EXAMEN SCRIS – LIMBA LATINA

DIFERENȚĂ - CLASA A IX-A

VARIANTA 1

Subiectul I (0,5p)
Completeaza textul:
Limba latina aparține familiei limbilor ...(1)indo-europene și era la origine limba
regiunii...(2)Latium și a orașului ...(3)Roma ,întemeiat, conform tradiției, în anul ...(4)753 a.
Chr. de către ...(5)Romulus.

(1)indo-europene (4)753 a. Chr.

(2)Latium (5) Romulus
(3)Roma

Subiectul II (0,5p)
Alege varianta corectă:
1. Colosseumul este A) un amfiteatru unde aveau loc C) activitățile publice.
B) o piață publică D) luptele dintre gladiatori.

2. Cursus publicus reprezintă A) piața publică romană.

B) sistemul poștal roman.

3. Sub influiența greacă, locuința romană a devenit o casă amplă dezvoltată în jurul
încăperii
A) atrium C) cubicula.
B) culina având , de obicei, o grădină interioară D) peristylium.

1. A , D; 2. B; 3. A, D

Subiectul III (2,4p )

Identifică substantivele din textul de mai jos și precizează căror declinări aparțin folosind
dicționarul:
Pater nostrer, qui es in caelis, sanctificetur nomen tuum, veniat regnum tuum, fiat
voluntas tua, sicut in caelo, et in terra.

- pater - pater, patris - declinarea a III-a, s. m.

- caelis/ caelo -caelum, -i - declinarea a II-a, s. n.
- nomen –nomen, -inis - declinarea a III-a, s. n.
- regnum – regnum, - i – declinarea a II-a, s. n.
- voluntas – volunta, -atis – declinarea a III-a, s. f.
- terra. – terra, -ae – declinarea I, s. f.

Subiectul IV (1,2p)
Declină un substantiv de declinarea I din textul de mai sus.

– terra, -ae – declinarea I, s. f.

singular plural
Nominativ terra terrae
Genitiv terrae terrārum
Dativ terrae terris
Acuzativ terram terras
Ablativ terrā terris
Vocativ terra terrae

Subiectul V (2x1,2=2,4p)
Conjugă la indicativ prezent, diateza activa, verbele iuvo, -are și lego, -ere.

iuvo, -are (a ajuta) lego, -ere (a citi)

conjugarea I conjugarea a III-a

persoană/ număr singular plural singular plural

I iuvo iuvamus I lego legimus
II iuvas iuvatis II legis legitis
III iuvat iuvant III legit legunt

Subiectul VI (2,4p)
Prezintă într-o scurtă compunere (80- 100 cuvinte) legenda întemeierii Romei.

Potrivit legendei, redate și de către istoricul roman Titus Livius în lucrarea sa, „Ab urbe
condita”, Romulus și Remus sunt fondatorii tradiționali ai Romei. Ei sunt descendenții lui
Aeneas, fiul lui Anchise și al zeiței Afrodita, fondatorul mitic al cetății Lavinium, aflată la
originea Romei.
Ei apar în mitologia romană drept cei doi fii gemeni ai preotesei Rhea Silvia, fiica regelui
Numitor, avându-l ca tată pe zeul războiului, Marte. Deoarece Rhea Silvia fusese obligată să
devină vestală (preoteasă a zeiței Vesta) de către unchiul ei, Amulius, uzurpatorul puterii
regale, nașterea a fost tăinuită și gemenii abandonați pe apa Tribului.Au fost găsiți și alăptați de
o lupoaică, apoi crescuți în familia păstorului Faustulus, printre oamenii de rând.cei doi frați l-
au readus pe tronul Albei pe bunicul lor, Numitor, dar au plecat să întemeiaze o nouă cetate,
viitoarea Romă. După luarea auspiciilor (citirea semnelor divine), Romulus, care văzuse pe cer
doisprezece vulturi, în timp Remus doar șase, a devenit regele orașului. Remus nu acceptă
autoritatea fratelui său și este ucis. Astfel Romulus devine primul rege legendar al Romei, care
a domnit între 753 și 716 a. Chr, iar ziua de 21 aprilie 753 a. Chr. este considerată data
întemeirii Romei.

(1 punct din oficiu)

COLEGIUL NAȚIONAL „DINICU GOLESCU”

Catedra de limba româna
An școlar: 2018-2019

EXAMEN SCRIS – LIMBA LATINA

DIFERENȚĂ - CLASA A IX-A semestrul I
VARIANTA 2

Subiectul I (10x0,1=1,0p)
Clasifică elimologia latină a următoarelor cuvinte din limba romană ( moștenite sau
împrumutate): bine, dificil, a scrie ,bibliotecă, a avea, a exclama, fiu, amic, om ,voce.

moștenite împrumutate
bine dificil
a scrie bibliotecă
a avea a exclama
fiu amic
om voce

Subiectul II (5x0,1=0,5p)
Alege varianta corectă:
1. Conform tradiției, Roma a fost întemeiată în anul A) 753 a. Ch. de către C) Remus
B) 573 a. Ch D) Romulus

2. Cursus publicus reprezintă A) piața publică romană

B) sistemul poștal roman

3. Sub influiența greacă, locuința romană a devenit o casă amplă dezvoltată în jurul încăperii
A) atrium
B) culina

4. Cele mai cunoscute discursuri apaținând lui Marcus Tullius Cicero sunt cunoscute sub
numele de A) Catilinare
B) Saturnalia

1.A/ D 2.B 3.A 4. A

Subiectul III (8x 0,2= 1,6p; 0,5p )

a). Rescrie următoarele substantive precizând cărei declinări aparține fiecare:
liber, -bri; vulpes, -is; dux, -is; domus, -us;
dies, -ei; murus, -i; via,- ae; fortuna, -ae

b). Declină substantivul fortuna, -ae.

 a) Declinarea I -ae fortuna, -ae via,- ae;
II -i murus, -i; liber, -bri
III – is vulpes, -is; dux, -is;
IV - us domus, -us
V -ei dies, -ei;

b) fortuna, -ae - s. f.; declinarea I

singular plural
Nominativ fortuna fortunae
Genitiv fortunae fortunarum
Dativ fortunae fortunis
Acuzativ fortunam fortunas
Ablativ fortuna fortunis
Vocativ fortuna fortunae
c)

Subiectul IV (0,4+ 2x 1,5=3,4p )

a)Scrie formele verbului esse (a fi) la indicativ prezent.
b).Conjugă la indicativ prezent, diateza activa, verbele laudo, -are și audio, -ire

a) esse, sum ( a fi)

persoană/ număr singular plural
I sum smus
II es estis
III est sunt

b)
laudo, -are (a lăuda) audio, -ire (a auzi)
conjugarea I conjugarea a IV-a

persoană/ număr singular plural singular plural

I laudo laudamus I audio audimus
II laudas laudatis II audis auditis
III laudat laudant III audit audiunt

Subiectul V (2p)
Prezintă într-o scurtă compunere (80- 100 cuvinte) originea și sărbătorile dedicate zeului
Bacchus.
 Bacchus, zeul roman al vinului si al viței-de-vie, identificat cu zeul Dyoniysos din mitologia
greacă, este fiul lui Iuppiter și al muritoarei Semela, pe care zeul Bachus a adus-o, după moarte,
din Infern, printre nemuritori. Semele îl rugase pe Iuppiter să i se arate în toată splendoarea sa
zeiască. Iuppiter îi împlinește ruga și i se înfățișează ca un nor de foc. Neputînd suporta însă
strălucirea acestei priveliști, Semele cade fulgerată și naște, înainte de vreme. Iuppiter ia copilul
și-l adăpostește în propria lui coapsă de unde, la termenul stabilit, se naște viu și nevătămat.
Lui Bachus îi erau dedicate sărbătorile toamnei, la culesul viilor, numite Bacchnalia. Preotesele
sale, bacantele, se îmbrăcau în piei de cerb, agitau „tyrusul”- o nuia împodobită cu frunze de
iederă și viță, simbolul zeului – aprindeau torțe și scoteau sunete puternice de invocare.

(1 punct din oficiu)

COLEGIUL NAȚIONAL „DINICU GOLESCU”

Catedra de limba româna
An școlar: 2018-2019

EXAMEN SCRIS – LIMBA LATINA

DIFERENȚĂ - CLASA A X-A
VARIANTA 1

Subiectul I (2p)
Completați textul:
Gaius Iulius Caesar (......(1) – 44 a. Chr.) aparținea unei familii patriciene romane, gens
......(2), prezumtiv descinsă din Aeneas si zeița ......(3). După distincțiile obținute în luptele
împotriva lui ........(3) în Asia și după desăvârșirea pregatirii oratorice cu celebrul retor ......(4)
în insula ...... (5), Caesar se întoarce la Roma unde urmează ..... (6)(„cariera onorurilor”). In
anul 60 a. Chr., împarte puterea cu Pompei și Crassus în cadrul Primului .... (7) .
Între anii ....(8), Caesar a desfășurat campania de cucerire a Galliei, descrisă în opera
literară..... (9).
Deși a întreprins reforme sociale, administrative și politice, agreate de majoritate, în urma
unui complot al adepților regimului senatorial, Caesar este asasinat la idele lui ..... (10) – 15
martie, 44 a. Chr.

