Creditul: esență, funcții, particularități

Necesitatea si esenta creditului

Existenta proceselor de porducere a marfurilor si serviciilor este imposibila fara
existenta relatiilor de creditare, de aici reiese si necesitatea creditului. Fiecare agent
economic, desfasurind activitatea economica, permanent schimba forma capitalului
sau, initial capitalul existent in forma monetara. Dupa incetarea procesului de
productie si consumarea tuturor factorilor de producere, capitalul se transforma in
forma de marfa. Dupa realizarea marfurilor, capitalul din nou se transforma in
forma monetara. Aceasta rotatie a mijloacelor banesti se numeste ciclul de rotatie a
capitalului, repetarea ciclului este numita rotatia capitalului. Marimea capitalului
necesar pentru decurgerea fara intrerupere a capitalului permanent oscileaza.
Marimea oscilatiilor, depinde de caracterul activitatii desfasurate de agentii
economici. In legatura cu oscilatiile capitalului , la fiecare agent, in unele perioade
apar necesitati de mijloace banesti temporal libere, in cazul micsorarii capitalului,
iar ununele cazuri, apar mijloace banesti suplimentare in acest cazare loc o crestere
a capitalului.
Existenta in permanenta a agentilor care au surplusuri temporale de capital si a
celor care au necesitati temporale de capital au dus la aparitia unor relatii
economice. Relatiile economice in baza carora se redistribuiesc mijloace banesti
temporar libere se numesc relatii de creditare.
Rolul creditului in economie se manifesta prin functiile pa care le indeplinesc.
Cu ajutorul creditului este asigurata continuitatea ciclului de productie, apar noi
edificii activitati,etc.
Creditul isi are originea din cuvintul latin “creditum” care insemna a crede, a
avea inredere.Aceasta origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element
psihologic absolut necesar existentei unei operatiuni de imprumut incredere.
La aparitia sa creditul era realizat sub forma de imprumut natural in care un
individ acorda altuia un bun sau un serviciu. In present formele creditului au
evoluat cu mare rapiditate datorita dezvoltarilor societatilor. Notiunea de credit
este continuta in art.3 al Legii institutiilor financiare conform care “credit” este:
orice angajament de a acorda bani in impumut cu conditia rambursarii lor, si platii
dobinzii si a altor plati aferente, orice prelungire a termenului de rambursarii lor, si
platii dobinzii si a lator plati aferente, orice prelungire a temenului de rambursare a
datoriei , precum si orice angajament de a achizitiona o creanta sau alte drepturi de
a efectua plata.
Definitia creditului este-operatiunea prin care se ia in stapinire imediata
resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal
insotite de plata unei dobinzi ce ramburseaza pe imprumutator.
Operatiunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul, cealalta
parte il primeste. Operatiuni de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii
intre indivizi cit sub forma unor acorduri personale simple, cit si sub forma de
tranzactii formalizate si formulate in cadrul unor contracte complexe.

Formele de credit

Creditul bancar este imprumut banesc acordat solicitantilor de catre institutiile

specializate, denumite institutii bancare, sub forma baneasca pentru un timp
determinat ce va fi rambursat in viitor la o anumita data, fin insotit de dobinda.
Creditul commercial presupune acordarea imprumutului in cadrul activitalor
comerciale, creditul se acorda in forma naturala dar se ramburseaza in forma
monetara. Vinzatorul transmite marfa in schimbul careia nu primeste bani, dar
primeste un document care contine obligatiunea cumparatorului de a achita costul
marfii plus dobinda la creditul respective, acest document se numeste cambia.
Creditul de stat se subintelege creditul acordat de personae fizice si juridice
bugetului de stat, el sa acorda in forma de emisiune de hirtii de valoare de stat.
Acest credit se foloseste pentru acoperirea deficitului bugetar.
Creditul de consum reprezinta un credit pe termen mijlociu sau scurt acordat
persoanelor individuale si destinat acoperirii costurilor bunurilor si serviciilor de
care beneficiaza.
 Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este
consimtit, sunt extreme de diverse. In amplitudinea sa , esenta raportului de credit
se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice:
1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare
diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice,
motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc
In calitate de creditori se afirma intreprinderile, care manevreaza importante
disponibilitati monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea
profitului, costituie foduri de rezerva, remunereaza actionarii, ceea ce
majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. In acelas
timp cresterea venitului populatiei, prin angajarea masiva in procesele
economice, prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire, a
facut din populatie un factor major in operatiuni de creditare, in primul rind
in rol de creditor. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie
se afirma statul, ca unul din principalii debitori. In tarile dezvolate atit
intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si statul este un debitor
major. Indatoririle sale se pot compara in volum cu cele ale populatiei si
intreprinderilor/
2. Promisiunea de rambursare, element essential al raportului de credit,
presupune riscuri, si necesita,
In consecinta, adesea, angajarea unei garantii. In raporturile de credit,
riscurile probabile sunt:
- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a
incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau
dificientelor imprumutului.
- Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detonator de depozite,
care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de depozite, din
cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate.
- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a
plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei
 simple, garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii
obligatieisale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in
cazul in care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea
sa. In cazul garantiei solidare garantul poate fi tras la raspundere
pentru a plati concomitant, sau chiar inaintea debitorului, daca
apparent prezinta conditii preferabile de solbabilitate.
3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare
varietate. De la termene
foarte scurte , 24 ore, termen practicat intre banci pe pietele mondiale, si
incheindu-se cu termene
de la 30 la 50 de ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru
constructia de locuinte.
Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor, sau
credite de consum, este
Caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen
mijlociu si lung implica
adesea rambursarea esalonata.
4. Dobinda, este o carcteristica esentiala a creditului. In acordurile de credit s-a
incetatenit clauza
dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut notiunea de dobinda variabila, ce
variaza in dependenta de inflatie.
5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei
tranzactii unice;
acordarea unui imprumut, vinzarea unei obligatiuni , angajarea unui deposit.
In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia
imprumuturile effective intervin la intervale liber alese de debitor.
Acordarea creditelor, este un act de mare importanta, in vederea caruia
creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru
evitarea riscului.
 In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si
documentare, sau apeleaza la agenti
specializati care studiaza capacitatea de plata si, respective potentialul
economic al firmelor.
In economie actioneaza trei mari categorii de participanti (denumiti agenti
ultimi sau unitati de cheltuieli), care sunt apreciati dupa rezultatul bugetului
lor
- unitatile excedentare, care economisesc (si cauta plasament pentru
aceste economii)
aceste unitati fiind de fapt familie
- unitati deficitare ale caror cheltuieli de dezvolatare in principal,
sunt superioare propriilor lor acumulari sau economii, aceste sunt
intreprinderi non-finanaciare;
- unitati cu situatii alternative, respective uneori excedentare, alteori
deficitare, situatii in care se afla administratia si exteriorul
Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea ecuatiei
general acceptata:economii=investitii, care exprima orientarea fluxului economic
general si deci releva faptul essential ca in economie ezista doi
poli:imprumutatorul final si imprumutatul ultimo, participanti preponderenti ai
procesului de restribuire a capitalului in economie , intre care se desfasoara
multiple circuite, un prin circuit este reprezentat de datoria primara.
Principalii intermediari finananciari bancari emit active secundare, constituie
essential prin diferitele forme de moneda in circulatie. O alta categorie de
intermediari finaciari, intermediari financiari non-bankari, in principal organisme
specializate in colectarea economiilor, casei de economii, fonduri de pensii,
companii de asigurari, nu au putere sa creeze moneda. Acestea emit in principal
quas-monedi si uneori si active financiare specifice, valori mobiliare.
Un rol deosebit in creatia datoriei secundare si efectuarea finantarii indirecte il au
intermediarii financiari bancari. Aceastea actioneaza prin operarea unor
transformari care sunt necesare sau sunt dorite de clientii lor. In primul rind,
intermediarii financiari bancari care transforma active financiare in active lichide
promovind preferintele pentru lichiditatile clientilor lor. Detinatorii de active
financiare, formele datoriei primare, care, prin natura lor, sunt conitionale si
riscante, le ofera bancilor spre achizitie, obtinind active lichide, expresia datoriei
secundare.
In al doilea rind , intermediarii financiari bancari transforma economiile pe termen
scurt in imprumuturi pe termen mediu si lung. Se rezolva astfel o contradictie
fundamentala in fluxul economiei-investitie. In timp ce familie prefera in general
sa formeze depozite pe termen scurt, fapt ce corespunde preferintelor lor pentru
lichiditate, intreprinderile doresc sa beneficieze de imprumuturi pe termen mediu si
lung, in masura
sa asigure infaptuirea proiectelor lor de dezvoltare.
