finantarea
industriei,comertului si in scopuri profesionale;
8. credite acordate pentru procurarea imobilului
 9. credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare-sunt
eloverate pentru constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului
transportarii;
10.alte credite acordate clientilor.
Creditul nu poate fi utilizat pentru acoperirea bresilor financiare,lipse de
spirit gospodaresc si pierderi.
Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii
creditului
Pentru pimirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca
urmatoarele:
a)cererea clientului de acordare a creditului;
b)informatia de baza despre client:darile de seama-contabile pentru anul
precedent(inclusiv bilanturile lunare);contractele privind actiunile
creditare;business-planul pentru perioada curenta;prognozarea circulatiei
mijloacelor banesti in perioada de folosire creditului,pe langa aceasta ,in
cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata
argumentarea tehnico-economica,documentatia de proiect si deviz,concluzia
respectiva a organului corespunzator,concluzia expertizei ecologice,proiectul
resurselor de finantare;
c)argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii
acestuia
In dosarul personal al creditului se afla urmatoarele documente:
1.permisiunea de acordare a creditului,eliberata de organul competent
2.contractul de credit cu toate completarile,precum si dispozitiile directiei
operatiunii bancare
3.documentele prezentate de client
4.documentatia privind asigurarea creditului

1.3 Clasificarea creditelor

Creditul este datoria reala sau potentiala:
-reala –cand debitorul foloseste creditul,de exemplu,pentru a face plati
sau pentru a reesalona platile,pe care ,altfel,ar trebui sa le faca;
-potentiala-cand s-a aprobat un credit,dar debitorul inca nu l-a folosit
Creditul poate lua mai multe forme,de exemplu:
-obligatiuni
-imprumutul contra efecte de comert sau bilete de ordin
-linii de credit
-imprumuturi de la banca
 -descoperit de cont
-reesalonarea platilor
In economia de piata exista cinci mari feluri de credite si anume:
-creditul bancar
-creditul commercial
-creditul obligatar
-creditul ipotecar
-credit de consum
1.Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice si juridice
pe trmen scurt,mijlociu sau lung.Aceste credite se pot acorda cu sau fara
inscrisuri,cu garantii reale sau fara pe obiecte ale creditarii sau global.
2.Creditul comercial se acorda sub forma de marfa.El satisface atat
interesul producatorului de a vinde mai repede marfa,cat si pe cel al
comerciantului care nu are fonduri sa le elibereze direct la primirea marfii.
3.Creditul obligatar apare in raporturile dintre institutiile de stat si agentii
economici in calitate de debitori,pe de o parte si creditorii,pe de alta
parte.Aceste raporturi se concretizeaza in faptul ca primii emit obligatiuni,iar
creditorii suntsubscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni.
4.Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in
principiu pe proprietatea privata.El presupune o conventie intre creditor si
imprumutat,care cuprinde in esenta proprietatea,conditiile si
scadentele,penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea.
5.Creditul de consum se acorda pe termn scurt sau mijlociu,persoanelor
individuale ,pentru acoperirea valorii marfurilor serviciilor procurate din
comert pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.

