La patrie

La patrie de Gheorghe Asachi

Un viu dor m-naripeaz i m-ndeamn din giunie Ca s cerc pe alut romneasc armonie. Acest vers, ce sun-aice, lui Apolo nu-i strein, Fiind gemine cu rostul ce-i urzit din cel latin. Armoni-a strns pe oameni n plcuta societate, Adunnd pre ii din codruri n statornica cetate; De cntarea lui Orfeos munii Traciei s-umpleau, i de sunetul cel dulce crude fiare se-mblnzeau. nsi ruga de evlavie unei inimi credincioase Ctr Domnul se nal pe aripi armonioase -o simire legnat prin al muzelor organ, Mngiet, cursul trece pe al vieei ocean. Spre virtute versu-mbie, despre rele face ur, Fermcndu-ni adap d-o nalt-nvtur. O, romni, romni ai Daciei, ce purtai un mndru semn De-origin, istoria acum fie-ni ndemn! n vechime maica Roma, ce-a fost doamn-n toat lume, Ni-a lsat legi i pmnturi, vorba sa i-naltul nume. Oare darul ce de timpuri i de barbari s-a pastrat, Cnd senin soarta luce, fi-v astzi defimat? Nu, prin muze -a virtutei dorul dulce i fierbinte, n noi lumea s cunoasc strnepoi romanei ginte. Tu, Moldavio mnoas, ce pre mine ai nscut,

Adpost d giunei muze care ist vers a esut; Pe-nverzit i tnr laur, ce din rn-acum rsare; Cu puternic scut s-l aperi de-a fortunelor turbare; Cum va prinde rdcin i n urm va-nflori, Din a sale frunzi, cunun muza ie va urzi; O cunun cungiurat de-ale vntei line raze, Ce de foc, de fier, de timpuri, trainic soarta o pstreaz. Cnd atunce al tu nume, nemurirei consfinit, Va luci la fiii patriei, chiar ca-n ceri un nou planit. Adus de la http://ro.wikisource.org/w/index.php?title=La_patrie&oldid=67796 Categorie: Gheorghe Asachi Ultima modificare efectuat la 02:59, 22 aprilie 2011. Acest text este disponibil sub licena Creative Commons cu atribuire i distribuire n condiii identice; pot exista i clauze suplimentare. Vedei detalii la Termenii de utilizare.