Regalitatea Romei ndelungata istorie a Romei are trei mari perioade: epoca regalitii (753 509 i.Hr.

), epoca republican (509-27 i.Hr.) i epoca imperial (27 i.Hr.- 476 d.Hr.). ntemeierea legendar a oraului Roma este realizat, la 21 aprilie 753 .Hr., de cei doi gemeni Remus i Romulus. Legenda ncepe cu eroul Aeneas, care dup ce prsete Troia incendiat, dup o lung cltorie pe Marea Mediteran ajunge n Latinium unde se cstorete cu Lavinia, fiica regelui Latinus. Aeneas nfiineaz oraul Lavinium. Fiul lui Aeneas ntemeiaz oraul Alba Longa. Aici dup domnia a 12 urmai ai si pe tron urc tatl legendarei Rheei Silvia, regele Numitor. Fratele acestuia, Amulius, l nltur de pe tron i pune stpnire pe putere, iar pe Rheei Silvia o transform ntr-o vestal pentru a nu mai emite pretenii la tron. Frumuseea fetei l face pe zeul Marte s se ndrgosteasc de ea i s cad asupra ei sub forma unei ploi de aur. Drept urmare, iau natere doi gemeni, Romulus i Remus, care pentru a nu fi ucii de Amulius sunt pui ntr-un cufr i lsai s pluteasc pe Tibru. Cufrul este purtat de ape pn n grota Lupercaliilor la poalele Palatinului. Gemenii crescui la nceput de o lupoaic, mai apoi de pstorul Faustulus, devin doi tineri puternici. n urma unor dispute cu nite tineri din Alba Longa, sunt adui n faa lui Numitor care-i recunoate. Romulus i Remus reuesc s-l readuc pe bunicul lor pe tron, dup care se ntorc pe meleagurile unde au crescut s nfiineze un ora. Pentru a vedea cui i este soarta mai favorabil, ei se urc pe dou coline apropiate - Remus pe Aventius i Romulus pe Palatinus - i de acolo scruteaz zarea: lui Remus i se nfieaz ase vulturi, iar lui Romulus doisprezece, fapt care arat c lui au hotrt zeii s-i ncredineze soarta noii ceti. Romulus a decis s construiasc oraul pe Dealul Palatin i a pretins c el ar trebui s fie rege pentru c a vzut mai muli vulturi. Remus a obiectat spunnd c el a vzut
1

vulturii lui primul. Fiecare a inceput s construiasc ziduri pentru oraul lor pe dealurile respective. Romulus a marcat graniele oraului cu un plug tras de un bou alb si o vac alb. Remus, glumind la adresa mici inlimi a zidului care inconjura oraul fratelui lui, a srit peste zidul de pe Dealul Palatin, s -au luat la ceart i Romulus mnios l-a ucis pe Remus. Oraul a crescut in jurul Palatinului i a fost numit Roma dup numele lui Romulus, primul ei rege. Astfel c Romulus a fost cel care a fondat Cetatea Romei. Doisprezece este un numar incarcat de simboluri. Este simbolul guvernarii perfecte (12 luni are anul, 12 semintii ale lui Israel, 12 ucenici i lui Hristos etc.). Doisprezece e o octava mai inalta a numarului trei si indica o mare intelegere si intelepciune, echivaland cu diviziunile spatiului cosmic. Cea mai mare parte a cunostintelor lui e extrasa din experientele vietii, lucru care aduce un calm care persista pana si in cele mai turbulente situatii. E considerat a fi vechiul numar al incheierii unui ciclu, intrucat semnaleaza sfarsitul copilariei si primele stadii ale maturitatii. Mai mult, vechile sisteme de numarare si masurare sunt bazate pe acest numar si avem ca dovada termeni precum o duzina (a dozen = 12), a gross (de 12 ori 12), un siling (12 pence) si un picior (12 cm.). Din punct de vedere negativ, doisprezece poate suferi de o forma de depresie, cauzata de sentimentul de resemnare in fata greutatilor vietii. La nceputul istoriei Romei erau adorate diviniti tainice, ale cror nume nu se rosteau. Puterea extraordinar a fiecrui zeu se implica n viaa oamenilor i n natur, ca o for sobr, miloas dar i rzbuntoare. Aceasta protejeaz fiecare act al vieii, de la natere pn la moarte. Sunt dedicate zeilor plante sacre (stejarul i laurul), psri sfinte (vulturul i ciocnitoarea) i animale sfinte (lupul, i, mai ales, lupoaica, vulpea i scroafa prolific cu 30 de purcei).

Zeitatile antice ale Romei, care au fost venerate secole intregi si care au aparut in numeroase legende, fac parte din Panteonul roman. Cei doisprezece zei ai panteonului grecesc au, bineinteles, intruchipari, insa sub alte nume, si in cel roman. Zeii erau in general plasati in cupluri sau familii casatorite. Acestia erau: Jupiter, Juno, Minerva, Neptun, Venus, Marte, Apolo, Diana, Vesta, Vulcan, Ceres si Mercur. Cei 12 Zeii din panteonul roman erau impartiti in trei triade: cea arhaica, cea capitolina si cea plebeiana. Primii zei care au fost venerati, cei arhaici, erau Marte, Jupiter si Qvirinus. Triada capitolina era insa inca venerata in acelasi interval de timp precum cea arhaica pentru ca il cuprindea pe Jupiter impreuna cu Juno si Minerva. Triada plebeiana din panteonul roman a fost stabilita in jurul secolului V inaintea erei noastre. Zeitatile venerate in cadrul acestei trinitati erau Liber, Libera si Ceres. Romanii apreciau ca 3 este o cifra a norocului intrucat fulgerul lui Jove era intreit, tridentul lui Neptun avea trei dinti, iar Cerberus, cainele lui Pluton, avea trei capete; Furiile erau in numar de trei; zeita Diana avea o natura tripla, fiind Diana pe pamant, Hecate in lumea subpamanteana si Luna in ceruri. Jupiter, stpnul zeilor i al oamenilor, asemnat cu Zeus din mitologia greaca, protectorul Romei, Zeul Luminii i tatl zeilor are ca simboluri vulturul i fulgerul. Era considerat drept divinitate suprem, dttoare de viaa i de lumin, care crmuia cerul i pmntul, stpnea tunetul i trsnetul, dezlnuia ploile i furtunile. Marte era, la origine, zeul renasterii naturii, devenind mai tarziu zeul
razboiului si al agriculturii. Romanii il considerau drept protectorul lor si tatal lui Romulus. Animalele sacre pentru Marte erau ciocanitoarea si lupul care mai

mereu erau vazute impreuna.

Qvirinus este zeul sabin al razboiului care a ajuns si in panteonul roman. Sabinii ridicasera un altar acestui zeu pe una din cele sapte coline ale Romei iar romanii, cand au ajuns aici, au absorbit cultul sau printre practicile lor religioase. El era considerat zeul stejarului si era intruchipat purtand o sulita in mana. Denumita Iuno de catre romani, sotia supremului stapinitor al Olimpului, Jupiter (Zeus, la vechii greci), isi trage obirsia din contaminarea cultului unei divinitati feminine de factura prelatina, etrusca, Uni (personaj destul de enigmatic), si cel al zeitei eline Hera, personalitate mult mai complexa si cunoscuta in legendele clasice antice. Junona, stpna zeilor, avea ca atribuii cerul, iar simbolurile ei erau punul i gtele. Ea se ngrijea de cstorie, fiind zeia cstoriei i a copiilor. De asemenea, ntruchipa aerul, voina i aciunea, fiind bun i ndurtoare, dar i nemiloas. Era extrem de geloas pe fetele cu care o nela Jupiter. Zeita Minerva a fost considerata una dintre cele mai importante divinitati ale lumii antice greco-romane. Ea ocupa locul al treilea, dupa Jupiter, stapinul Atotputernic, si Iuno, sotia acestuia, in lista celor 12 divinitati de frunte, omagiate la Roma , care formeaza triada capitolina (denumirea unui templu de pe colina Capitoliului roman). Ea ocroteste mestesugurile, stiinta agricola, fiind inventatoarea constructiilor navale, a strategiei militare (razboaie calculate), patronand, totodata, intelepciunea si abilitatea mintii. Ceres era zeita din panteonul roman a agriculturii, fertilitatii, granelor si relatiilor matriarhale. Ea era fiica lui Saturn cu Ops si sora lui Jupiter. Copiii ei erau Proserpina, Neptun, Vesta si Pluto. In unele legende si scrieri se spune ca ea le-a dat nastere si lui Liber si Libera. Miturile in care ea este vazuta sunt similare cu cele ale zeitei grecesti Demeter. Tocmai de aceea, Ceres este asemuita zeitei grecesti si inclusa in cele 12 zeitati principale ale panteonului roman.
4