1. 100 a. Chr. 2. Iulia 3. Venus 4. Mithridates 5. Rhodos 6. Cursus

honorum 7. Triumvirat 8. 58 – 50 a. Chr. 9. Commentarii de bello Gallico 10. Marte

Subiectul II (2,4p )
Identifică substantivele din textul de mai jos și precizează căror declinări aparțin folosind
dicționarul:
Insula natura triquetra, cuius unum latus est contra Galliam. Huius lateris alter angulus,
quo fere omnes ex Gallia naves appelluntur, ad orientem solem, inferior ad meridiem
spectat. ( De bello Gallico – V, 13, 1-3)

- insula, -ae - s.f. declinarea I

- natura, -ae - s.f. declinarea I
- latus, -eris – s.n. declinarea a III-a
- Gallia, Galliae - s.f. declinarea I
- angulus, -i - s.m. declinarea a II-a
- navis, navis - s.f. declinarea a III-a
- sol, -is - s.m. declinarea a III-a
- meridies, -ei – s.m. declinarea a V-a

Subiectul III (1,2p)

Declină un substantiv de declinarea I din textul de mai sus.

– declinarea I, insula, -ae – s. f.

singular plural
Nominativ insula insulae
Genitiv insulae insulārum
Dativ insulae insulis
Acuzativ insulam insulas
Ablativ insulā insulis
Vocativ insula insulae

Subiectul IV (1,2p)
Conjugă la indicativ prezent verbele voco, -are și audio, -ire.

voco, -are (a chema) audio, -ire (a auzi)

conjugarea I conjugarea a IV-a

persoană/ număr singular plural singular plural

I voco vocamus I audio audimus
II vocas vocatis II audis auditis
III vocat vocant III audit audiunt

Subiectul V(2,2p)
Prezentați importanța operei De bello Gallico.

(1 punct din oficiu)

 Opera istorică majoră a lui Caius Iulius Caesar, “Commentarii de bello Gallico” reprezintă
o cronică a războiului purtat de Caesar pentru ocuparea Galiei, o expunere a faptelor petrecute
în cei nouă ani de campanie (58 – 50 a. Chr.). Lucrarea constituie o descriere obiectivă a
bătăliilor și intrigilor care au avut loc pe frontul din Gallia pe fondul conflictelor între romani
si populațiile autohtone.
Cele sapte carti ale “Razboiului cu gallii”, de mărimi diferite, corespund celor sapte
campanii,anuale, întreprinse de catre Caesar. Cartea a opta a fost scrisă după moartea lui
Caesar, de Aulus Histius, unul din generalii lui Caesar.
Lucrarea “Commentarii de bello Gallico”este considerată având, pe lânga caracterul istoric
si pe cel autobiographic. Caesar își construieste relatarea pe descrieri obiective, fară inervenții
retorice, el însuși referindu-se la el folosește persoana a treia – prezentat astfel ca un personaj
printre celelalte personaje.
Cea dintâi carte a operei se referă în primul rând la războaiele cu helveții. Caesar descrie
Gallia precum și pe helveți, adversarii direcți ai romanilor, prezentând în detaliu campanile
împotriva acestora. Helveții sunt descriși ca o populație alpină violentă, care, migrând dinspre
Alpi spre centrul Galliei, provoacă stricăciuni majore. În replică, Caesar încearcă să se impună
prin forță, arătându-le astfel helveților că nu îi va tolera, și încercând să îi determine să se
retragă înapoi înspre Alpi. Aceștia sub conducerea lui Orgetorix, ripostează însă, formând o
coaliție tribală împotriva romanilor, care până la urmă se vor vedea alungați din Provence de
către helveți.
Celelalte cărți prezintă campanile împotriva veneților, aquitanilor, popoarelor germanice și
bretonilor. Se vorbește despre invazia din Bretania, despre răscoalele repetate ale galilor,
despre victoria asupra lui Vercingetorix în Alesia.
„De bello Gallico ” este un jurnal de campanie, servind atât ca sursă pentru cunoaşterea
epocii, cât şi ca mărturie de limbă latină literară, clasică şi elegantă. În această lucrare, Caesar
consemnează informaţii esenţiale despre gali, germani şi britani, despre organizarea tactică a
armatei romane, despre frământările sociale şi politice de la Roma sfârşitului de republică.