Sunteți pe pagina 1din 4

METAMORFOZA LUI NARCIS

Aceasta capodopera suprarealista este un exemplu remarcabil al


'metodei paranoic-critice' a artistului si a 'reprezentarilor bolnavicioase a
irationalitatii concrete' create de acesta.

Subiectul tabloului este legenda greaca a lui Narcis, asa cum este redata
de poetul latin Ovidiu: un tanar de o frumusete coplesitoare, indragostit de
propria-i imagine reflectata, moare tanjind dupa dragostea neimpartasita si
este transformat intr-o floare care ii poarta numele.
Arta iluzionismului de maestru a tehnicii lui Dali insufleteste imaginea
dubla, imposibil de redat printr-o reprezentare originala, de un realism
fotografic. In plan indepartat, tanarul este infatisat admiranduse in 'mod
narcisist' un termen freudian referitor la dragostea de sine, in timp ce in prim
plan, acesta priveste in oglinda apei. Langa el tine un ou din care rasare o
narcisa.
Dali a scris chiar o poezie despre aceasta imagine si a oferit sugestii
despre modul in care trebuie privit tabloul; artistul ii sfatuieste pe privitori sa
vizualizeze pentru un timp tanarul de pe piedestal pana cand privirea le fuge
involuntar cand 'are loc metamorfoza mitului in vreme ce imaginea este
transformata brusc in imaginea unei maini'

Legenda ne spune că fiind indiferent seducţiilor feminine, zeiţa


Nemesis iar fi îndrumat paşii prin Arcadia unde, zărindu-şi chipul reflectat în
oglinda apei unei fântâni, l-ar fi blestemat să se îndrăgostească de sine.
Mirajul îl atrage atât de mult încât  Narcis se aruncă în ape, înecându
se. Unii vorbesc de chemarea absolutului, alţii de patimă autodistructivă, unii
îl acuză, alţii îl
absolve
Deși era înconjurat de dragostea și admirația celor care îl întâlneau,
Narcis rămânea indiferent la atențiile și propunerile amoroase. De frumosul
tânăr s-a îndrăgostit nebunește nimfa Echo, însă și ea a fost respinsă și s-a
stins de durere, văzând că dragostea ei nu era împărtășită. Nemesis
hotărăște să îl pedepsească pe Narcis, făcându-l să își vadă chipul în apa unui
izvor. Tânărul s-a îndrăgostit de acea imagine, murind de durere, fiindcă nu
ajungea la tânărul din apă.

