MITOLOGIA GREACA

Introducere

            Este unanim recunoscut faptul ca grecii au lansat pe firmamentul spiritual al omenirii

acele idei matrice care stau la baza civilizatiei moderne (categoriile de gandire care structureaza
viziunea noastra despre lume, fundamentele conceptiilor politice, estetice si morale etc.)

            Cand istoricii se refereau la civilizatia Greciei clasice, se folosea de cuvantul 'miracol'

pentru a explica un fenomen ce avea loc pentru prima data in istoria omenirii, pe pamantul vechii
Elade. Pe cand in alte civilizatii ale antichitatii (Egipt, Mesopotamia etc.) mintea omului nu a
reusit sa se elibereze din incatusarea determinata de mitologie si religie, in Grecia s-a produs o
profunda schimbare de atitudine fata de fenomenele lumii exterioare. In locul gandirii colective,
impuse de religie timp de secole, omul a descoperit facultatea de a medita si de a judeca lucrurile
in conformitate cu un nou criteriu. Omul a descoperit ratiunea.

CUM S-A NASCUT OMUL IN MITOLOGIA GREACA?

Exista povesti opuse despre inceputul oamenilor in mitologia Greciei antice. Poetul grec din
secolul al VIII-lea i. Hr., Hesiod, vorbeste despre mitul creatiei. Acest mit se numeste Cele
Cinci Varste ale Omului. Este vorba despre Cinci Ere. Descrie cum oamenii se indeparteaza de
o stare ideala asemanatoare paradisului. Omenirea a fost creata si distrusa in mod repetat in
timpurile mitologice
Unele dintre orasele-stat grecesti aveau propriile povesti despre originea lor si miturile creatiei.
Femeile din Atena, spre exemplu, erau descendentele Pandorei.

1
POTOPUL, FOCUL, PROMETEU SI PANDORA
Miturile potopului sunt universale. Grecii aveau propria versiune a potopului. Este vorba titanilor
Deucalion si Pyrrha care seamana cu mitul lui Noe din Vechiul Testament.
In mitologia greaca, titanul Prometeu va fura focul si il va darui omenirii. Rezultatul a fost furia
lui Zeus. Prometeu a fost inlantuit de o stanca si torturat pentru eternitate. Pentru a pedepsi si
umanitatea, Zeus a trimis toate relele lumii sub forma cutiei Pandorei.

CUM AU APARUT TITANII IN MITOLOGIA GREACA?

Urmatoarele generatii din mitologia greaca vor fi mult mai asemanatoare oamenilor. Titanii
erau copiii zeitei Gaia, Pamantul, si Uranos, Cerul.
Zeii si zeitele din Olimp erau copiii Titanilor nascuti mai tarziu, adica nepotii Pamantului si
Cerului.

Titanii si Olimpienii vor ajunge la conflict. Acest razboi va fi numit Titanomahia. Batalia a fost
castigata de Olimpieni, dar titanii si-au lasat urma in istorie: gigantul care tine lumea pe
umeri, Atlas.

ORIGINEA ZEILOR GRECI

Gaia si Uranus, Pamantul si Cerul, erau considerate forte ale elementelor. Ei au produs
numerosi urmasi: monstri cu 100 de brate, ciclopi cu un singur ochi si Titanii. Pamantul era
foarte trist pentru ca Cerul nu dorea sa-si lase copiii sa vada lumina zilei. Asa ca a facut o secera
pe care fiul ei, Cronus a folosit-o pentru a desparti cerul de pamant.
Asa a fost taiat organul masculin. Din aceasta spuma a iesit zeita iubirii, Afrodita. Din sangele
Cerului au iesit spiritele Razbunarii – Furiile.

2
 MITOLOGIA GREACA SI ZEII GRECIEI ANTICE

Vechii greci spuneau povesti grozave despre zeii lor. Aceste povesti se numeau mituri sau
povesti despre zei. Acestea sunt spuse chiar si astazi. Lumea magica a Greciei antice era
plina de creaturi supranaturale, de zei atotputernici ce ii puteau rani sau pedepsi pe
oameni. Multe dintre aceste mituri se bazau pe faptul ca zeii, la fel ca si oamenii, pot fi si ei
pedepsiti sau recompensati.

CEI 12 OLIMPIENI SAU CONSILIUL CELOR 12 ZEI

Vechea lume greaca era invaluita de misticism. Iar aceasta lume era condusa de o mana de fiinte
atotputernice numiti Olimpieni, zeii Olimpului. Cand lumea trebuia pusa la cale, Consiliul celor
12 Zei era adunat pe Muntele Olimp. In timp cei ii puteai gasi pe zei aici, Hades isi avea lacasul
in Lumea de Jos, iar Poseidon prefera marea.

