Zeii erau doar niste puteri mistice pentru inceputurile istoriei religiei romanilor.

Dupa secolul sase, in care a avut loc contactul cu Grecii si cultura lor, au inceput sa fie adorati zei cu forme umane. Romanii puneau accent pe fenomenul numit pax deorum, pacea zeilor, prin care isi asigurau prosperitatea si bunastarea. Fiecare loc, imprejurare sau obiect avea propriul zeu ocrotitor si existau foarte multi zei cu atributii marunte, dar importante pentru romani. Cele doua variante ale intemeierii Romei stau la baza unor legende, cu eroi greci si cu zeitati. Prima dintre cele doua, varianta alaptarii celor doi gemeni, Romulus si Remus de catre lupoaica mitica are loc in jurul anului 753 i.Hr., cand unchiul acestora ii pune intr-un cos si ii lasa sa pluteasca pe raul Tibru, pentru a-i ucide si a nu putea sa preia puterea cand vor fi mari. Acesta obtinuse puterea in mod abuziv de la bunicul gemenilor, Numitor si incerca sa o pastreze cat mai mult. Cei doi gemeni erau fii lui Marte si lui Rhea Silvia, o muritoare. Au fost gasiti de o lupoaica ce i-a alaptat si i-a crescut in pestera Lupercal, fiind gasiti mai tarziu de pastorul Faustulus si de sotia sa. Acesta i-a luat in grija pana cand au crescut si au decis sa se razbune pe nedreptatea comisa de unchiul lor. L-au restabilit la tron pe Numitor si au decis sa isi infiinteze propriul oras. Din cauza neintelegerilor, s-a hotarat ca zeii sa decida asupra celui ce va avea priviliegiul de a intemeia cetatea. Soarta l-a ales pe Romulus, care a comis un fratricid si l-a ucis pe Remus. Ce-a de-a doua varianta a intemeierii Romei este un fel de continuare la Razboiul Troian din secolele 12 si 13 inainte de Hristos. Eneas, fiul lui Venus si lui Anchise, print Troian, paraseste Troia impreuna cu supravietuitorii razboiului si ajunge in Cartagina unde regina locului, Dido, se indragosteste de el. Paraseste Cartagina si fondeaza apoi Roma, pe teritoriul Latium-ului. Poetul Virgiliu rezolva diferenta de aproape 400 de ani intre cele doua povestiri, spunand ca Eneas se casatoreste cu Lavinia, fiica unui rege din Latium, urmandu-i acesta la tron si infiintand Roma, fiind un urmas indepartat al lui Romulus. Zeii romani au fost asociati unor locuri, imprejurari si ajunsesera foarte numerosi, incat se putea spune ca mai repede ai gasi un zeu decat un om. Usa de la intrarea in casa avea propriul zeu, Ianus, vatra avea o zeita ocrotitoare, Vesta, care era totodata zeita focului, laralia, o incapere a casei era locul ofrandelor pentru zeii Lari, ocrotitori ai caminului. Zeii amorfi au predominat in religia romana, ei neavand o personalitate proprie, ci functia indeplinita contand mai mult pentru credinciosi. Pe langa zeii existenti, Jupiter, Marte si Quirinus, au fost preluati altii, precum Minerva, Iunona, Castor, Polus etc. In anul 509 se infiinteaza Republica, iar fiecare consul si guvernator facea cate un legamant sacru in fata zeului ocrotitor al poporului, generalii care castigau batalii importante aduceau ofrande si jertfe, ajungandu-se mai tarziu la sacrificii umane, interzise de primii crestini. Pe masura ce Imperiul Roman se extindea, se intalneau credinte religioase variate, apartinand popoarelor cucerite. Astfel au fost preluati zei Persi, Celti, Greci si eroi, precum Hercule sau Heracles. Au aparut in timp, Diana, Mercur, Pluto, Neptun, Vulcan si Venus, Cybele si Mitra, care a dus la aparitia crestinismului intr-un tarziu.

La fel ca grecii i romanii mpart zeii n categoria zeilor principali (zeii mari) i categoria zeilor mai puin nsemnai (zeii mici).