Capitolul II.
Tipologia creditelor

2.1 Credite bancare pe termn mijlociu

Bancile ofera in mod obisnuit credite pentru investitii pe termen mijlociu
si mai rar pe termen lung,acestea din urma fiind caracteristice altor institutii
si organisme financiare.
Creditele bancare se acorda pe baza de garantii ferme prezentate de
debitori.De fapt,toate conditiile creditlui se negociaza intre banca si
debitori:rata dobanzii,termenul de rambursare,eventuala perioada de
gratie,penalizari pentru nerespectarea clauzelor contractuale etc.Nivelul
dobanzii la creditele bancare este sensibil mai ridicat decat cel utilizat de
organismele financiare specializate.
Creditul bancar pe termen mijlociu,2-7 ani,joaca un rol Important in
finantarea societatilor comerciale,fiind destinat acoperirii cheltuielilor de
investitii in echipament de productie cu durate de functionare relative
scurte,amenajari,constructii usoare,cheltuieli pentru inovari,cercetari sau
pentru operatiuni de export.
Creditele pe termen mijlociu mobilizabile se materializeaza in efecte
financiare care se pot sconta la banca sau resconta de catre bancile
comerciale la banca centrala.Astfel de credite pot sa prevada si o perioada
de gratie de 1-2 ani acordata debitorului;daca creditul este acordat pe un
termen intre 5-7 ani se numeste credit pe termen mediu prelungit.In aceasta
categorie se incadreaza si creditele acordate pentru pormovarea
exporturilor,mai ales de utilaje si echipamente sau pentru executarea de
lucrari.
Creditele pe termen mijlociu nemobilizabile au aceeasi destinatie ca si
cele mobilizabile;banca nu mai primeste nici un efect financiar din partea
beneficiarului,in schimb dispune de garantii materiale constituite in gaj de
catre debitor sau de o garantie a unei institutii financiare specializate.Durata
creditului se poate xtinde pana la 7 ani,orice banca comerciala putand acorda
credit pe baza unui contract incheiat cu debitorul.
Rmbursarea creditelor se realizeaza in conformitate cu clauzele
contractuale anual,semestrial,trimestrial sau lunar,prin anuitati constante sau
variabile,cu sau fara perioada de gratie.Daca se convine ca rambursarea
creditului sa aiba loc la intervale de timp mai scurte de un an pentru
calcularea anuitatilor se impune,in prealabil,transformarea ratei anuale a
dobanzii,prevazuta in contractul de credit in rate lunare,trimestriale
etc.,echivalente.

2. 2 Credite bancare pe termen scurt

Prezenta creditului pe termen scurt in ansamblul relatiilor de formare a

resurselor este cu atat mai importanta cu cat el constituie o resursa cu
pondere mare in completarea fondurilor agentilor economici.In conditiile
cand unitatile economice lucreaza rentabil este mai avantajos sa se apeleze la
credite pe termen scurt pentru cresterea activitatii,decat sa se astepte pana
cand,prin capitalizarea profiturilor,s-ar putea constitui fonduri proprii
indestulatoare.
Creditele pe termen scurt se acorda de banci pe o perioada pana la 12
luni pentru agentii economici inscrisi in Registrul comertului,care prezinta
garantii ferme,au cont in banca si lucreaza rentabil.
Atat in acordare ,cat si pentru intreaga perioada de utilizare debitorii
trebuie sa garanteze creditele cu valori materiale si resurse financiare
prevazute a se realiza,in suma cel putin egala cu creditul primit.Existenta
garantiei constituie o certitudine pentru banca ca isi va putea recupera
sumele imprumutate,in cazul nerambursarii la termen a creditului.In garantia
creditului poate intra orice bun din patrimonial societatilor
comerciale:stocuri,mijloace banesti in cont,resurse financiare prevazute a se
realiza in viitor.Nu pot constitui garantii stocurile de proasta calitate,cu
termen de garantie depasit etc.
Pentru intreprinderile private mici creditele se garanteaza cu intreg
patrimoniul existent.Valoarea garantiilor trebuie sa fie cu 20% mai mare
decat creditul acordat.In caz de nevoie se poate apela si la
giranti,reprezentand terte persoane care se ofera sa garanteze cu averea si
veniturile lor pentru eventualitatea ca la scadenta debitorul nu poate
rambursa creditul.
Termenele de rambursare sa inscriu drept clauze in contractul de
credit,dupa negocierea lor prealabila.Pentru creditele nerambursate la termen
banca este in drept sa aplice dobanzi majorate si,in caz extreme,sa treaca la
recuperarea creditelor din garantiile constituite sau sa le indrepte,pentru
recuperare,asupra girantilor.

2.3 Tehnologii moderne aplicabile in sfera

creditarii bancare
Tehnologia bancara este fundamentala pentru imbunatatirea activitatii de
creditare ,oferind posiblitati de diversificare si modernizare a modalitatilor
de acordare-rambursare-garantare,in scopul corelarii ofertei de produse de
credit cu solicitarile si necesitatile clientului
Dezvoltarea tehnologiei bancare a permis conturarea a doua modalitati
principale de creditare:
1.Credite de tip revolving
a)liniile de credit
b)liniile globale de exploatare
Care ofera agentilor economici o flexibilitate convenabila de finantare,sub
raportul costurilor
2.Credite pentru destinatii speciale:
a)credite pentru finantarea stocurilor
b)credite pentru export
c)credite de scont
d)credite de factoring
In cazul activitatilor economice care presupun anumite stocuri,tehnologia
bancara pune la dispozitia clientului un plafon de creditare,din care el
efectueaza trageri esalonat,pe baza unui grafic si in limita unui interval de
timp.
Pentru activitatile economice de productie cu ciclu lung de fabricatie
agentii economici apeleaza la tehnologia de creditare similara creditarii
globale de exploatare,sau liniilor de credite,cu termene de rambursare mai
mari de un an.
Pentru activitatile de productie cu desfacere la export,bancile comerciale
romanesti promoveaza tehnologii de creditare specifice:
1.Credite pentru prefinantarea exportului(au ca destinatie satisfacerea
nevoilor curente sau exceptioanle,pentru fabricarea produselor destinate
exportului)
2.Credite pentru exportul de produse garantate cu creante asupra
strainatatii se adreseaza exportatorilor,pentru desfasurarea activitatii
curente,pe perioada de la livrarea produselor si pana la incasarea
contravalorii lor.
Desfasurarea relatiilor de incasari si plati intre agentii economici,prin
utilizarea de efecte de comert,creaza posibilitatea,ca ei sa sconteze la banca
aceste titluri obtinand un credit de scont in lei sau valuta.
Procedura de acordare,presupune inregistrarea valorii titlului in debitul
contului de credite de scont,si in creditul contului curent al clientului.
In Romania utilizarea instrumentelor de plata de tipul cambiei si biletului la
ordin este mai restransa,mai frecvent fiind utilizate ordinal de plata si cecul.
Banca poate efectua la cererea clientilor sai operatiuni de factoring,la
intern sau la extern in lei si in valuta.
Pentru a veni in sprijinul clientilor,noile tehnologii de creditare
bancara,dezvolta doua modalitati de creditare pe termene foarte scurte:
1.Credite pentru facilitate de cont in lei.
Se acorda pentru acoperirea decalajului in fluxul de lichiditati,rezultat din
intarzierea incasarii marfurilor livrate.
2.Credite pe descoperit de cont in lei.
Se acorda agentilor economici pe perioade foarte scurte(7zile),pentru
achitarea unor obligatiuni foarte stringente.
Creditele pe termen mediu si lung se acorda:
-pe termen mediu,cu termen de rambursare intre 1 si 5 ani
-pe termen lung,pentru investitii de anvergura cu termene de rambursare
negociate de peste 5 ani
Acestea acordandu-se pentru:
1.Pentru finantarea de investitii(se acorda pentru completarea surselor de
finantare proprii ale clientilor)
2.Pentru cumpararea de actiuni sau active(se acorda pentru achizitionarea
de active fixe de valori ridicate)
3.Pentru activitatea de leasing(se acorda in completarea resurselor proprii
ale societatilor de leasing)
4.Pentru promotori imobiliari(se acorda in scopul finantarii constructiilor
de locuinte).

