Augustin Buzura Vocile nopii

1. Gloria ca si frica ... tin din ce in ce mai putin.

2. O pedeapsa cu cat se amana, cu atat va fi mai necrutatoare.
3. Uneori o intamplare poate contine esenta unei vieti.
4. Omul trebuie sa se cunoasca pe sine nu sa se vopseasca in diverse culori.
5. Daca prin absur lumea n-ar mai fi asa cum este, ci exact asa cun ne-o dorim, n-am
mai simti, oare, cu si mai mare acuitate singuratatea noastra cosmica? Nu l-ar
durea pe om si mai mult constiinta limitelor sale biologice si intelectuale?
6. Exista o obraznicie cu care te nasti.
7. In mintea oamenilor ideea de moarte nu poate fi despartita de cea de durere.
8. Cine ne mana? Cine de aduna? Cine ne traseaza drumul si dupa ce criterii? Dar
oare suntem mai mult decat parem si decat putem putem dovedi ca suntem?
9. Batem fara haz si fara tel drumurile lumii, cautam sa fugim de noi, sa ne
ascundem, sa ne facem ca nu simtim ceea ce simtim...
10. Nimeni nu detine vreo taina, taina care ne intereseaza.
11. O intamplare aparent banala, apare cate un cineva si cu un gest ferm, uneori in
gluma, alteori cu multa gravitate, trage hainele de pe noi, ne descopera asa cum
suntem, ne obliga sa ne vedem limitele, puterea, ne spune ca suntem aici si acolo
si ca in esenta, n-avem dreptul sa spunem mai mult decat sunt, urmat de o revolta
caraghioasa inutila.
12. Moartea iti starneste instinctul de conservare, te provoaca, adica nprovoaca vita
din tine, iti neutralizeaza luciditatea, ratiunea, dezlantuie animalul.
13. O tara, o miscare condusa de un profet este mai nenorocita decat daca ar fi de un
prost, pierderile incompatibil mai mici.
14. Iubirea tine de irational mai ales, este o reactie a intregii fiite, se naste deci si
moare in straturile cele mai profunde si mai tainice ale fiintei noastre.
15. Cui datoram oare frica din noi, nevoia dureroasa de uitare, spaimele ce ne tulbura
visele, senzatia asta groznica de singuratate intr-o lume ostila,indiferenta, rece,
insensibila la destine individuale?
16. Cine ne-a facut cum suntem? Caci nu ne-am nascut asa si nici n-am cerut sa ne
nastem...
17. Traiesti pentru a inregistra fel de fel de violente in numele unor idei golite,
stafidite, care raman o aspiratie continuua ca intalnirea cu extraterestrii.
18. Incercam sa ne salvam fiecare cum putem, dar in general, nu prea reusim...
19. Intr-o ierarhie fiecare individ tinde sa se inalte catre nivelul sau de incompetenta.
20. Incepi prin a-i spune unei femei ca este frumoasa, o imbalsamezi in superlative,
continui prin a-i admira deschis inteligenta, pentru ca tot scoate ea o tampenie
care sa merite atentie, pe urma poti sa-i spui deschis problema.
21. Femeile privite din profil au ceva misterios, se las mai greu descifrate, desigur
dca nu arat ca mama dracului de-i piere cheful de studii psihologice.
22. femeile foarte frumoase rman, de obicei singure. Nimeni n-are chef s-i lege o
piatr de gat. Iar apoi par inaccesibile, de aceea poi s le iei intotdeauna la fix.
23. n dou lucruri nu trebuie s te ncrezi niciodat: n oameni i n reguli. Oamenii
au nvat foarte bine s se ascund, s par altceva decat sunt, s lase impresia c
nu vor ceea ce vor, i e firesc, i-au dezvotat enorm puterea de adaptare, iar
 regulile sunt valabile doar pentru cei ce cred n ele, pentru cei ce nu i-au gsit alt
punct de sprijin sau n-au reuit s descopere unde triesc.
24. Brbatul este ca haina, dac-i frumos, pori cu plcere, dac-i urat pori de nevoie,
dar fr el nu se poate.
25. Fiecrui om trebuie s ii cani n gama lui dac vrei s obii ceva.
26. Unde-s legi i reguli multe dezordinea atinge ntotdeauna perfeciunea.
27. Nu suntem mai mult decat suntem, nite biete fiine neajutorate, singure, care vor
s se salvezecumva sau s uite...
28. Convingand, te autoconvingi, de fapt...
29. Viaa nu se sfarete exact cand crezi i acum cum tii.
30. Dac nu riti, nu ncerci, vei tri numai evenimente de un anumit fel .
31. Din cauza monotoniei orice eveniment i exagereaz proporiile.
32. Lumea are obiceiul s condamne sau s nege ceea ce nu cunoate sigur.
33. Din punct de vedere uman animalele ne sunt superioare: ucid numai cand au
nevoie de hran sau aprare.
34. Oamenii nite plante superbe, lipsite, de soare i ap, fiecare se ocup de exact
pentru ceea ce nu este calificat.