Liber este singurul zeul masculin al triadei plebeiane si reprezentantul vinului, al libertatii si fertilitatii. El era zeitatea ce patrona plebeii Romei. Zeul a fost asociat cu vorbitul liber si cu drepturile acelora majori. Cultul sau era legat de cel al lui Bacchus. Inainte de a deveni zeu roman insa, Liber le acompania pe Ceres si Libera in cultele fertilice ale italienilor. Dupa caderea monarhiei romane, si zeitatile venerate au fost schimbate, iar aceasta a fost sansa plebeilor de a-si ridica proprii zei la inaintare. In acest fel Liber, Ceres si Libera au devenit triada esentiala a romanilor. Libera este o zeita a fertilitatii in panteonul roman. Originile sale sunt necunoscute, legendele cu privire la ea lipsind de asemenea. Ea a devenit varianta feminina a lui Liber si nu se stiu multe lucruri despre ea. Ea a fost mai tarziu identificata ca si fiica lui Ceres, Proserpina, dupa ce Ceres a fost echivalata cu zeitatea greaca Demeter. Neptun, la romani, zeul Mrii, identificat cu Poseidon din mitologia greac, fiul lui Saturnus i al Rheei, ca i ceilali frai ai si, cnd s-a nscut, a fost nghiit de ctre tatl su i apoi dat afar. Cnd s-a fcut mprirea Universului, lui Jupiter i-a revenit Cerul, lui Orcus lumea subpmntean, iar lui Neptun mpria apelor. El slluia n fundul mrii mpreun cu soia sa, Amphitrite, alturi de care, uneori, urmat de un ntreg cortegiu marin i purtat de un car tras de cai naripai, spinteca valurile. Neptun strnea furtunile sau fcea ca apele mrii s devin linitite, el scotea insule la iveal sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul su, fcea s izvorasc ruri sau s se nchege lacuri. O dat el a ncercat mpreun cu Iuno i cu Minerva s-l pun n lanuri pe Jupiter, dar ncercarea a dat gre. De atunci Neptun a fost mereu alturi de preaputernicul su frate care crmuia destinele lumii. Legat de numele su este episodul ntrecerii care a avut loc ntre el i Minerva atunci cnd a fost s -i mpart ntre ei pmntul Atticei ,ca s nale zidurile Troiei. Faptul c nu a fost rspltit pentru munca sa a atras mnia lui Neptun asupra troienilor. Aceast
5

mnie, i faptul c Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul Polyphemus, l-a determinat pe puternicul zeu s-l urmreasc pe erou cu rzbunarea sa, nimicindu-i pe rnd corbiile i aruncndu-l de pe un rm pe altul. Cu zeiele sau cu muritoarele de rnd Neptun a avut numeroi fii i fiice, majoritatea nfiai ca nite fiine monstruoase sau a cror for era de temut. Cele 3 functii teologico-sacrale exprimate si patronate de triada precapitolina: Marte, Jupiter si Qvirinus iau la romani configuratia unei suite de regi. Acestor 3 zei le corespund primii 4 regi legendari: Romulus, Numa, Tullius si Ancus. Regalitatea a reprezentat prima institutie a Romei arhaice, care a raspuns initial predispozitiei latinilor pentru "ligi, federalizare politica si religioasa, sarbatori comune". Cele 3 puteri fundamentale ale unui rege se definesc prin: 1. Sacralitatea regelui (omologul sau divin este Iuppiter), sporita prin

ceremonia triumfului, prin calitatea de mare augur; regelui, in virtutea dreptului de a lua auspicii, ii revenea sarcina stabilirii calendarului (dies fasti et nefasti); Numa Pompilius a impartit anul in 12 luni. In calitate de pontifex maximus, regale prezida cultele religioase si asigura respectarea acestora, in vederea ocrotirii divine, pentru prosperitatea cetatenilor. Regele numea vestalele, ceea ce releva vechimea acestui cult si credinta arhaica a unitatii indisolubile dintre comunitate, focul sacru si conducatorul comunitatii. Chezasia bunastarii comunitatii o reprezenta buna functionare a ultimelor doua compartimente. Regii etrusci, nefiin legati afectiv de aceasta credinta, vor desacraliza treptat puterea regala, inlocuind-o cu modelul tiraniei grecesti, cu autarhia. 2. A doua functie importanta a regelui, cea de sef militar, decurge din