Hestia era zeita inimilor si a caminului. Demult si ea traia cu zeii, insa certurile lor au facut-o sa
paraseasca lacasul zeilor. Si-a cedat tronul lui Dionysus, zeul vinului. Afrodita facea si ea parte
din consiliu. Sotul acesteia, Hefaistos, construise toate casele zeilor din Olimp. Dar nu facea
parte din marele consiliu al zeilor. Dar daca vei vizita faimosul templu Parthenon din Atena,
Grecia, ii vei vedea statuia alaturi de cei 12 Olimpieni. Hades nu apare aici, dar Hefaistos este
prezent.

Multe mituri au fost repovestite la nesfarsit. Iar variantele difera. Iata cei 12 Olimpieni potrivit
celor mai multe surse:

1. Zeus
2. Hera

3
3. Poseidon
4. Demeter
5. Athena – Atena
6. Ares
7. Apollo
8. Artemis
9. Hermes
10. Aphrodite – Afrodita
11. Hestia, ce si-a lasat locul lui Dionysus
12. Hades, alteori inlocuit deHephaestus – Hefaistos
Istoria antica are multe razboaie de memorat, ruine si arheologie. Insa cand ii vei pomeni cuiva
despre mituri va fi incantat. Aceste povesti sunt colorate, alegorice, pline de invataminte morale.
Adevarate puzzle-uri ale mintilor antice, unelte pentru a-si forma si educa copiii. Aceste mituri
contin adevaruri umane fundamentale si bazele culturii noastre.

Povestile zeilor Greciei antice au devenit foarte populare in cultura vestului. Personajele zeilor
au fost demult popularizate. Dramaturgii Greciei antice, apoi Homer si Hesiod. Mai spre zilele
noastre, au aparut filme cu zeii mitologiei grecesti, benzi desenate si jocuri. Insa ce face
deosebiti acesti zei? Zeii greci seamana foarte mult cu oamenii. Atat ca forma, dar si ca emotii si
sentimente. Cu totii ne amintim Legendele Olimpului – cum Tezeu a invins Minotaurul, cum
Orfeu a incercat sa-si salveze iubita din Infern si multe altele.

ZEUS, REGELE ZEILOR

Zeus era tatal zeilor si regele acestora, cel mai puternic dintre zei. Zeus manuia fulgerul si nu-i
era frica de nimeni. Poate doar de sotia sa, Hera. Zeus este regele universului castigat de la titani.
Zeus a castigat imperiul cerurilor si a condus dupa ce Kronos a fost ucis. Este casatorit cu Hera
dar este cunoscut pentru numeroasele sale aventuri extraconjugale. Are multi copii, semizei, din
aceste relatii. El este responsabil cu ordinea universala, baza taramurilor. El conduce schimbarea
anotimpurilor si alternanta zi-noapte. Autoritatea sa este absoluta. Este un zeu cu temperament si
usor de provocat.

ZEII SI ZEITELE GRECIEI ANTICE

Mitologia greaca spune povesti despre zeii nemuritori ai Greciei antice. Zei, semizei, monstri si
alte creaturi mitice, eroi extraordinari si oameni obisnuiti.Foarte multi dintre zei, mai ales cei 12
Olimpieni, aveau nume diferite. Pentru functiile pe care le serveau.
4
HERA, ZEITA IUBIRII SI A CERURILOR

Hera era sotia si sora lui Zeus, regina zeilor. Hera era zeita casatoriei,
copiilor si a casei. Deasemenea, Hera apare in mituri foarte geloasa si
malefica. Era si normal, la cat de mult o insela sotul.

POSEIDON, REGELE MARILOR

 Poseidon este stapanitorul marilor si intinderilor de apa. Este fratele lui

Zeus, alaturi de Hades. Poseidon era foarte puternic. Putea ridica insule
din adancuri sau scufunda corabii. Grecii erau inspaimantati de forta lui,
in special cei care locuiau pe coasta. Mitul lui Perseu si Andromeda este
legat de maretul Poseidon. Lui Poseidon i-a revenit taramul marilor.
Alaturi de sotia sa, Amphitrite, conducea un grup de zei minori. Acestia
ii includeau pe Triton si Nereidele. Era venerat de marinari si calatorii
pe mare. Istoricii il observa ca pe mare zeu in multe orase antice grecesti. El este al doilea ca
putere dupa Zeus. Poseidon cara un trident ce cauzeaza cutremure masive. In cele din urma s-a
indragostit de Demeter. Daca voia sa-i castige inima zeita i-a cerut sa creeze cea mai minunata
creatura. Dupa mai multe incercari, Poseidon a creat calul

