POVESTEA LUI HARAP-ALB de ION CREANGA Tema, motivele, relatii temporale si spatiale, particularitatile fantasticului, tipologia personajelor

: Acest basm este cult (are autor cunoscut), este o opera epica inspirata din folclor, o proza fantastica cu elemente supranaturale, in care tema se refera la fortele binelui si ale raului ce se lupta pentru adevar si dreptate, in final triumfand binele. Timpul este neprecizat (“odata”); spatiul este nelimitat ( tara fratelui mai mare al craiului era tocmai la o margine a pamantului). Motivele specifice basmului sunt: calatoria de initiere si de maturizare a eroului, (bildungsroman), dorinta de a ajunge imparat, probele (obstacole, teste), moartea, invierea, nunta; Personajele sunt: pozitive (Harap-Alb), negative (Spanul), fantastice (Sfanta Duminica, fata imparatului Ros, cei cinci prieteni), animale personificate, cu puteri supranaturale: calul nazdravan al lui Harap-Alb, furnicile, albinele; diferiti imparati: Verde, Ros, Craiul; eroi caricaturizati, simpatici, fabulosi (expresii ale virtutilor populare): Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasarila; Povestea lui Creanga se caracterizeaza prin formule tipice de basm (la inceput: ”Amu cica era odata…”; mediane: ”Si mersera ei, si mersera…”; la sfarsit: “…si a tinut veselia ani intregi…”); Are particularitati : fantasticul este umanizat, adica eroii- prin tinuta, comportament, gesturi, mentalitate, limbaj- amintesc de personajele din “Amintiri din copilarie”; fantasticul este localizat (prin detalii realiste, locurile unde se deruleaza intamplarile capata contur geografic si istoric: eroii se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste, ca humulestenii). Subiectul: Incipitul contine formula tipica de basm: “Amu cica era odata…” Expozitiunea:Verde-imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe unul dintre fiii sai, pentru a-i urma la tron, el avand doar fete (motivele: cerinta si succesiunea la conducerea imparatiei). Craiul ii pune la incercare pe cei trei feciori (motivul probei), imbracandu-se in haine de urs si reusind sa-i sperie pe feciorii cei mari, care nu trec testul, fiind lipsiti de curaj si lasi. Insa proba este depasita de mezinul curajos. Acesta, care o milostivise pe o batrana, ce se arata a fi chiar Sfanta Duminica, este povatuit de ea sa-si aleaga arme, haine si un cal (il alege pe cel mai slab, care vine de trei ori la tava cu jaratic) si pleaca in calatoria sa, fiind sfatuit de crai sa se fereasca de omul span. Intriga: Dar Spanul il pacaleste pe mezinul Craiului, inchizandu-l intr-o fantana si facandu-l sluga lui cu numele de Harap-Alb (rob alb), iar el se da drept fiul Craiului, fiind astfel un impostor. Desfasurarea actiunii; conflictul exterior dintre Harap-alb si Span: La Verde-imparat, Spanul se prezinta ca nepotul sau si, ca sa scape de Harap-Alb, il supune unor probe: sa aduca salatele din Gradina ursului; pielea cerbului, batuta cu nestemate si pe fata imparatului Ros. Harap-Alb este ajutat de Sfanta Duminica, de furnici si de albine (pe care si el le protejase in timpul calatoriei), de calul sau nazdravan, cu sprijinul carora reuseste sa depaseasca toate incercarile. El se imprieteneste cu cinci camarazi: Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, cu ajutorul carora izbuteste sa treaca de noile teste: casa infierbantata este racita de Gerila; ospatul mult prea imbelsugat este terminat de Flamanzila si de Setila; macul este ales din nisip de catre furnici,iar Pasarila si Ochila o gasesc pe fata imparatului, transformata in pasare, care este identificata de albine. Fata imparatului Ros cere sa i se aduca trei smicele (ramurele) de mar, apa vie si apa moarta, proba pe care Harap-Alb o trece cu ajutorul calului.