Astfel aceasta “armonizare” a ‘capacitatii de finanatiare” a familiilor cu “nevoile
de finantiare” a intreprinderilor , care constituie continutul finantarilor indirecte,
evita devenirea inutila a unei parti din economii si creaza implicit conditii pentru
un inalt nivel al finantarii si deci al investitiilor si dezvoltarii economice.

II. Particularitatile operatiunilor creditare in RM.

Operatiunile de creditare sunt effectuate pe baza urmatoarelor legi si regulamente:

1.Legea institutiilor financiare nr.121-p din 27/12/97;
2.Regulamentul provizoriu al BNM cu privire la creditul bancar, nr 14 din
26/03/93;
3.Regulamentul BNM nr 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95;
4.Regulamentul BNM nr 1/09 prinvind incheierea acordurilor cu personae affiliate
bancilor comerciale, inclusive eliberarea creditelor din 10/11/93;
5.Instruciunea nr 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina
din 02/02/96;
6.Legea cu privire la gaj nr.838-XIII, 23/05/96;
7.Regulematul provizoriu al BNM privind modul de eliberare a garantiilor si
cautiunilor;
8.Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi;
9.Codul civil;
10.Codul de procedura civila;
11.Codul penal.
Pentru efectuarea creditarii eficiente, e necesara efectuarea urmatorilor pasi:a)
definirea scopului creditarii;b) analiza informatiei si documentelor prezentate la
banca in vederea aprobarii creditului;c) analizacreditelor;d) asigurarea rambursarii
creditelor;e) urmarirea creditelor.
Definirea scopului creditarii.
Agentii economici inregistrati in palata de stat de inregistrare pe linga
ministerul justitiei in mod stabilit care au deschis contul de decontare in banca, pot
beneficia de credite pe un termen nu mai mare de 12 luni (credit pe termen mediu),
credite investitionale si ipotecare, mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in baza
unor programe bine determinate.
Credite pot fi oferite in urmatoare scopuri:
-cererea unor fonduri fixe noi (capitalul de baza), extinderea, reconstructia,
reutilizarea tehnica a acelora in actiune si restabilirea celor uzate si in vederea
majorarii capitalului de circulatie al agentilor economici;
-acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material-marfare, de
productie nefinisata, de productie finite si marfuri;
-evidenta cambiilor;
-satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei;
-rascumpararea patrimoniului de stat;
-alte scopuri, la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei
capitalului propriu.
Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:
1.Credite acordate agriculturii, industriei alimentare-astfel de credite se elibereaza
in scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara;
2.Credite acordate pentru costructie si imbunatatire funciara-se elibereaza pentru
finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare;
3.Credite de consum-se elibereaza persoanelor fizice pentru cheltuieli gospodaresti
de familie si alte cheltuieli personale;
4.Credite acordate industriei energeticii si a combustibilului-se elibereaza pentru
finantarea producerii de resurse energetice si agenti energetici (gaz,
benzina,electricitate etc);
5.Credite acordate bancilor-se elibereaza altor banci, deasemenea presupune
acordarea de overdrafte temporare;
6.Credite acordate guvernului-se elibereaza Guvernului RM si municipalitatilor.
7.Credite acordate industriei comertului-sunt eliberate pentru finantarea industriei,
comertului si in scopuri profesionale;
8.Credite acordate pentru procurarea imobilului-sunt acordate pentru procurarea
imobilului;
9.Credite acordate pentru constructia drumurilor si tranportare-sunt eliberate pentru
constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii;
10.Alte credite acordate clientilor.
Creditul nu poate fi utlizat pentru acoperirea bresilor financiare, lipsei de spirit
gospodarescsi pierderi.

Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii

creditului
Pentru primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele:
a) Cererea clientului de acordarea creditului;b) Informatia de baza despre
client:darile de seama contabile pentru anul precedent (inclusive bilanturile
lunare);contractile privind actiunile creditare; business-planul pentru perioada
curenta; prognozarea circulatiei mijlacelor banesti in periaoada de folosire a
creditului, pe linga acesta, in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie
prezentata argumentarea tehnico-economica, documentatia de proiect si deviz,
concluzia respestiva a organului corespunzator; concluzia expertizei ecologice,
proiectul resurselor de finantare;c) argumentarea tehnico-economica a creditului si
termenul rambursarii acestuia
In dosarul personal al creditului se afla urmatoarele documente:
1.Permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent
2.Contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiile directiei
operatiuni bancare
3.Documentele prezentate de client
4.Documentele privind asigurarea creditului:
a) in caz ca se depune gaj
-contract de gaj;
-certificat de inregistrare notariala;
-nota informative despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului;
-alte documente prezentate la intocmirea gajului;
-informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.
b) in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:
-garantie, cautiune legalizata notarial;
-analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;
-aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre
ordinea executarii scrisorii de
garantie.
c) in cazul ca este de accord cu cesiunea numerarului:
-acord despre cesiunea numerarului
Activitatea de creditara bancara a agentilor economici
O componenta dintre cele mai importante si dificile ale tranzactiei spre
economia de piata o constituie formarea unei piete a capitalurilor. Aceasta
presupune crearea unui sistem bancar efficient, care sa mobilizeze resursele banesti
de la populatie si agenti economici in vederea reinvestirii rapide in activitati
economice profitabile, contribuind astfel la sporirea vitezei de rotatie a banilorcare,
comparative cu cea din tarile dezvoltate, este de 2—3 ori mai mica.
 Una din atributiile cele mai importante ale bancilor este legata de calitatea
bancilor nemijlocit de credite. In aceasta calitate bancile se ocupa de formarea
resurselor, atragerea clientilor, acordarea creditelor si elaborarea strategiei de
creditare in care un loc important in corelatia dintre resurse si necesitati. Sistemul
bancar reprezinta o veriga indispensabila a strategiei de dezvoltare a unei tari.
Fiecare stat isi stabileste propria structura in domeniul bancar, in functie de
obiectivele strategice propuse.
O activitate bancara sigur si profitabila presupune, pe de o parte, protectia
disponibilitatilor din conturile deponentilor si investitiilor actionarilor bancii prin
reducerea riscului, dar si permanenta fructificare a posibilitatilor oferite de piata.
Acest lucru nu se realizeaza refuzind acordarea unui credit sau stabilind termini si
conditii de creditare care sa descurajeze clientii sa mai apeleze la credite
Exista principii de creditare care, care daca nu sunt aplicate consecvent permit
reducerea gradului de incertitudinesi, prin urmare, a riscului implicat in creditare.
Aceste principii se refera la :
-solicitantul creditului (debitorul)
-cererea de creditare (obiectivele urmarite)
-rambursare (rate si termene)
-dobinzi si comisioane bancare (remunerarea creditului)
-garantarea (modalitati de asigurare si recuperare)
Solicitantul creditului
Acceptul unei banci de a acorda un credit reflecta punctual ei de vedere privind
capacitatea de rambursare, prezenta si viitoare, a clientului. Prin urmare, este
esntial ca banca sa obtina cit mai multe informatii in legatura cu situatia financiara
a potentialului client sis a fie sigura ca se poate baza pe toate informatiile oferite de
acesta. In aceasta analiza, banca trebuie sa ia in considerare masura in care il
cunoaste pe client; analiza se face diferentiat pentru un client nou si pentru un
client traditional.
Daca solicitantul este deja un client al bancii, banca va lua in considerare
evidentele salereferitoare la acesta, de exemplu daca la creditele anterioare- a
respectat graficul de rambursare a ratelor dobinzilor. Orice solicitare de reinnoire a
unui credit se bazeaza pe relatiile anterioare cu clientul.
Solicitarile noilor clienti trebuie tratate diferit. Daca cel care solicita un credit nu
este clientul bancii, ca un prim pas, trebuie sa se obtina referinte satisfacatoare
despre integritatea si situatia financiara a persoanelor care conduc afacerea.
Trebuie sa obtina informatiile necesare relevante de care are nevoie banca.
Cererea de creditare
Aspecte determinate care vor fi luate in considerare atunci cind se analizeza
cererea de creditare sunt:
-competenta legala a solicitantului
-destinatia creditului
-valoarea creditului
-durata creditarii
-esalonarea ratelor scadente
-garantarea creditului solicitat
-marja de profit pe care o va incasa banca din credit
Banca trebuie sa ia in considerare daca imprumutul solicitat, se inscrie in politica
de ansamblu de creditare a bancii. O banca poate limita sumele pe care le va
imprumuta unui anumit sector industrial sau commercial, sau exista o reglementare
a Bancii Nationale in ceea ce priveste creditarea unuio anumit sector.