Zeii principali

Aesculapius, Zeul medicilor (al tmduirii) Apollo, zeu al prezicerilor artelor, muzicii, hranei, medicinei i mnuirea arcului, fratele geamn al Dianei, poate fi recunoscut dup Harfa care o poart Bacchus, zeul vinului Bona Dea, zeia fertlitii, tmduirii, feciorelor i femeilor Ceres, zeia agriculturii, plante de cultur, ca i a cstoriei i a morii Diana, zeia lunii, mai trziu a vntorii Dis Pater (Pluto), zeul infernului Hercules, acceptat in Olymp ca erou Janus, zeu cu dou fee, a nceputului i a sfritului, a porilor i uilor de intrare i ieire Jupiter, zeul fulgerului i al tunetului, tatl zeilor Juno, zeia naterilor, cstoriei, protectoarea Romei i soia lui Jupiter Marte|Mars, zeul rzboiului Mercurius, zeul negustorilor, hoilor, solul (mesagerul) zeilor Minerva, zeia meteugarilor, breslelor, poeilor i nvtorilor. Neptunus, zeul mrilor Pluto, zeul infernului Proserpina, zeia fertlitii Quirinus, zeul izvoarelor Saturnus, zeul agriculturii Tellus, zeia pmntului Uranus, zeul cerului Venus, zeia vegetaiei, primverii, mai trziu a dragostei i frumuseii, fiind reprezentat ca lebd, iepure sau porumbel. Volcanus, zeul focului

Zeii mici

Personificri
Aeternitas eternitate Antevorte viitor Clementia mila Concordia harmonia Dea Tacita moartea sau zeia tcerii Discordia discordia, dezbinarea Fama putere, influen Felicitas noroc Fides fidelitate Fortuna noroc i soart Honos onoare Iustitia dreptate Libertas libertate Pax pace Pudicitia pudicitate, ruinea Roma personificarea oraului Roma Spes sperana Virtus curajul Victoria victoria

Acca Larentia Alemonia: hrnete copii nens ui. Annia Perenna Carmenta Carna Clementia Consus Dea Dia Feronia Flora Fons Furrina Luna Maia Ops Pales Pomona Portunus Pluto Robigus Silvanus Sol Veiovis Vertumnus Volturnus

Spirite (duhuri)

Genius Laren Penaten Manen Lemuren

Neptun, zeul marilor

n mitologia greac, Poseidon era zeul mrii, fiul lui Cronos i al Rheei. n mitologi roman este cunoscut sub numele de Neptun. Ca i ceilali frai ai si, cnd s-a nscut, Poseidon a fost nghiit de ctre tatl su i apoi dat afar. Mai trziu a luptat alturi de olimpieni mpotriva titanilor. Cnd, n urma victoriei, s-a fcut mprirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Hades lumea subpmntean, iar lui Neptun impria apelor. El slluia n fundul mrii mpreun cu soia sa, Amfitrite, alturi de care, uneori, urmat de un ntreg cortegiu marin i purtat de un car tras de cai naripai, spinteca valurile. Poseidon strnea furtunile sau fcea ca apele mrii s devin linitite, el scotea insule la iveal sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul su, fcea s izvorasc ruri sau s se nchege lacuri. O dat el a ncercat mpreun cu Hera i cu Athena s-l pun n lanuri pe Zeus, dar ncercarea a dat gre. De atunci Poseidon a fost mereu alturi de preaputernicul su frate care crmuia destinele lumii.

Neptun i Amfitrite de Lambert-Sigisbert Adam, 1740 Legat de numele su este episodul ntrecerii care a avut loc ntre el i Athena atunci cnd a fost s-i mpart ntre ei pmntul Atticei. Un alt episod l nfieaz pe zeul mrii lucrnd cot la cot cu Apollo, ca s nale zidurile Troiei. Faptul c nu a fost rspltit pentru munca sa a atras mnia lui Poseidon asupra troienilor. Aceast mnie, i faptul c Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul Polyphemus, l-a determinat pe puternicul zeu s-l urmreasc pe erou cu rzbunarea sa, nimicindu-i pe rnd corbiile i aruncndu-l de pe un rm pe altul. Cu zeiele sau cu muritoarele de rnd Poseidon a avut numeroi fii i fiice, majoritatea nfiai ca nite fiine monstruoase sau a cror for era de temut. Printre acetia se numrau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton etc.