35. Bucuriile nu dureaz.
36. Se pare c numrul ndoielilor sporete odat cu prestigiul, cu valoarea.
37. Nemurirea ca artist nu te ajut s trieti kai uor atata vreme cat omul este
vulnerabil, cat fiina artistului, suportul lui biologic, este atat de fragil, terorizat
mereu de moartea pe care el o simte mai acut ca noi.
38. Numai imbecilii, avortonii speciei au certitudinea c tot ce ating ei se transform
n aur, c emit numai adevruri fundamentale, c timpul i oamenii li se supun, i
aa mai departe.
39. Numai imbecilii nu se ndoiesc...
40. A nela sau a nu nela i alte nimicuri asemntoare in de o mentalitate
rudimentar, a micului burghez.
41. Poate c moarte se numete doar propria noastr ignoran, poate c nu murim
odat cu trupul.
42. Banu i ideea nemuririi atrag.
43. A nelege nu nseamn a accepta.
44. i poi dori singurtatea numai cand nu o simi cu adevrat.
45. Luciditatea alung sau ngrdete instinctele, sentimentele simple, fireti, las un
gol.
46. Pentru a-l trata pe cineva ca om este nevoie ca respectivul s m oblige prin
calitiles-l consider astfel, s mi se impun.
47. Ce puin i trebuie unui cretin s-i dea rama pe fa: o victorie sau o funcie, i-l
vezi n mrime natural.
48. A lua de bun tot ce i se spune e semn de prostie.
49. Ordinele i sugestiile se dau prin telefon, prin viu grai, greelile i celelalte se
pltesc dup hartii.
50. Puterea e o pasiune, un viciu, o nevoie iraional.
51. Cu nite convingeri foarte ferme, foarte rigide, m ndoiesc c poi ajunge prea
departe.
52. Ca s-l judeci repede pe un om, trebuie s-l iei tare de la nceput s vezi cum
reacioneaz.
53. Unitatea i unanimitatea sunt bune s scrii despre ele n pres, s arunci praf n
ochi chiorilor.
54. Viaa ar fi frumoas dac n-ar trebui s trim printre oameni.
55. De zeci de mii de ani cutm s ne acomodm, s ne obinuim unii cu alii, de
zeci de mii de ani mimm nelepciunea, omenia.
56. Omenia se chircete i se retrage politicos din faa instinctelor, a poftelor, ca
dinaintea unei persoane grbite sau aaate.
57. i distanele dintre oameni sunt la fel de mari ca acelea dintre astre.
58. Confuzia ine de fapte: semnm toi, facem aceleai lucruri, mancam din
aceleai magazine, ne mbrcm cu aceleai stofe, spunem aceleai vorbe, trim
cam dup aceiai reet.
59. Dac spui unui lucru pe nume este sinonim cu a nu spune nimic, a vedea pare egal
cu a nu vedea.
60. Fiecare om are un prag de rezisten, o limit dup care orice mod de reacie este
posibil.
61. E pcat cand un inteligent este obligat s joace roluri de cretin.
62. Dar dincolo de logic i de realitate, mania claritii e cumplit, din cauza ei toate
lucrurile par din ce n ce mai ncurcate, mai obscure.
63. Cuvantul, legatura aceea simpla, fireasca dintre oameni a disprut, e folosit din ce
n ce mai mult ca s ascund realitatea, s mascheze intenii, fapte, a ajuns un fel
de cea strategic.
64. Puterea expresie a rudimentarismului.
65. Numai cei ce nu simt umilina la care te supun Necunoscutul i Timpul, senzaia
de azvarlit n spaiu, de lansator disperat de ntrebri fr rspuns i pot njosi
semenii i caut satisfacii minore, cred c nseamn ceva.
66. Cci nu nceputurile conteaz, ci continuitatea.... iar pentru a putea continua ai
nevoie ori de o nepsare total, vecin cu incontiena, ori de un minim de drept
de a dispune de tine.
67. Totul e s ai un el.
68. ntr-o via vezi mai muli nebuni decat normali.
69. Exist i un alt mod de a judeca: vina unui strmo se rsfrange asupra tuturor, te
urmrete nencetat, conteaz mai puin ce este i ce gandete i infinit mai mult
strmoii, prinii, neamurile.
70. Negsind brbatul, am descoperit brbaii, i mai mult i dau exact cldura care-i
lipsete (Ioana Stoian).
71. Cand lucrezi cu zeci de mii de oameni nu poi avea grij de sufletul tuturor.
72. A murii pentru ceva, pentru o idee, o cauz, ar fi un privilegiu, dar a te stinge lent,
progresiv, cu ele n gand e o ruine.
73. Nu simi ce cumplit nsigurare, ce vid creeaz n jurul tu toate regulile,
conveniile.
74. Nu de moarte trebuie s-i fie fric, ci de drumul pan la ea.
75. i ncredinezi prostului un rol, i dai impresia c nseamn ceva i brusc, fr s
nvee, se simte lovit aa la cerebel, de lumin, capt darul profeiei.
76. Omul este srac, deci este coruptibil, iar ce nu-i aparine d cu plcere.
77. Numai eliberandu-te de minciun i de fric poi spera la mai mult.
78. Viaa a fost astfel fcut i oranduit ncat s te oblige s atepi cu plcere
moartea.
79. Dac murim astzi nu mai murim maine.