Metamorfoza de narcise (1937) este o pictura in ulei pe panza de


suprarealist spaniol Salvador Dalí. Această pictură este la Dali pe perioada
paranoiac-critice. În conformitate cu mitologia greacă, narcis a căzut în
dragoste cu propria reflexie într-o piscină. Imposibilitatea de a accepta
imaginea APOS, el pined departe, şi zeii-l-a imortalizat ca o floare. Dali
finalizat această pictură în 1937 mult asteptatul după întoarcerea la Paris
după ce a avut mare succes în Statele Unite ale Americii. Pictura Arată
narcise şedinţei într-un bazin, uitîndu-se în jos. Nu departe este o
descompunere figura piatra care corespunde strâns la el, dar este percepută
destul de diferit; ca o mana un bec sau un ou din care se dezvoltă o narcise.
Oul a fost folosit ca un simbol pentru sexualitatea în alte picturi de
Dali. În fundal, un grup de cifre gol poate fi văzut, în timp ce un al treilea
narcise ca figura apare la orizont. Dalí a scris poemul următoare, care a
însoţit pictura, atunci când acesta a fost initial expuse: sub split în retragere
negru nor scara invizibil de primăvară este oscilant în cerul aprilie proaspete.
Pe cel mai înalt munte, zeul de zăpadă, lui orbitor capul aplecat peste spaţiul
ameţit de reflecţii, începe să se topească cu dorința de cataracta verticale
dezgheţ annihilating însuşi tare printre strigătele excremental minerale, sau
între [sic] tăcerile de mosses spre îndepărtat oglinda lacului în care, voaluri
de iarnă au dispărut, el a descoperit nou fulger fulger de imaginea lui
credincios. Se pare că, cu pierderea divinitatea lui mare întregul platou
revarsă în sine afară, se blochează şi se prabuseste printre singurătate şi
tăcere incurabile de oxizi de fier în timp ce greutatea moartă ridică întreaga
roiesc şi apotheosic platoul din Câmpia din care deja tracţiune spre cer
arteziene fântâni de iarbă şi de la care se află, erecta, licitaţie şi greu, spears
florale nenumărate armatelor asurzitor de germinare de narcise. Deja grupul
heterosexuale, în ipostaze renumit de aşteptare preliminare, conştiincios
ponders peste ameninţătoare cataclysm libidinos, blooming carnivore de
sale latente atavisms morfologice. În grupul heterosexuale, în data de natură
a anului (dar nu excesiv iubit sau uşoară), există tarta Hindou, uleios,
zaharisit ca o data de August, catalană cu mormântul lui înapoi bine plantat
într-un soare-maree, o vacanța de carne în interiorul său creier , blond
carne-eating germană, ceaţa maro de matematică în dimples genunchi
tulbure, acolo este întuneric femeia Română, rusă, suedeză femei, American
şi înalt andaluz, rezistente cu glande şi măsline cu angoasa. Departe de
grupul heterosexuale, umbre de după-amiază avanced [sic] scoate în
întreaga ţară, şi stabileşte rece rost de goliciunea adolescentului ca el
persista la marginea apei. Atunci când organismul clare şi divin de narcise se
apleacă până la obscur oglinda lacului, când torsul lui alb îndoite înainte fixat
în sine, îngheţate, în curba silvered şi hipnotic de dorinţa lui, atunci cand
timpul trece pe ceasul din flori de nisip trupul lui , Narcise pierde său fiind în
vertij cosmice în adâncimi mai profunde de care cântă rece şi Dyonisiac
sirena de propria imagine. Corpul de narcise curge afară şi se pierde în abisul
de reflexia lui, ca geamul de nisip, care nu va fi transformat din nou. Narcise,
vi se pierde în corpul dumneavoastră, purtat şi confundat prin reflexia vă
dispariţia corpului mort de spaimă cade prăpastie topaz cu epava galben de
dragoste, corp alb, înghiţită, urmează versantul de sălbăticie minerale
torrent pietrelor preţioase negru cu parfumuri miros intepator, corpul tau...
până la gurile neglazurate noaptea pe marginea care paiete deja toate
argintărie roşu al zorilor cu vene rupte în "pontoane de sânge". Narcise,
înţelegeţi? Simetrie, hipnoza divin geometriei mintea, deja se umple capul,
cu acel somn incurabil, legume, atavic, lent care se usucă până creierului în
substanţa pergament a kernel-ului de metamorfoză vă apropie. Seminţele
de cap tocmai a căzut în apă. Omul revine la legume stare de oboseala-laden
somn şi zeii de hipnoza transparente de pasiunile lor. Narcis, esti atat de un
imobil ar cred că ai fost adormit. Dacă ar fi fost o chestiune de Hercules dur
şi brown, care s-ar spune: el doarme ca un bole [sic] în postura de stejar
Herculean. Dar, narcise, făcute de bloomings parfumate de adolescenta,
transparente, dormi ca o floare de apă. Acum marele mister se apropie,
metamorfoza mare este pe cale să apară. Narcise, în său imobilitate,
absorbită de său de reflecţie cu lentoarea digestive de plante carnivore,
devine invizibil. Rămâne de el doar hallucinatingly albe ovale de capul lui,
capul din nou mai mult de licitaţie, capul, crisalida modelelor biologice
ascunse, capul ţinut în loc de varfurile degetelor apei, la sfaturi de degetele
de la mâna nesimţitor, mână teribil , de consumul de excremente mâna,
mâna muritor de propria reflexie. Atunci când acest cap rosturilor la cap că
se desparte când care cap exploziile, acesta va fi flori, narcise noi.

S-ar putea să vă placă și