GHEORGHE ASACHI

” Omul cel înţelept deşi se pleacă plăcerilor acestei zile, totuşi,

îşi alege un minut de singurătate, spre a putea cugeta ”

Efectuat de:
Josan Ion
Banica Sergiu
Boboc Dumitrița
Purcica Andreea
Carpușor Dina

Profesor: Doca Ana

 S-a născut la Herța, ca fiu al preotului Lazăr (Leon) Asachi de origine armeană pe linie paternă și al
Elenei Asachi. George Călinescu i-a stabilit o altă genealogie, cea maternă; Niculai, fiul lui Grigore
MEDIUL Olteanu, nemeș din Oltenia a trecut în Moldova și de acolo în Polonia, în 1713. În 1728 coboară în
Moldova, se preoțește și se însoară cu fata unui popă. Fiica lui a fost Elena Nicolau, mama lui
Gheorghe Asachi. Amândoi părinții lui Gheorghe Asachi au ascendență transilvăneană.

La 9 ani, Gheorghe Asachi continuă studiile în polonă, latină, germană la gimnaziul din Lemberg,
STUDIILE În cadrul Universității din Liov, în perioada 1802 - 1804, Asachi studiază, la Facultatea de Filozofie (litere și științe), logica
matematica, istoria naturală, fizica, metafizica și etica.

În aceeași perioadă 1802 - 1804 urmează și un curs special de arhitectură. Asachi si-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au
înfiripat concepțiile sale iluministe sub influenta unora dintre profesorii universității si a cunoscut literatura poloneză si
literatura clasică română, care se vor simți în creațiile sale literare. Îmbolnăvindu-se de friguri (malarie), este sfătuit de medicul
Welther să schimbe clima, de aceea pleacă din Iași , împreună cu fratele său Daniel, la Viena unde ajunge la 16 iulie 1805.

Studiază astronomia și matematicile superioare la Viena (1805-1808) cu celebrul astronom Johann Tobie Bürg, precum și
pictura, fiind susținut de o bursă acordată de mitropolitul Veniamin Costache din partea Eforiei Școalelor, apoi arheologia,
epigrafia, pictura și sculptura la Roma (1808-1812), unde citește literatură italiană și scrie sonete.
 Precursor al generaţiei paşoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a
condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinereţe,
manuscrisul Ţiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse:
teatru, şcoală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost şi unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A
DEBUTUL publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentaţii
teatrale în limba română (1816) şi Conservatorul filarmonic dramatic (1836).
Traduce şi adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri,
fabule, meditaţii, balade. Versifică legendele istorice Dochia şi Traian, Ştefan cel Mare înaintea Cetăţii Neamţ.
A scris şi nuvele istorice (Dragoş, Petru Rareş, Rucsandra Doamna ş.a.), care au constituit sursa de inspiraţie
pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.
Publică primul său sonet în limba italiană în Giornale di Campodoglio în 1811. Primul poem în limba
română, "Cătră Italia" a fost scris în acelaşi an.

CERCUL DE PRIETENI Carol Mihalcic de Hodocin,

colaborator și prieten al lui Asachi.
 „Petru Rareș”, 1853
„Elena Dragoș”,1863
Asachi G. „Scrieri alese” −Chișinău, 1968
„Turnul Butului”, 1863
„Scrieri alese” Chișinău − 1968

ACTIVITATEA ULTERIOARĂ

Leucaida lui Alviro Corintio-Dacico” (Gh. Asachi). Studii şi

Culegere de poezii” − Iaşi, 1836 (ed. II,
documente, trad., ed., pref. şi studiu de G. Sorescu −
Bucureşti, 1974 (ed. II, revăzută şi completată, 1991) adăugită, 1854; ed. III, 1863);
„Opere”, I-II, ed. şi pref. de E. Levit − Chișinău, 1991.
„Fabule alese” − Iaşi, 1836
 RECUNOAȘTEREA / NERECUNOAȘTEREA

VIZIUNILE

Gheorghe Asachi a fost un iluminist tipic, nu numai prin caracterul activității desfășurate, ci și
prin concepțiile sale despre lume. A fost un reprezentant al iluminismului românesc, al teoriilor
"contractului social" și "dreptului natural". În 1830, Stanciu Căpățâneanu , pedagog și scriitor
iluminist, tradusese Le contrat social de Jean Jacques Rousseau, în care autorul considera că
puterea de stat este legitimă numai atâta vreme cât se întemeiază pe "contractul social", pe
înțelegerea încheiată între indivizi, pe baza căreia ei cedează o parte din drepturile lor comunității.
 MANIERA DE A CREA APRECIERI, DESCOPERIRI

Gheorghe Asachi a fost un iluminist tipic, nu numai prin caracterul activității Mihail KOGALNICEANU
desfășurate, ci și prin concepțiile sale despre lume. A fost un reprezentant al
iluminismului românesc, al teoriilor "contractului social" și "dreptului Asachi a fost omul epocei lui, adica omul
natural".Asachi a fost un discipol fidel al marilor iluminiști occidentali. În biblioteca iesit din mijlocul necesi tatilor vremii; n-a
sa se aflau Contractul social, Studii despre natură ale lui Bernardin de Saint-Pierre,
celebra operă a filozofului german Samuel Pufendorf Despre dreptul naturii și al comandat timpului: s-a pus insa in serviciul
ginților (tradusă în franceză), Logica lui Etienne Bonnot de Condillac etc. În astfel de lui cu o bogatie remarcabila de aptitudini.
lucrări erau expuse postulatele fundamentale ale iluminismului: contractul social și
dreptul natural.Într-un spirit iluminist, Asachi a fost tentat să exagereze rolul
Traind intr-o epoca de nediferentiere
personalităților istorice, s-a manifestat ca un adept al monarhiei constituționale, culturala, el a fost din rasa enciclopedistilor.
optând pentru un domn luminat, a cărui putere urma să fie îngrădită de legi.
Pe langa o cultura stiin tifica a avut si o
Concomitent, el a supraestimat importanța voinței conștiente a oamenilor în
făurirea istoriei. În Prefața la Fragment istoric a moldoromânilor el scria: "Filele educatie artistica; a manuit lira, penelul si
istoriei viitorului nostru sunt albe, de la noi atârnă a se putea înscrie în ele faptele echerul; umanitatilor le-a adaugat si vaste
unei vieți civile pacinice, însemnate cu plinirea legilor, religiei și a statului, cu
esemple de virtute, de dorul luminării și a dezvoltării mijloacelor materiale, de care cunostinte poliglote; muzicei i-a ada ugat
natura au îndăinuit țara concvistată cu puterea armelor străbunilor și răscumpărată ingineria.
prin pătimirea strănepoților."