2.4 Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit

Banca este definita ca fiind o entitate economica de stat sau

particulara ale carei functiuni principale sunt:
1. atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale
clientilor in conturile deschise acestora;
2. acordarea de credite pe diferite termene;
3. efectuarea de viramente intre conturile clientilor si de
transferuri in conturile deschise la alte banci;
4. emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzitii
cu asemenea instrumente;
5. vanzarea-cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare.
In sistemul de common law o institutie e considerata ca fiind o
banca daca activitatea sa indeplineste trei caracteristici esentiale:
a. incasarea cecurilor pentru clienti;
b. plata cecurilor trase de catre clientii sai;
c. tinerea de conturi curente pentru clientii sai.
Prin aparat(retea) bancar(a) se intelege „ansamblu coerent al
diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara raspunzand
cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite etape de
dezvoltare social-economica.
 In general, aparatul bancar este organizat pe doua nivele. In
centrul aparatului bancar si la primul nivel se afla banca
centrala(Na\tonala) care exercita si coordoneaza politica monetara,
valutara si de credit al statului, uneori emitand si reglementari legale
in aceste domenii. Al doilea nivel il constituie celalalte banci cum sunt
cele comerciale, de afaceri, institutii de credit specializate sau institutii
specializate pe unele operatii apecifice (banci financiare sau ipotecare).
Daca banca centrala este, in general, de stat sau cu capital de stat,
celelalte banci cu capital particular, de stat sau mixt, sunt organizate
sub forma unor societati pe actiuni.
Notiunea de activitate bancara defineste operatiile si tranzactiile
active si pasive efectuate in aparatul bancar. Astfel, banca centrala
exercita operatiuni privind emisiunea monetara, concentrare rezervelor
banesti ale bancilor comercile si acordarea de credite acestor banci,
influentarea volumului si costului creditului, acordarea de imprumuturi
statului si pastrarea tezaurului public. In acelasi timp, celelalte banci
efectueaza mai ales operatii de atragere a mijloacelor banetti temporar
disponibile in conturi ale clientilor-persoane fizice sau juridice-de
acordarea de credite pe termene diferite, de efectuare de viramente
intre conturile clientilor si de transferuri de conturi deschise la alte
banci, de emitere de instrumente de credite si de efectuare de
tranzactii cu acestea, vanzarea si cumpararea de valori si alte
operatiuni valutare.
Operatiunile pasive : societatile bancare pot efectua opera\tuni de
depozite la vedere si la termen in cont, cu numerar si cu titluri
constand in atragerea resurselor banesti de la perosane juridice si fizice,
in vederea pastrarii si fructificarii lor. Atragerea acestor resurse banesti
au ca scop constituirea disponobilitatilor necesare pentru a efectua
operatiuni active, de acordare de credite. Sursa creditului ca operatiune
activa o constituie deci depozitele, acestea fiind rezultatul operatiunilor
pasive.Deosebirea esentiala intre imprumutul civil si creditul bancar
consta [n aceea ca creditorul civil imprumuta prorpiul sau capital, pe
cand bancherul [mprumuta banii altuia, pe care ii pastreaza si ii
fructifica cu mijloace specifice.Depozitele pot fi purtatoare de dobanda.
In rapot cu termenul restituirii, depozitele numerar pot fi :
a. depozite la vedere- deponentul poate retrage oricand
suma incredintata a bancii spre pastrare beneficiind,
insa, de o doband` mai redusa sau chiar fara a
primi doband` daca se considera ca banca este cea
care face un serviciu clientului;
 b. depozite la scadenta fixa- depunatorul poate retrage
suma numai dupa un interval de timp restabilit, dar
ele deneficiaza de o dobanda mai ridicata pentru ca
banca, nefiind anenintata de pericolul unei retrageri
intempestive, poate fructifica, in prorpiul interes, suma
depusa de client;
c. depozite in cont curent- deponentul poate retrage
oricand sume pe masura nevoilor sale, dar el opereaza
in acelasi timp si depuneri, sn acelasi cont,
men\tnsnd sau majorand soldul.
Certificatele de depozit(bonuri de casa) sunt titluri de credit