HADES, ZEUL LUMII DE DINCOLO

Hades, al treilea frate domnea in lumea de apoi. El locuieste in lumea
de dedesubt si este stapanul mortilor. Imparatia mortilor nu-i pentru
oricine. Iar un astfel de taram ar transforma pe oricine. Astfel ca Hades
nu apare prea mult in miturile grecesti. Dar multi greci credeau in el. Ei
credeau ca este personificarea mortii insasi si ii faceau ofrande. Dar
imaginea sa negativa nu era pe de-a dreptul intreaga. Contrar credintei,
Hades nu era responsabil cu rascumpararea sufletelor. Cei trei semizei Minos, Aiakos
si Rhadamanthys erau responsabili cu judecata. Era si destul de cinstit daca stam sa ne gandim ca
l-a lasat pe Hercule sa duca cu el Cerberul intr-una din muncile sale. Insa a inselat-o pe
Persefona sa ramana cu el in lumea de apoi. Probabil se simtea singur si neconsolat.
5
 

ARES, ZEUL RAZBOIULUI

Ares este fiul lui Zeus, zeu al razboiului. Inalt si aratos, dar

crud si vanituos. Ares reprezenta violenta si haosul razboiului. El
astepta nerabdator razboiul si nu lupta de partea justitiei. Actele sale
de imprudenta il fac urat de zei si mai ales de parintii sai, Zeus si
Hera, care o preferau pe Atena. Deasemenea, Ares nu era iubit prea
mult nici de oameni.

HERMES, REGELE HOTILOR

Hermes era tot fiul lui Zeus si mesagerul zeilor. Functia de

mesager al zeilor ii permitea lui Hades sa calatoreasca pe toate
taramurile. Ceilalti zei aveau incredere deplina in el. Dar si oamenii
caci el este zeul calatorilor. Hermes apare uneori ca un tanar atletic,
alteori ca mosneag. Era celebru pentru indrazneala si viclenia sa. Calatorea rapid intre cele trei
lumi: cerul, apele si lumea de dincolo. Pare a semana foarte mult cu zeul trickster Loki din
mitologia nordica. Face mult farse zeilor inca de mic copil. Asa va deveni zeul hotilor si
vicleniilor.

APOLLO, ZEUL SOARELUI

Apollo era maretul fiu al lui Zeus, zeul soarelui, luminii si muzicii.

Apollo este zeul cu multe fete. El a fost nascut de Leto in Delos. Si i-a
ajutat mult pe locuitorii sai. Relatia mamei sale cu Zeus a atras mania
Herei. Multe dintre fetele sale sunt adesea opuse. Uneori este zeul
serenitatii si muzicii, descris cu o lira. Era deasemenea si un arcas
neintrecut descris cu arcul sau de argint. Apare si ca zeu al vindecarii
si medicinii, insa poate distruge cu arcul si sagetile sale cand era
maniat. El isi inhama cei patru cai la car si tragea soarele in fiecare zi,
6
aducand lumii viata si lumina. Apollo este si un zeu al profetiei, maretul sau templu de la Delphi
si oracolul sau fiind celebre in lumea antica.
Initial s-a manifestat sub semnul violentei si al unui orgoliu nemasurat. Dar ingloband elemente
diverse, de origine nordica, asiatica, egeeana, acest personaj divin a devenit din ce in ce mai
complex, sintetizand in el numeroase opozitii pe care va reusi sa le domine pentru a intrupa in
cele din urma idealul de intelepciune ce defineste miracolul grec.
El realizeaza echilibrul si armonia dorintelor nu suprimand pulsiunile omenesti, ci orientandu-le,
dimpotriva, catre o spiritualizare treptata, atinsa prin dezvoltarea constiintei. In literatura,
prezenta lui este marcata prin 200 de atribute care il desemneaza rand pe rand ca: zeul sobolan
primitiv al cultelor agrare; razboinicul impulsiv si razbunator; stapanul fiarelor salbatice si
totodata pastorul plin de mila, ocrotitor al turmelor si recoltelor; binefacator al oamenilor pe care
ii vindeca si ii purifica, si care il va zamisli pe Asclepios (Esculap), zeul vindecator; profet al lui
Zeus, el creaza arta prezicerilor (mantica de tip pythiatic) la Delphi. Ii inspira nu numai pe
profeti ci si pe poeti si artisti; devine zeul solar ce strabate cerul intr-un car de o stralucire
orbitoare. 

ARTEMIS – ZEITA VANATORII

Artemis este una dintre cele mai

adorate si cele mai vechi zeite ale
Greciei Antice. La Roma
echivalentul ei era Diana. Unii
cercetatori cred ca numele ca si
originea zeitei sunt pre-elene.
Arcadienii credeau ca este fiica
lui Demeter, iar mai tarziu a fost
identificata cu Selene, zeita
greaca a lunii. Deasemenea, a fost
corelata cu zeita
etrusca Artume si cea greaca Hecate.
Etimologic, se pare ca numele ei provine de la cultul ursilor dedicat zeitei in Attica, ca si
ramasitele din perioada neolitica descoperite la pestera Arkoudiotissa si in povestirea despre
Callisto care era de fapt la origini despre Artemis. Aceste cult a supravietuit din timpuri vechi
legate de ritualuri samanice si totemice. Probabil o astfel de zeita a padurilor si vanatorii a fost
venerata in era pre-minoica.

7
Callimachus povesteste cum la trei ani Artemis s-a asezat in poala tatalui sau Zeus si i-a cerut
sa-i indeplineasca sase dorinte: sa ramana mereu fecioara, sa aiba multe nume ca sa fie
diferentiata de fratele ei Apollo, sa fie Aducatoarea de Lumina, sa aiba un arc, sageti si o tunica
ca sa poata vana dupa bunul plac, sa aiba 60 de fiice ale lui Okeanos sa-i serveasca drept cor si
20 de nimfe s-o serveasca. N-a cerut sa-i fie inchinat niciun oras, doar sa domneasca pe munte si
sa ajute femeile in durerile facerii.
Artemis apare si in razboiul troian de partea Troiei, oras al carui patron era fratele ei geaman,
Apollo. Ea era adorata in vestul Anatoliei in acele vremuri. Cele mai cunoscute locuri de
venerare erau insula Delos (locul ei de nastere), langa Pireus si Sparta. Festivaluri in cinstea ei
se dadeau si la Atena numite Brauronia (unde tinere fete cu varste intre 7 si 10 ani imbracate in
robe interpretau roluri de ursi si erau primite in templu pentru a o servi pe zeita timp de un an).
La Efes, in Ionia (Turcia) templul ei a devenit una dintre cele sapte mari minuni ale lumii antice.

ATENA, ZEITA INTELEPCIUNII

Atena este zeita intelepciunii. Un mare mit

povesteste intrecerea Atenei cu unchiul ei,
Poseidon pentru orasul Atena. Poseidon le-a daruit
oamenilor armasarul-minune, Pegas. Insa Atena le-
a castigat inima daruindu-le maslinul. Acesta va
deveni si simbolul orasului alaturi de protectoarea
sa, zeita Atena.

 DIONYSOS, ZEUL VINULUI

Dionysos era zeul vinului si civilizatiei, legii si calmului. Dionysos
era zeul festivitatilor, placerii si vinului. Deasemenea, era si un zeu
foarte popular printre zei si oameni deopotriva. Este singurul zeu ce a
avut un parinte muritor. Mama sa, Semele si atotputernicul Zeus. A
fost adus sub protectia nimfelor muntilor pentru ca furia Herei asupra
ibovnicelor tatalui sau devenise feroce. Dionysos si-a construit incet
un cult, adoratori si aventurieri acompaniindu-i ratacirile si calatoriile
in jurul lumii. El era mult mai prezent printre oameni decat oricare alt
zeu. Asta l-a facut un zeu foarte indragit – petrecea cu oamenii, bea si
traia in randul lor, traindu-si viata si bucurandu-se. Apoi s-a indragostit iremediabil de Ariadna,

8
abandonata de Tezeu dupa ce il salvase de Minotaur. O gaseste pe Ariadna pe insula Naxos.
Grecii il venerau in multe festivaluri. Si, in multe locuri din Grecia antica, era mai popular chiar
decat Zeus.

AFRODITA, ZEITA FRUMUSETII

Afrodita era zeita frumusetii si iubirii. Ea este descrisa ca
cea mai frumoasa femeie nascuta din spuma marii. Fiul ei,
Eros, este responsabil de indragostiti.
 Zeita de o neasemuita si seducatoare frumusete, al carei
cult, de origine asiatica, este celebrat in numeroase
sanctuare ale Greciei si, in special, in Cythera. Fiica a
samantei lui Uranos (Cerul), raspandita peste mare, dupa
castrarea Cerului de catre fiul sau Cronos (de unde legenda
nastereii Afroditei din spuma marii); sotia lui Hefaistoscel
schiop, zeul-fierar, pe care il ridiculizeaza adesea, ea
simbolizeaza fortele irepresibile ale fecunditatii, dar nu in
roadele lor, ci in apriga dorinta pe care o trezeste in cei vii.

Vom termina reamintind cuvintele rostite de Marthe Arnould: ” Sa pornim deci la drum,
cautand dincolo de aparente adevarul, bucuria, semnificatia tainica si sacra a toate cate se
afla pe acest pamant vrajit si inspaimantator… sa pornim deci pe calea devenirii.”

9
Bibliografie:
Rose, H. J. A Handbook of Greek Mythology, Dutton 1959, p. 112; Guthrie, W. C. K. The
Greeks and Their Gods, Beacon 1955, p. 99.
Schmitz, Leonhard (1867). “Aeginaea”. In Smith, William. Dictionary of Greek and Roman
Biography and Mythology 1. Boston. p. 26

10