1

in caracterizarea personajelor. mancaciosul.” Sfanta Duminica este o eroina binefacatoare.facandu-se atunci ros cum ii gotca (gainusa). exemplar. de a actiona. El este sociabil. Cei cinci tovarasi din suita protagonistului sunt niste uriasi cu figuri caricaturale si nume sugestive. este generos (ii da un ban batranei ). Craiul are comportament taranesc. care ii vor fi de un real folos la timpul potrivit. oricat de grele.HarapAlb se casatoreste cu fata imparatului Ros (motivul nuntii).(“A dracului zgatie de fata!”-Ochila). travestit in urs). Fata imparatului este sprintena.ceea ce evidentiaza trasaturile psihice si morale ale personajului.de a vorbi (caracterizare indirecta). fratemeu se poate culca pe o ureche din partea voastra. se minuneaza si “se bate cu mana peste gura” in fata lui Ochila. toate probele. Acest erou este supus initierii. Imparatul Ros este aspru. sunt prietenosi.vicleanul. sac fara fund…”. Spanul il omoara pe Harap-Alb. ea il respinge pe Span si il demasca. asta nu miroasa a nas de om…Cum vad eu. ironic. Tehnica narativa se caracterizeaza prin: naratiune la persoana a treia (narator omniscient. facandu-si repede prieteni. dialogul cu rol in dezvoltarea actiunii. El este viclean. o batrana umila. spunand ca Harap-Alb este fiul adevarat al Craiului. bun pedagog. ”Ce pot sa zic? Dar ia sa vedem…”. se inconjoara de invitati straluciti. il readuce la viata pe Harap-Alb. discret. curajosul. fiind personaj negativ. isteata. capata experienta de viata. taindu-i capul. frumoasa ca Ileana din povesti. razbunator. (motivul mortii). un simbol al raului. sfatosul. vorbind in pilde si zicale: ”…degeaba mai stricati mancarea. gesturilor sugestive pentru reliefarea unor tipuri umane: fricosul. banuitor.care se indragostise de Harap-Alb. indrageste fastul. vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivirea lui neauzita. foamea. Bun. ”Ce sa va spun mai mult! Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati!” 2 . este sfatos. respectuos. la sfantul Asteapta s-a implini dorinta lui. un personaj auxiliar. avar. Deznodamantul: Calul nazdravan il ridica pe Span in inaltul cerului. in timpul calatoriei sale. dar fata . impostor (se da drept altcineva). de unde cade si moare. toata viata voastra si sa va laudati ca sunteti feciori de crai. e mandru de averea si de imparatia sa. dotati cu puteri supranaturale (“Pesemne ca aista-i Flamanzila. apa vie si apa moarta (motivul invierii). experimentat. omniprezent).”). iscusiti. are trasaturi morale care reies din felul lui de a se comporta. dar inteleapta. neprietenos si ridiculizat (“doar unu-i imparatul Ros. maturizarii. manifesta o atitudine familiara. optimisti. cum s-ar intampla. ajutandu-l sa treaca peste probe. din dorinta de a ajunge imparat).frigurosul. interventii ale autorului: ”Sa nu ne indepartam cu vorba si sa incep a depana firul povestii…”. s-o luati numai asa. Antagonistul: Spanul este caracterizat si construit in antiteza cu eroul principal. Personajele basmului: Protagonistul: Harap-Alb.Punctul culminant: Apoi. neprotocolari. este perseverent (trece. astfel: ”Fiul craiului cel mai mic .El este curajos (il infrunta pe tatal sau. il invie cu trei smicele de mar. devine apt pentru a conduce o imparatie.El este caracterizat in mod direct de autor. saritori. cu ajutorul prietenilor. de hatru: ”Dar ia mai aveti putina rabdare. dragii mei…Sa umblati numai asa. se dovedeste “slab de inger” si “mai fricos decat o femeie”cand se duce in padurea cerbului. erou pozitiv. de nu pot sa-i potoleasca setea nici izvoarele pamantului…”). ”Grozav burdahan si nesatios gatlej. lasul.” Verde-imparat agreeaza ospetele. caci fata nu-i de cele de pe drumuri. agresiv. iese afara in gradina si incepe a plange in inima sa…”. dar are puteri supranaturale: se transforma in pasare. care il protejeaza si incurajeaza pe Harap-Alb. aglomerarea detaliilor asupra miscarilor. frunza frasinelului. comunicativ.setosul. el intruneste calitatile unui erou model.