emise de banci pentru disponibilitatile banesti pe termen scurt ale
societatilor comerciale sau ale persoanelor fizice. Avantajul certificatelor
de depozit cont` in caracterul lor negociabil, deponentul posesor al
certificatului de depozit, putand sa-l negocieze pe piata transformandu-l
usor in numerar, fara a retrage depozitul bancar.
Pentru protejarea drepturilor deponentilor s-a luat masura
asigurarii depozitelor ce consta in constituirea uneia sau mai multor
fonduri in acest scop, de catre statul roman, sau de catre institutiile
financiare publice sau private, care vor functiona pe baza autorizatiei
date de BNR, si sub supravegherea acesteia.
 Sistemul bancar
In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie sunt
strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia
economii-investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica.
Agentii economici isi gasesc resursele necesare realizarii
investitiilor, fie prin propriile economii, fie recurgand la credite ce le
sunt acordate prin banci, in procesul de reciclare si valorificare a
capitalurilor monetare in economie. Ele creeaza astfel conditiile unei
ample redistribuiri a capitalurilor pe masura evolutiei istorice, tot mai
mari, vehiculate de o larga retea de intermediari care, in structura
sistemului bancar in formare, au fost bancile comerciale sau de
depozit.
In cadrul sistemului bancar s-au inclus in timp si intermediari
nemonetari care au ca functii principale: colectarea de economii sau
acordarea de credite pe termen mijlociu si lung, direct catre beneficiar-
pentru investitii, ipoteca, comert exterior, consum-sau prin aranjarea de
capitaluri pentru acreditare-prin titularizare sau prin alte forme.
Desi structurile nationale ale sistemelor bancare sunt foarte
diferite, totusi pretutindeni in lume s-au clarificat la un moment dat.
  Bancile de depozit- comerciale- efectueaza toate tipurile de
operatiuni bancare. Deci, au o activitate diversificata ce se poate
modifica liber in functie de cerinte, posibilitati si propria
orientare.
Totusi, operatiunile de baza sunt reprezentate de constiruirea de
depozite si utilizarea lor in scopul acordarii de credite agentilor
economici. Ele sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc
obtinerea unui profit.
 Bancile specializate includ o sfera larga de institutii de credit cu
o gama larga de diferentieri si implicit, cu statute deosebite de
la tara la alta.
Intre bancile specializate un loc important ocupa institutiile de
credit specializate carora le-a fost incredintata o misiune de interes
public: crediterea pe termen mijlociu si lung a unor ramuri – frecvent
agricultura – sprijinirea actiunilor de credit ipotecar imobiliar, crediterea
colectivitatilor locale, etc.
Societatile financiare, in fapt societati de credit, sunt prezente
importante in activitatile economice in toate tarile dezvoltate. Sunt
institutii de credit care, pe de o parte, nu sunt autorizate sa primeasc`a
depozite, iar pe de alta parte nu pot efectua decat operatii pentru care
au fost abilitate prin lege sau conven\ie.
Principalele lor orientari sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea si
garantarea de credite pe termen mijlociu si lung pentru inteprinderi,
creditarea marfurilor cu plata in rate, creditarea locuin\elor cu garantii,
etc.
In considerarea structurii sistemului bancar trebuie sa avem in
vedere ca in componentele nationale se afirma si trasaturi generale, dar
si particularitati ale alcatuirii verigilor componente.
In acest cadru, alte institutii – de regula bancile comerciale in
general – joaca rolul de intermediar. Astfel, bancile comerciale isii
exercita rolul lor de intermediari nu numai intre agenti din afara
sistemului bancar, ci au un rol major in reciclarea si valorificarea
capitalului, in mobilizarea de resurse si distribuirea de credite in
sistemul bancar, deci intermediaza intre verigile bancare.
In acest proces se afirma ca principale functii ale bancilor
comerciale, cele doua laturi de intermediari: mobilizarea resurselor si
distribuirea creditelor.
in indeplinirea functiilor, bancile comerciale indeplinesc anumite
operatii specifice considerate si reunite, dupa sensul lor in pasive si