calitatea lui de aparator al comunitatii romane. Romulus, ca prototip al lui dux, a fost apoteozat pe Campul lui Marte, Quirinus. Tot in calitate de comandant
6

suprem , regale detinea Imperium "puterea militara", care-i permitea sa conduca toate operatiunile militare, sa declare razboi sau sa incheie pace. Pentru aceste initiative militare, avea nevoie doar de ratificare din partea adunarii poporului. Important era sa se pastreze intre limitele "legale" ale lui fas si ius. 3. In calitate de iudex, regale asigura armonia dintre cetateni, iar judecata

regelui era de netagaduit. Marele judecator nu intervenea insa, decat in cazuri grave - de inalta tradare sau in cazul pedepsirii unei vestale (cand se aplicau pedepse cumplite). Uneori, rezolva litigii intre ginti, daca acestea aveau implicatii religioase. Regii etrusci insa au desacralizat functia juridical si au micsorat drepturile gintilor , impunand puterea personala in luarea deciziilor. Regatul Roman a fost organizarea de stat a Romei i a teritoriilor sale de la fondarea oraului n anul 753 .Hr. de ctre Romulus pn la expulzarea lui Lucius Tarquinius Superbus n 510 .Hr. i formarea Republicii Romane. Pana la abolirea regalitatii ar fi asumat functia de rege, rex, al Romei, 7 personaje: 4 latino-sabini si 3 etrusci. Ei au fost contabilizati ca sapte, prin analogia cu cele sapte coline ale Romei. Atractia pentru numarul 7 provine dintr-un fond mitic indo-european. (4 - simbolul pamantului + 3 - simblolul cerului = 7 - totalitatea cosmosului.) Acesti sapte regi au fost: Romulus (latin), Numa Pompilius (sabin), TullusHostilius (latin), Ancus Martius (sabin), Tarquinius Priscus, Tarquinius Tullus, Tarquinius Superbus (etrusci). nsemnele regilor Romei erau 12 lictori conducnd legturile ce purtau topoare, dreptul de a se aeza pe un scaun Curule, Toga Picta de culoare rou nchis, nclminte roie i o diadem alb n jurul capului. Dintre toate aceste insemne, cea mai important era toga. Romulus (753-715 .Hr.). Roma este fondata de Romulus dupa uciderea fratelui sau Remus.

Numa Pompilius (715-673 .Hr.). Dupa moartea lui Romulus acesta este dus la Olimp si transformat in zeul Quirinus. Numa devine rege. A impartit zilele in faste si nefaste. A impartit anul in douasprezece luni. A ridicat templele lui Vesta si lui Januss. Tullus Hostilius (673-641 .Hr.). Numa Pompilius moare, Tullus

Hostilius devine rege, un rege razboinic. Ancus Marcilius (641-616 .Hr.). Tullus Hostilius moare, Ancus Marcilius devine rege. A fost un rege razboinic. A construit primul pod de lemn peste Tibru si a intemeiat colonia Ostie. La moartea lui in 616 .Hr. incepe dinastia etruscilor. Lucius Tarquinius Priscus (616-579 .Hr.). Ancus Marcilius moare, Lucius Tarquinius Priscus (Tarquin I) devine rege. El a inzestrat orasul cu un sistem de canalizare. A ordonat inceperea construirii unui templu dedicat lui Jupiter la Capitoliu. A construit Marele Circ. Este asasinat de descendentii lui Ancus Marcilius. Servius Tullius (579-534 .Hr.). Lucius Tarquinius Priscus moare, Servius Tullius devine rege. El da Romei o constitutie. A impartit cetatenii in cinci categorii sociale in functie de avutie. Obligativitatea serviciului militar depindea de apartenenta la una. Lucius Tarquinius Superbus (534-509 .Hr.). Servius Tullius moare, Lucius Tarquinius Superbus (Tarquin II) devine rege, a fost victorios in multe razboaie si si-a silit poporul sa construieasca marele canal de scurgere in Tibru, Cloaca Maxima. A fost un tiran in permanent conflict cu vecinii. O miscare revolutionara ii alunga pe el si pe familia sa din Roma. Republica nou infintata va dura aproape jumatate de mileniu.