Cererea clientului trebuie sustinuta de un flux monetary prognozat (cash
flow).Acesta poate lua forma unui document care se indice lichiditatile curente si
cheltuielile prevazute. Deci, acesta va arata valoarea fondurilor disponibile in timp.
Prognoza trebuie sa include sumele atrase de client si orice plati si dobinzi datorate
bancii.
Rambursarea
Prognoza fluxului de fonduri disponibile va indica durata realista a rambursarii
creditului. Pentru ca o afacere sa aiba success, ea trebuie sa aiba suficiente
lichiditati. Daca persoana juridical incearca sa ramburseze creditul prea repede, s-
ar putea sa ramina fara lichiditati sis a nu poata sa-si desfasoare corespunzator
activitatea in continuare si chiar sa dea faliment. Este preferabil ca rambursarea
creditului sa se realizeze in rate mai mice, valoric, esalonate, pe o perioada mai
mare, dar pe care afacerea le poate acoperi, intru-un mod realist, decit sa fie
efectuata intr-o perioada mai scurta, in rate mai mari/
Insasi banca va constata ca este sa cistige sufficient din alte activitati bancare incit
sa acopere costul unui credit neperformant, fiind peferabila rambursarea in rate mai
mici , decit fortarea rambursarii rapide, cu riscul de a nu se putea rambursa
creditul. In ceea ce priveste perioada de rambursare a creditului, se impune
asigurarea unui echilibru intre fondurile de care dispune clientul in timp si
reducerea perioadelor de esalonare a ratelor.
Dobinzi si comisioane bancare (remunerarea creditului
Remunerarea creditului este foarte importanta, deoarece constituie una dintre
modalitatile principale prin care banca realizeaza profit. In unele tari se obisnuieste
ca bancile sa perceapaclientilor un commission de negociere, pentru acoperirea
costurilor de instrumentare a creditului. In practica romineasca, aceste costuri
urmeaza sa se acopere prin rata dobinzii, desi comisioanele se platesc adesea, prin
credit. Bancile trebuie sa se asigure ca percep o rata a dobinzii care sa asigure
prifitabilitatea fiecarei actiuni de creditare. Totusi , bancile trebuie sa se asigure ca
dobinda si comisioanele percepute sunt competitive, comparative cu cele practicate
de alte banci si institutii financiare de pe piata; in caz contrar clientii vor solicita
credite din alta parte. Riscul asumat prin acordarea unui imprumut, trebuie in
“recompense” pe care o primeste banca. Este normal ca o banca sa perceapa o rata
mai mare a dobinzii, daca ea considera ca un anumit credit incuba un risc mai
mare. In mod similar, este posibil ca o banca sa perceapa o dobinda mai mica,
pentru imprumuturile garantate prin forme asiguratorii certe, neriscante sau cu risc
minim. Cu toate acestea, banca trebuie sa-i permita clientului sa dispuna de
sufucient numerar pentru a putea sa-si desfasoare activitatea nestingherit; in caz
contrar stabilirea unei rate de dobinda prea mare poate determina un risc de credit
sporit.
Garantia
 Datorita mediului competitive in care opereaza bancilce nu pot totdeuna stabili
rate ale dobinzii care sa reflecte, realist, riscul inerent unei situatii date. Daca o
banca solicita o rata de dobinda prea mare, clientul se poate adresa concurentei si,
prin urmare banca pierde un client. Pentru a putea stabili o rata de dobinda mai
mica, o banca poate solicita drept garantie active de o anumita valoare, cu dreptul
de le vinde in cazul in care clientul nu reuseste sa ramburseze creditul. Acesta este
cunoscuta sub denumirea de garantie reala.
Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in considerare
capacitatea prezenta si viitoare a clientului, de a rambursa creditul din resurse
proprii. Cu alte cuvinte, decizia de creditare trebuie luata inainte de a adduce in
discutie garantia.
Banca va trebui sa ia in considerare o valoare care sa poata atribui in mod realist
oricarei garantii oferite de client si cit de usor va fi sa transform, in numerar
garantia, in caz ca apare necesitatea executarii ei.
Garantia nu constituie pentru banca sursa principala de rambursare, respective de
recuperare a creditelor.