ca de cani nu ma tem”. iaca. ”Frica pazeste bostanaria”. -din situatii hazlii. sara. cu rol afectiv(“mi ti-l insfaca…”). hei. ”Omul sfinteste locul”. ca: ”Si cand nu sunt ochi negri. b) oralitatea stilului exprimata prin: -dialog alert. . caricaturale ale celor cinci tovarasi (“dihanie de om. rapede. lucru de saga. -interventiile autorului. a diminutivelor (“buzisoare”. . expresiilor populare.mai!. glumeata (mucalita): ”Te-as vari in san. familiare (amu. schimonositura. . oleaca. sa ieu. aista. teleap.”. -interjectii: popac!. ”poama dracului!”. a face capul calendar. a-si pune pofta in cui. a spune verde in ochi.din caracterizari pitoresti. ”De-ar sti omul ce-ar pati.Originalitatea basmului consta in: a) umorul rezultat din: -buna dispozitie a autorului. saruti si albastri”. la razboi inapoi”. ”Aparama de gaini.”bauturica”).”. mor!mor!. placerea lui de a povesti.teleap!. -din expresii. formelor. cearca. tranc!.mai. de folosirea dativului etic.exprimarea poznasa. ”Sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri. ”Fiecare pentru sine croitor de pane”. . 3 . ”Nu aduce anul ce aduce ceasul”.din combinatia neasteptata de cuvinte: ”slavit de lenes”.hei!. sa vie. ”Vorba lunga saracia omului”. namila de om. pocitanie de om”). mai. regionale. colbait). . a poreclelor. de expresia “vorba ceea” care anunta proverbele si zicatorile.din folosirea ironiei. dar nu incapi de urechi. salati. -locutiuni: a vari in toti sperietii.dinainte s-ar pazi!” c) limbajul operei. caracterizat de prezenta cuvintelor. ”ii era drag ca sarea-n ochi”. dinamizant. -proverbe si zicale: ”Lac de-ar fi ca broaste sunt destule”.formule rimate: “La placinte inainte.

moral etc. si de ce ? 2. 1 p. -prezentarea statutului social. perspectiva narativa. In ce imprejurare fiul cel mic al Craiului primeste numele de Harap-Alb? 5. Care este reactia Spanului ca urmare a faptului ca este demascat? 9. ci si anume fiinte himerice. Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici. Explica in ce consta oralitatea stilului………………………………………………. Craiul. Ilustreaza sursele umorului din opera……………………………………………… 1 p. limbaj etc. In elaborarea eseului. 7. la curtea lui Verde-imparat? 6. n-avem de-a face cu basmul. Mentioneaza modurile de expunere a acestui basm………………………………… .in total zece puncte. psihologic. 6. Precizeaza care sunt particularitatile acestui basm de Ion Creanga………………… 1 p. semnificative pentru realizarea personajului ales ( de exemplu: actiune.2 p. 4. 3. vei avea in vedere urmatoarele repere: -prezentarea a patru elemente ale textului narativ. despre modul in care se reflecta o idee sau tema basmului cult studiat in constructia personajului pentru care ai optat. Calinescu. Cine il demasca pe Span? 8.. Cine il ajuta pe mezinul Craiului in incercarile lui? 4. despre personajele dintr-un basm cult studiat.1 p. Relateaza o secventa narativa din aceasta opera…………………………………… .” (G. ca “Povestea lui Harap-Alb”este un basm……1 p.. Se acorda un punct din oficiu. 5. Caracterizeaza personajul pozitiv din basm………………………………………… 2 p. Ele comunica cu omul.... Eseu argumentativ: Scrie un eseu de 2-3 pagini. Care este finalul basmului? Se acorda cate un punct pentru fiecare raspuns corect si un punct din oficiu.Timp de lucru:45’ Eseu structurat: Scrie un eseu de 2-3 pagini. prin raportare la conflictul/ conflictele basmului cult studiat. ilustrata prin doua episoade/ secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate commentate. animale…Fiintele neomenesti din basm au psihologia lor misterioasa. Ce ii cere Verde –imparat fratelui sau. Cine sunt cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb si ce teste trec ei? 7. prin patru argumente. 2. -relevarea principalei trasaturi a personajului. conflict. Demonstreaza. al personajului ales.). constructia subiectului. in total zece puncte. Timp de lucru:25’ TEST : 1.TEST (chestionar de lectura): 1. pornind de la ideile exprimate in urmatoarea afirmatie critica: “Basmul e un gen vast…Caracteristica lui e ca eroii nu sunt numai oameni. “Estetica basmului”) 4 . dar nu sunt oameni. -exprimarea unui punct de vedere argumentat.. relatii temporale si spatiale.. modalitati de caracterizare. Care sunt cele trei probe la care este supus Harap-Alb de catre Span.. Carei probe ii supune Craiul pe cei trei feciori ai sai si cine o depaseste? 3. despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm studiat.

5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful