Zeii Olimpului

Creația Universului și a Pământului, viața, nașterea, moartea, ciclul zi-noapte,

creșterea plantelor, furtunile, cutremurele, seceta sunt fenomene complexe pe care
oamenii au încercat să și le explice încă din cele mai vechi timpuri.
Întrebările pe care aceștia și le-au pus sunt cam aceleași, însă răspunsurile pe
care le-au găsit diferă de la o civilizație și de la o perioadă istorică la alta.
Vechii greci și-au răspuns la aceste întrebări dând naștere unei remarcabile
mitologii, bogată în personaje (zei, zeițe, eroi, monștrii) care trăiesc sentimente
intense (dragoste, ură, gelozie).
Mitologia greacă (formată dintr-un ansamblu de mituri) nu are la bază un text
original (cum este Biblia). Miturile au făcut parte dintr-o tradiție orală propagată în
epoca bronzului de cântăreții minoici și micenieni (cel mai probabil în jurul secolul 18
î.e.n.) și s-au dezvoltat treptat în literatura arhaică.

[1]
Localizarea geografică a minoicilor și micenienilor

1
 Mitul este o poveste fictivă sau care include o parte de adevăr istoric. El nu are
un singur autor și evoluează prin povestirea sa continuă din gură în gură. Adesea
există mai multe versiuni ale aceleași povești.
Un mit este o poveste religioasă care se concentrează în jurul interacțiunii
dintre om și zei. Vechii greci erau foarte credincioși și își venerau zeii și zeițele.
Trăsătura distinctivă a zeilor greci era reprezentată de faptul că acești aveau defecte
specifice oamenilor, având în plus puteri supranaturale și necunoscând moartea.
Primele izvoare scrise ale mitologiei Greciei antice sunt considerate Iliada și
Odiseea ale poetului Homer (secolul al VIII-lea î.e.n.). Cele două poeme epice spun
povestea războiului troian (Iliada) și a peripețiilor ulterioare al lui Ulise în drumul său
spre casă (Odiseea). În niciunul dintre poeme Homer nu face o descriere a zeilor și
zeițelor pentru că cititorii și cei care le ascultau cunoșteau deja personajele din
mitologia orală.
În jurul anului 700 î.e.n. poetul Hesoid a scris două poeme didactice (din care
cititorul trebuie să învețe o lecție) care descriu originile mitologiei grecești. Primul
poem, Teognia, spune povestea formării Universului din nimic (Chaos) și detaliază un
arbore genealogic al zeilor și zeițelor. Munci și zile are caracteristicile unui almanah
al fermierului în care Hesoid îl instruiește pe fratele său Perses în artele agricole.

[2]
Arborele genealogic al personajelor din mitologia greacă
2
 Ulterior, scriitorii greci au folosit ca inspirație poemele lui Homer și ale lui
Hesoid. Figuri și evenimente mitologice apar în piesele din secolul al V-lea ale lui
Eschil, Sofocle și Euripide.
Zeii și zeițele sunt personajele care domină mitologia greacă. Ei apar ca o
urmare firească a nașterii Pământului.
Înainte de existența acestuia, a cerului sau a mărilor, toate elementele
Universului erau o unitate numită Chaos. Elementele nu aveau identitate proprie și
se războiau constant între ele, până când o forță necunoscută a pus capăt luptei.
Apoi elementele au fost separate: cerul de pământ, marea de cer, etc. Deoarece
vechii greci credeau că orice se mișcă și se modifică trebuie să fie viu, au atribuit
nume și personalități acestor elemente. Astfel au apărut: Gaia (Pământul), Tartar
(cea mai joasă regiune a lumii, adânc sub pământ), Eros (Dragostea), Erebus
(Întunericul primordial) și Nyx (Noaptea).
Gaia a dat naștere mai multor copii, dintre care trei fără o uniune cu o altă
entitate. Aceștia erau: Uranus (Cerul), Pontus (Marea), Ourea (Munții).
În urma uniunii dintre Uranus și Gaia au apărut mai mulți descendenți. Cei mai
cunoscuți dintre aceștia au fost cei doisprezece Titani.
Uranus nu a fost un tată bun. Fiul său, Cronos, unul dintre Titani, s-a ridicat
împotriva sa, l-a înfrânt, a preluat rolul de conducător al Universului și s-a căsătorit
cu sora sa, Rhea.
Din nefericire Cronos se dovedește a fi un conducător avid de putere. El se
temea constant că va fi detronat de unul dintre copiii săi cum se prevestea într-o
profeție. Ca urmare se decidă să-și înghită copiii imediat după nașterea lor. Rhea
reușește să-l păcălească și să-l ascundă în Creta pe Zeus, cel mai mic dintre copii.
Ajuns la maturitate, Zeus își eliberează frații și surorile și începe lupta împotriva
Titanilor. După zece ani de confruntări sângeroase zeii, conduși de Zeus, câștigă
războiul. Cronos este detronat, iar câștigătorii își stabilesc reședința pe Muntele
Olimp.
Primii care se stabilesc pe muntele Olimp sunt Zeus și cei cinci frați ai săi:
Demetra, Hestia, Hera, Hades și Poseidon. Ei decid ca Zeus să le fie conducător.
Cei trei frați își împart între ei cerul (care îi revine lui Zeus), mările (care îi revin
lui Poseidon) și lumea subterană (care îi revine lui Hades). Pământul și Muntele
Olimp nu revin niciunui zeu, fiind sunt considerate domenii comune.
3
 Însă Zeus consideră că sunt puțini doar șase zei. Cum Titanii sunt doisprezece,
Zeus decide să mai cheme lângă el alți zei: Atena, Hefaistos, Ares, Hermes, Artemis,
Apolo, Afrodita, Dionisos. Numărul zeilor Olimpieni ajunge astfel la paisprezece.
Totuși, într-un vechi fragment de basorelief grecesc sunt reprezentate doar
douăsprezece zeități, iar miturile pomenesc și ele tot de doisprezece Olimpieni.
Ideea că zeii Olimpului sunt în număr de doisprezece pare mai mult legată de
numărul în sine, des întâlnit în mitologia greacă: doisprezece titani, douăsprezece
munci ale lui Heracle.
Deși grecii sunt în general de acord cu ideea că Olimpienii sunt în număr de
doisprezece, nu întotdeauna sunt de acord cu lista acestora. Cumva de-a lungul
istoriei se pare că Dionisos a preluat locul Hestiei, iar Hades nu mai este numărat
printre Olimpieni pentru că locuia în lumea subterană.

Fragment de pe un basorelief grecesc ce îi înfățișează pe cei 12 Olimpieni- de la stânga la dreapta: Hestia

(sceptru), Hermes (casca înaripată), Afrodita (vălul), Ares (casca și lancea), Demetra (sceptrul și grămada de
spice), Hefaistos (bastonul), Hera (sceptru), Poseidon (tridentul), Atena (bufnița și casca), Zeus (fulgerul și
[3]
bastonul), Artemis (arcul și tolba cu săgeți) și Apollo (chitara)

Muntele Olimp devine “cartierul

general” al zeilor, locul se luau deciziile
importante, se țineau procesele, se creau
legi.

4
 [4] [5]
Foto Muntele Olimp Localizarea geografică a Muntelui Olimp

Zeus, supranumit și “Tatăl zeilor și al oamenilor”, era figura cea mai de seamă din
religia Greciei antice, fiind considerat zeul cerului și al fulgerelor. În imnurile lui
Homer a fost menționat ca fiind conducătorul zeilor. Hesoid îl descria ca pe un zeu
care “a adus pacea în locul violenței” și s-a referit la el drept “stăpânul dreptății”. El
era cunoscut pentru relațiile sale amoroase de unde rezultată urmași demni și eroi,
inclusiv Atena, Apolo, Artemis, Ares, Hermes, Persefona, Dionisos, Hefaistos, Perseu,
Hercule, Elena din Troia, etc.
Poseidon era zeul mării, al cutremurelor, furtunilor și cailor. El crea furtunile sau
făcea ca apele mării să devină liniștite, făcea să iasă la iveală insule de pe fundul
apelor sau le scufunda pe altele lovindu-le cu tridentul său; avea puterea să facă să
izvorască râuri sau să înghețe lacuri. Poseidon sălășluia în adâncul mării împreună cu
soția sa, Amfitrita, alături de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin și
purtat de un car tras de cai înaripați, spinteca valurile mărilor.
Hades era considerat zeul lumii subterane care cuprindea Câmpia Asfodelelor,
Tartarul și Câmpiile Elizee (destinate eroilor și celor iubiți de zei, precum și sufletelor
oamenilor curajoși). Acesta nu permitea nimănui, odată ce a murit, să mai vadă
lumina zilei. Numele de Hades era evitat de către vechii greci, care se temeau să nu
aibă probleme, socotindu-l aducător de ghinion. De multe ori în operele literare el
era cunoscut că “Zeul cel bogat”, aluzie făcută la bogățiile imense care se aflau
înăuntrul pământului. Soția sa era Persefona.
Hera, prezentată ca soția lui Zeus în cele mai multe mituri, era considerată Regina
zeilor și zeița protectoare a familiei, căsniciei, a căminului și a femeilor căsătorite.
Hera a fost de multe ori evocată în poeme ca fiind o soție geloasă și violentă, care se
simte ușor jignită și nu se dă la o parte din a se răzbuna crunt pentru infidelitățile
soțul ei, Zeus. De multe ori, mânia ei era nejustificată.
Demetra era zeița agriculturii, ocrotitoarea naturii și stăpâna anotimpurilor. Ea a
fost o zeitate importanta, legendele și lăcașele sale de cult fiind răspândite în toată
Grecia antică. Cel mai cunoscut mit legat de Demetra este răpirea fiicei ei și a lui
Zeus, Persefona, de către Hades.
Hestia era considerată zeița focului sfânt și a căminului. A fost un personaj retras,
fără a avea pretenții la putere. Ea apare uneori cu un sceptru sau este înfățișată cu
focul sfânt în mână. Pe Hestia nu o găsim să joace vreun rol în nicio legendă.

5
 Atena era una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei grecești, zeița
înțelepciunii, a meșteșugurilor, apărării, strategiei militare și artelor. Atena era fiica
lui Zeus și a lui Metis, aceasta moștenind prudența și înțelepciunea de la mama sa,
iar puterea de la Zeus. Atena însoțește întotdeauna eroii sau îi ajută și este zeița
spiritului eroic. Ea era patroana orașului Atena, actuala capitală a Greciei. Atenienii
au construit Partenonul de pe Acropole în cinstea ei.
Hefaistos, fiul lui Zeus și al Herei, reprezintă în mitologia greacă zeul focului, al
metalelor, al fierarilor, sculptorilor și artizanilor. Era un meșter fierar neîntrecut,
creațiile sale uimindu-i și pe zei. El a făurit arme și armuri miraculoase, obiecte care
se mișcau singure și chiar pe Pandora și cutia ei. Era personificarea focului în cele trei
ipostaze: focul teluric (al vulcanilor), focul îmblânzit (focul domestic, care poate fi
folosit și la prelucrarea metalelor) și focul atmosferic.
Ares era considerat zeul războiului. El a fost patronul spiritual al cetății Sparta și
era văzut ca un soldat model, rezistent și puternic. Cu toate acestea, era disprețuit
de părinții săi (Zeus și Hera) și de către ceilalți zei, mai ales de către Atena, datorită
caracterului său violent, sângeros. În numeroasele mituri legate de numele lui, zeul
apare adesea înfrânt, deși era simbolul forței războinice, brutale. Dintre
numeroasele episoade amoroase care i se atribuiau, era celebră legătura dintre el
și Afrodita.
Hermes, fiul lui Zeus și al Maiei, era zeul comerțului, zborului, al hoților și
mesagerul zeilor. El era și călăuza umbrelor celor morți către lumea subpământeană.
Este descris ca fiind rapid și viclean, putându-se mișca nestingherit între lumea
oamenilor și cea a zeilor. El a fost privit ca protector și patron al păstorilor, hoților,
oratoriei și spiritului liber, literaturii și poeziei, atletismului și sportului, invenției și
comerțului. Este cel care inventează lira pe care o confecționează dintr-o carapace
de broască, intestine de oaie și tulpini de trestie. În Iliada este numit „cel care aduce
norocul”, „excelent în toate trucurile”.
În Grecia antică, Artemis era considerată zeița vânătorii, a castității, a fertilității și
a pădurilor. Era descrisă ca purtând un arc și o tolbă de săgeți și fiind însoțită de o
căprioară. Era sora geamănă a lui Apolo și fiica lui Zeus și a lui Leto. Vechii greci
aduceau jertfe căprioare și ramuri de chiparos pentru ca zeița să îi ajute la vânat. Ca
și alți zei, ea s-a implicat în viața oamenilor, cel mai important eveniment fiind
susținerea Troiei.

6
 Apolo era unul dintre cei mai importanți și mai complecși zei ai Olimpului. Era
zeul soarelui, cel care aducea lumina în fiecare dimineață, zeu protector al muzicii, al
poeziei, al adevărului și vindecării. El reprezenta idealul masculin; era tânăr, frumos
și avea o statură atletică, impunătoare. Avea darul profeției de care erau legate
numeroasele lui oracole, cel mai vestit fiind Oracolul din Delphi. Apolo era zeul
invocat în călătorii de cei care navigau pe mare. El proteja orașele și noile
construcții. Era considerat zeul artelor fiind deseori înfățișat cu o liră și înconjurat de
muze.
Afrodita era considerată de către greci zeița iubirii, a frumuseții și a dorinței.
Potrivit Teogoniei lui Hesoid, ea era fiica lui Uranus, născută din spuma mării. Homer
însă o prezintă ca fiind fiica lui Zeus și a lui Dione. Frumoasa Afrodita era căsătorită
cu Hefaistos, zeul meșteșugului. Se spune că ar fi avut o mulțime de copii, înșelându-
l de multe ori pe Hefaistos cu zei (Ares, Hermes, Dionisos, Poseidon) și muritori.
Dionisos era una dintre cele mai importante divinități cunoscute în antichitate,
zeul vinului, petrecerilor, extazului, al vegetației și pomiculturii. El era fiul lui Zeus cu
muritoarea Semele, fiica lui Cadmos, regelui Tebei.  Semele își găsește sfârșitul
datorită geloasei Hera, iar Zeus reușește să își salveze copilul nenăscut ținându-l în
propria coapsă. Astfel, Dionisos a fost cunoscut drept zeul "care s-a născut de două
ori". Era căsătorit cu Ariadna, fiica regelui Minos. Pe muritori, zeul îi învață să cultive
vița de vie. El avea darul de a face să țâșnească din țărână lapte, miere și vin. A fost
nemilos față de cei care i s-au împotrivit. Avea un cortegiu format personaje
fantastice (satiri, nimfe, etc) alături de care vâna și petrecea.
Civilizația greacă a fost poate una dintre cele mai puternice civilizații antice care a
influențat zona Europei. Credința în Zeii Olimpului a reușit să evidențieze tot ce are
omul mai bun și asta se vede în frumusețea cetăților antice, a poeziilor și cântecelor,
a picturilor și sculpturilor. Zeii au fost cei care au înflăcărat inimile grecilor atunci
când civilizația lor era pe punctul de a cădea. Eroii antici ai Greciei ca Temistocle și
Pericle au ținut piept invadatorilor prin puterea credinței izvorâtă din dragostea
pentru zeii lor.

7
BIBLIOGRAFIE
Legendele Olimpului, A. Mitru, Editura Vox 2000, 2011
The Everything – Classical Mythology Book, Greek and Roman goods, goddesses,
heroes and monsters from Ares to Zeus, Lesley Bolton, Ed. Adams
Treasury of Greek Mythology, Classic stories of goods, goddesses, heroes and
monsters, published by the National Geographic Society, Illustrations: Christina Balit,
2011
Classical mythology: a guide to the mythical world of the Greeks and Romans,
William F Hansen, Oxford University Press, 2005
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cei_Doisprezece_Olimpieni
https://greekgodsandgoddesses.net/olympians/
http://www.greek-gods.org/
https://www.history.com/topics/ancient-history/greek-mythology
[1]
http://editimage.club/newakc261021902.html
[2]
https://greekmyths12.weebly.com/greek-gods-family-tree.html
[3]
https://en.wikipedia.org/wiki/Twelve_Olympians#/media/File:GreekProcession_of_Twelve_Gods
_and_Goddesses_-_Walters_2340.jpg
[4]
https://www.pinterest.dk/pin/349380883573693300/?autologin=true
[5]
https://www.lahistoriaconmapas.com/atlas/mappe-italiane/Grecia-rios-mappa.htm

8
Sursele imagininilor utilizate în prezentare
https://babyart.studio/newborn-photography-baby-photography-bump-to-baby-gallery/

https://medium.com/the-mission/29-life-changing-lessons-that-will-make-you-successful-and-more-
strategic-eec575f46693

https://www.maximumyield.com/growing-101-plant-biology-basics/2/1464

https://www.tourismtopend.com.au/blog/20-jaw-dropping-storms-that-prove-you-need-to-see-the-top-
end-in-the-wet

https://www.greenbiz.com/article/risk-cascading-natural-disasters-rise

https://www.theoi.com/Gallery/K13.1.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Chaos_(cosmogony)#/media/File:Lotto_Capoferri_Magnum_Chaos.jpg

https://ro.pinterest.com/pin/390898442652466908/visual-search/

https://briandoers.artstation.com/projects/OGwgy

https://www.ancient-origins.net/history/gaia-0011368

https://aminoapps.com/c/pagans-witches/page/blog/greek-goddess-
nyx/Rrn3_Jj0Iwu1G7WkjnnLZW4Gn55kq83GMR4

https://salemsmoon.files.wordpress.com/2013/08/cupid_by_snoozzzzzz1.jpg

https://theogony.fandom.com/wiki/Ouranos

https://www.ancientgreecereloaded.com/files/ancient_greece_reloaded_website/gods_and_goddesses/po
ntus.php

https://www.ancientgreecereloaded.com/files/ancient_greece_reloaded_website/gods_and_goddesses/ou
rea.php

https://www.reddit.com/r/promptoftheday/comments/8i4f5r/titanomachy/

https://www.goodreads.com/topic/show/1566115-description

https://www.tes.com/lessons/_-xR7-4V4eDktQ/69-the-greek-gods

https://www.motorclub.gr/destination-crete/heraklion/knossos/

https://brewminate.com/anthropology-of-ancient-greece/

https://www.trover.com/d/1KDvf-theatre-of-dionysus-athens-greece
9
https://greece.greekreporter.com/2014/07/14/10-must-see-ancient-greek-temples/

https://ancientcivilizationsworld.com/contributions/ancient-greek-art/

https://www.metmuseum.org/toah/hd/argk/hd_argk.htm

https://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Greece

Observații

Bazele solide ale civilizației europene se pun în Grecia. 

Civilizația minoică (cretană) este considerată cea mai timpurie civilizație europeană
de nivel înalt. A luat naștere pe insula Creta. Cel mai important oraș era Knossos. Nu
se cunoaște motivul dispariției acestei civilizații.

Palatul din Knossos

10
Exemple de arta minoică

11
Civilizația miceniană este considerată prima epocă importantă a civilizației grecești,
întemeiată de ahei. Avea centrul în cetatea Micene.
Termenul „civilizație miceniană” este pur convențional, în sensul că nu presupune
existența unei unități nici teritoriale, nici politice. Dintre numeroasele mici state
aheene, cel al cărui capitală a fost orașul Micene era desigur cel mai puternic (urmat
de alte orașe ca Argos, Tirint, Pylos, Atena, Teba). 
Războiul troian  s-a purtat între ahei şi oraşul Troia din Asia Minor (Turcia de astăzi).
Exemple de artă minoică

12
Reconstituire Palat micenian

13
14