Creditele acordate de catre BC Moldova Agroindbank SA
Una dintre bancile care activeaza in Republica Moldova la care produsul credite
este foarte bine dezvoltat, oferind diferite tipuri de credite, este BC Moldova
Agroindbank SA. Aceasta banca ofera credite pentru toate tipurile de persoane,
persoane fizice si juridice, cu garantii si fara garantii.
Modul de acordare a creditelor la BC Moldova Agroindbank SA sunt unele
particularitati similare ca si la celelalte banci care activeaza in Republica Moldova,
dar si multe diferente in pprimul rind incepind de la dobinda creditului, perfectarea
actelor, comisioanele, procentul care se percepe si de la ce suma, tipurile de
garantii in dependenta de tipurile de credite, modalitatea de aprobare.
Perfectarea creditelor
La BC Moldova Agroindbank SA persoana care perfecteaza creditele se
numeste specialist de credite care indeplineste toate etapele intocmire a creditelor
conform legislatiei, regulamentului BNM si MAIB.
 Din start se efectueaza interviul interimar, se verifica istoria de creditare a
clientului, conform reglementarilor in vigoare, se evalueaza corespunderea
clientului cerintelor minimale si informeaza clientul despre produsele oferite de
banca.
- Specialistul de credite determina, in comun cu clientul, cele mai
acceptabile pentru client produse bancare si conditiile optimale de
primire a lor.
- Se culege si se analizeaza toate documentele necesare pentru
efectuarea analizei solvabilitatii clientului (juridice, financiare,
nefinanciare).
- Se analizeaza riscurile aferente activitatii clientului si afacerii de
credit, clasifica clientul si creditul.
- Spesialistul de credite primeste de la client setul complet de
documente privind acordarea creditului prevazut in Programele de
Prezentare a Produselor si a altor active normative interne,
identifica clientul conform”Programului prevenirea si combaterea
spalarii banilor in banca”, verifica corectitudinea completarii
documentelor si componenta lor
- Perfecteaza concluzia privind acordarea creditului, conform
Schemei tehnologice a vinzarii produsului si Hartii tehnologice.
- Efectueaza evaluarea capacitatii de exercitiu a clientului.
- Efectueaza evaluarea situatiei financiare a imprumutantului
- Prezinta personal contractile de credit, de gaj/ipoteca si alte
documente aferente la birourile notariale, oficiile cadastrale
teritoriale, Centrul de evidenta a gajului, Agentia de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala, registratorilor independenti si in alte
organe abilitate de inregistrarea gajului, pentru autentificarea si/sau
inregistrarea lor.
- Efectueaza deschiderea, inchiderea si gestionarea conturilor de
imprumut a clientilor.
 - Efectueaza decontarile pe conturile clientilor ce tine de creditarea
clientilor.
- Tine Dosarul de credit al clientului conform standardelor aprobate
si cerintelor stabilite
Tipurile de credite la BC Moldova Agroindbank SA
Creditele acordate de catre banca se clasifica in trei categorii
1.Credite pentru persoane fizice
2.Credite pentru persoane fizice lucratori migranti
3.Credite pentru persoane juridice
Credite pentru persoane fizice
-Credite pentru finantarea cheltuielilor personale
-Credit imobiliar din resurse EFSE
-Credit multioptional (pentru clienti cu istorie creditara pozitiva la MAIB)
-Credit multioptional (pentru clienti fara istorie de creditare la MAIB)
-Credit imobiliar
-Credit imobiliar avanti
-Carduri de credit
-Credit overdraft
-Credit Auto
Credite pentru persoane fizice lucratori migranti
-Credit imobiliar
Credite pentru persoane juridice
Creditele pentru aceasta categorie se acorda in dependenta de structura
organizational-juridica a intreprinderii
-Credite pentru agricultura:
Creditul multioptional – agro
Creditul multioptional – agro plus
-Clienti corporative:
Credite clienti corporative
-Intreprinderi mici:
 Credite pentru capital circulant
Credite pentru intreprinderi nou create
Credite pentru scopuri investitionale
Overdraft
Garantii bancare
Acreditive
Finantarea ordinelor de procurare
Linii de credit Revolving
-Microintreprinderi
Credite pentru capital circulant
Credite pentru scopuri investitionale
Credite pentru intreprinderi nou create
Garantii bancare
Acreditive
-Microcredite
Credit Simplu+
Credit Business+
Credit Multioptional Agro
Credit Universal Agro Plus
Credit Imobiliar
Autocredit