active. Operatiile active se grupeaza in:
 1. operatii de credite a firmelor
2. operatii de creditare a persoanelor particulare
3. operatii de plasament
In cadrul sistemului bancar banca de emisiune are un rol major.
Prin functiile indeplinite, prin legaturile multilaterale cu celelalte
banci si prin acestea cu economia, banca de emisiune reprezinta o
placa turnanta a sistemului bancar, afirmandu-si pe deplin cea de-a
doua denumire sub care este cunoscuta, ca banca centrala.
Sunbstanta functionalitatii bancii de emisiune se manifesta prin
cinci functii principale:
 de emisiune;
 de creditare;
 de centru valutar;
 de banca a bancilor;
 de banca a statului.
La randul lor fiecare din aceeste functii au sfere de actiune
distincte, dar prin natura lor, interdependente si intercorelate.
Functia de creditare decurge direct din functia de emisiune.
Emisiunea bancnotelor – ele fiind titluri de credit – inseamna creatie de
mijloc de plata, fapt ce creeaza bancii un potential specific. In procesul
de distribuire a acestei disponibilitati se pune la dispozitia agentilor
economici putere de cumparare si capacitate de plat`.
Procesul de distribuire si redistribuire a acestui mijloc de plata
in economie se realizeaza prin sistemul bancar, bancile de diferite
tipuri, in special bancile comerciale, reprezentand intermediari de baza
intre agentii economici si banca de emisiune, care prin bancnotele
emise este izvorul principal al creditului in economie.
O alta operatie activa si primordiala a bancilor de emisiune este
achizitia de obligatiuni si bonuri de tezaur ale statului, operatii
desfasurate in raport cu bancile si institutiile de credit care inseamna
de fapt recreditare.
In principalele operatii active specifice bancii de emisiune, aeste
isi afirma rolul sau esential ca factor important al procesului de
recreditare din economie, postura in care se manifesta ca ultim
creditor.
In stransa legatura cu aportul sau important in creditarea
economica si pozitia sa in procesul de recreditare, bancile de emisiune au
un rol major in statutarea in economie a unor reglementari judicioase
privind acordarea creditelor, implicit.
 Casele de economii : reprezinta o veriga importanta in sistemul
bancar.Ele sunt fie institutii care au ca principale atributii functionale
mobilizarea economiilor, dar si banci ale autoritatilor locale si ale
institutiilor de prevederi – detinatoarea fondurilor constituite pentru pensii
si asigurari sociale.
Asemanatoare prin menirea lor initiala cat si prin transformarile ce
le caracterizeaza, in tarile dezvoltate mai functioneaza o serie de retele
de case de economii cum sunt cooperativele de credit larg extinse in
Germania si Franta.
Nefiind angajate, uneori, respectarea normelor aplicabile bancilor
autohtone, bancile straine beneficiaza de avantaje deosebite privind
regimul circulatiei capitalurilor, impozitele sau nivelul dobanzilor.
 Asistenta bancar moderna
A. Serviciul de casierie. Banca asigura pentru clientela sa
efectuarea tuturor operatiunilor de casierie, incasari si plati
in numerar, viramente, etc;
B. Serviciul de portofoliu. Acest serviciu al bancii executa
toate operatiunile privind girul cambiilor pentru incasare,
ceea ce reprezinta un volum important si impune
informatizarea pentru reducerea costurilor;
C. Serviciul de relatii externe. Acest serviciu isi asuma toate
operatiunile clientului cu partenerii sai straini. Este singurul
serviciu care poate asigura clientului o protectie eficienta
contra riscului schimbului valutar;
D. Serviciul financiar. Prin care se realizeaza conexiunea
clientului cu bursa de valori.
 Servicii specializate in consultanta ce ofera clientelei
sprijin calificat pentru:
- Gasirea de parteneri pentru afaceri;
- Identificarea posibilitatilor pentru export;
- Elaborarea de studii de diagnostic al
intreprinderii (asupra organizarii interne, asupra
produselor, a procesului de productie, a
penetrarii pietei);
- Furnizarea de informatii asupra riscurilor
investi\tei in diverse domenii economice sau
zone geografice;
- Consultanta juridica fiscala.
 Serviciile de informatica
 Marile banci poseda milioane de clienti si efectueaza zilnic
milioane de operatiuni. Numai informatizarea permite efectuarea unui
asemenea volum de informatii.

2.5 Credite pe termen scurt specifice economiei de piata

Creditele si plasamentele pe termen scurt constituie instrumente ale

situatiei de trezorerie.Deficitele sunt,de regula.mai frecvente si mai grave
pentru ca pot conduce la incetarea platilor,chiar pe fondul unei solvablilitati
evidente.Creditele pe termen scurt prezinta o mare varietate,au trasaturi
caracteristice diferite in functie de obiect,durata,cost si modalitati practice de
acordare-rambursare.Ele se deschid direct de la banca,ca rezultat al
negocierilor cu debitorii si au o durata de pana la 3 luni.Rambursarea
creditelor trebuie asigurata in procesul derularii operatiunilor economice ale
debitorului.Banca are latitudinea ca in relatiile cu debitorii sai,fie sa ceara
asigurarea rambursarii creditelor prin gajarea incasarilor prevazute la
anumite operatiuni comerciale,fie sa acorde un credit general,pentru nevoi
de plati curente,fara asigurari deosebite,decat bonitatea recunoscuta e
debitorului.Avand in vedere marea varietate a creditelor de trezorerie acestea
sunt grupate in 3 parti:credite cu caracter general sau credite de
trezorerie,credite de mobilizare si credite de prefinantare.
1.Credite de trezorerie(credite cu caracter general)sunt acele credite
deschise de banca in functie de situatia trezoreriei intreprinderii(deficit sau
excedent) fara nici o legatura cu alte creante sau alte operatiuni.Creditele de
trezorerie sunt de mai multe feluri.Dupa obiectul lor ele se pot imparti in :
a)credite pentru facilitati de casa
b)credite sezoniere
c)credite de legatura(credite de sudura)
d)credite pentru mobilizarea efectelor financiare
e)credite pe termen foarte scurt(spot)
2.Credite de mobilizare(credite legate de anumite active)sunt
garantate de catre intreprindere cu active financiare si in primul rand prin
trate(cambii)Creditele de mobilizare pot fi:credite de scont,credite pentru
mobilizarea creantelor comerciale,credite pentru mobilizarea creantelor
asupra clientilor externi,vanzarea creantelor catre institutii
specializate,credite pe stocuri,cesiunea sau amanetarea de creante.
 3.Credite de prefinantare sunt specifice anumitor operatiuni cum
sunt:finantarea lucrarilor publice;facilitarea exporturilor,respectiv acoperirea
cheltuielilor efectuate de exportator pana la incasarea contravalorii de la
partenerul strain;obligatiuni pe cautiune.

Capitolul III.

Aplicatii privind creditul bancar

Scara dobanzilor reprezinta un tablou al platilor si incasarilor zilnice,in
functie de care se determina soldurile zilnice debitoare si creditoare.De
remarcat ca,in general,bancile percep dobanzi la soldurile debitoare fara nici
un scazamant pentru zoldurile creditoare.In vederea calculului
dobanzii,banca selecteaza zilele care au acelasi sold si le inscrie in scara
dobanzilor.
Soldul debitor de 130.000 mii lei s-a inregistrat in 9 zile.
Banca Comerciala Romana
Scara dobanzilor
Societatea GLUTEN
Trimestrul 1/1991 -valori in mii lei-
Ziua de Rulaje Rulaje Solduri Solduri Nr. Nr.
decontare debitoare creditoare debitoare creditoare zile Solduri
(plati) (incasari) debitoare
31.12.1990 - - 120000 1 1200
.1.1991 10000 - 130000 9 11700
10.1.1991 5000 125000 5 6250
15.1.1991 3200 - 128200 10 12820
25.1.1991 2600 - 130800 6 7848
31.1.1991 3400 E - 134200 1 1342
 1.2.1991 - 2500 131700 6 7902
7.2.1991 - 10500 121200 7 8484
14.2.1991 - 15900 105300 9 9477
23.2.1991 - 4500 100800 5 5040
28.2.1991 2300 - 103100 4 4124
4.3.1991 8400 - 111500 6 6690
10.3.1991 - 6800 104700 5 5235
15.3.1991 - 6900 97800 2 1956
17.3.1991 5200 E - 103000 2 2060
19.3.1991 - 16500 86500 6 5190
25.3.1991 - 25000 61500 5 3075
30.3.1991 4500 - 66000 1 660

TOTAL 39600 93600 x x 90 101053

Cel mai mare sold debitor 31.1.1991=134200

1.2.1991=131700
4.3.1991=111500
Cea mai mare depasire 31.1.1991=34200
(plafon=100000) 1.2.1991=31700
4.3.1991=11500

Aplicatie nr.1
Se acorda un credit in valoare de 10.000 lei pe o perioada de 2 ani,cu o rata
anuala a dobanzii de 12%,in regim de dobanda compusa.Care este suma
final ape care debitorul trebuie sa o restituie la sfarsitul perioadei de
creditare?
Rezolvare:
Sn=C(1+d)^2
Sn =10.000(1+0.2)^2=14.000 lei
Aplicatie nr.2
O banca acorda un credit pe doi ani,in regim de dobanda compusa,cu o rata
anuala de 10% si incaseaza o dobanda totala de 4.200 lei.Se cere sa se afle
care a fost valoareea creditului acordat.
Rezolvare:
Dc=C(1+d)^n-C
4.200=C(1+0.1)^2-C
C=20.000 lei
Aplicatie nr. 3
Ce suma de bani trebuie sa depuna in present la o banca o persoana pentru a
obtine in doi ani un venit din dobanda de 2.100 ;ei ,in conditii de dobanda
compusa,rata dobanzii 10%.
Rezolvare:
Dc=C(1+d)^n-C
2.100=C(1+0.1)^2-C
C=10.000 lei
Aplicatie nr.4
Un agent economic depune la banca suma de 2.000 lei pe o perioada de 3
luni pe principiul dobanzii simple,cu o rata de dobanda de 8%.Se cere sa se
calculeze care este valoarea dobanzii pe care o va incasa la sfarsitul celor 3
luni.
Rezolvare:
Ds=C x d x n
Ds=2.000 x 8% x 3/12=40 lei
Aplicxatie nr.5
O banca acorda doua credite insumand 20.000 lei.primul pe un an cu o rata
de dobanda de 20%,iar al doilea pe 6 luni cu o rata a dobanzii de 10%.
Dobanda incasata de catre banca din primul credit este de doua ori mai mare
decat dobanda celui de-al doilea credit.Care este valoarea celor doua credite
acordate?
Rezolvare:
Notam cele doua credite acordate cu C1,respective cu C2.Rezulta
ca:C1+C2=20.000 lei
Pentru a rezolva aceasta problema se va folosi regimul de dobanda
simpla,intrucat perioada de acordare este mai mica sau egala cu un an.
Notam cu D1 dobanda primului credit si cu D2 dobanda celui de-al doilea
credit,rezulta ca:
D1=C1 x d1 x n1
D1=C1 x 20% x 1
D2=C2 x d2 x n2
D2=C2 x 10% x 6/12
Se stie ca dobanda primului este de doua ori mai mare decat a celui de-al
doilea credit.Rezulta ca:
D1=2 x D2
D1=2 x C2 x 10% x 6/12
Asadar,
C1 x 20% x 1= 2 x C2 x 10% x 6/12
Aceasta relatie impreuna cu prima formeaza un sistem de doua ecuatii cu
doua necunoscute care se va rezolva prin una din cele doua metode
cunoscute de rezolvare(metoda reducerii sau metoda substitutiei).
Rezulta ca:
C1+C2=20.000 lei
C1 x 20% x 1 =2 x C2 x 10% x 6/12
Rezulta ca cele doua credite au urmatoarele valori:
C1=6.666,67 lei
C2=13,333,33 lei

Bibliografie

Basno C. ,Dardae N. – Operatiuni bancare,Bucuresti,1996

Bran P.- Finantele intreprinderii,Editura Economica,Bucuresti,2002

Capota Valentina,Mirela Nicoleta Dinescu,Valentina Menegatos,Gabriel

Uglean-Finantarea afacerii,Editura Art, 2007

Ilie V.-Gestiunea financiara a intreprinderii,Bucuresti,1999

Stancu Ion-Gestiunea financiara agentilor economici,Editura

Economica,Bucuresti,1995

Toma Mihai,Felicia Alexandru-Finantare si gestiunea financiara de

intreprindere,Editura Economica,Bucuresti,2003