POVESTEA LUI HARAP-ALB de ION CREANGA Tema, motivele, relatii temporale si spatiale, particularitatile fantasticului, tipologia personajelor

: Acest basm este cult (are autor cunoscut), este o opera epica inspirata din folclor, o proza fantastica cu elemente supranaturale, in care tema se refera la fortele binelui si ale raului ce se lupta pentru adevar si dreptate, in final triumfand binele. Timpul este neprecizat (“odata”); spatiul este nelimitat ( tara fratelui mai mare al craiului era tocmai la o margine a pamantului). Motivele specifice basmului sunt: calatoria de initiere si de maturizare a eroului, (bildungsroman), dorinta de a ajunge imparat, probele (obstacole, teste), moartea, invierea, nunta; Personajele sunt: pozitive (Harap-Alb), negative (Spanul), fantastice (Sfanta Duminica, fata imparatului Ros, cei cinci prieteni), animale personificate, cu puteri supranaturale: calul nazdravan al lui Harap-Alb, furnicile, albinele; diferiti imparati: Verde, Ros, Craiul; eroi caricaturizati, simpatici, fabulosi (expresii ale virtutilor populare): Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasarila; Povestea lui Creanga se caracterizeaza prin formule tipice de basm (la inceput: ”Amu cica era odata…”; mediane: ”Si mersera ei, si mersera…”; la sfarsit: “…si a tinut veselia ani intregi…”); Are particularitati : fantasticul este umanizat, adica eroii- prin tinuta, comportament, gesturi, mentalitate, limbaj- amintesc de personajele din “Amintiri din copilarie”; fantasticul este localizat (prin detalii realiste, locurile unde se deruleaza intamplarile capata contur geografic si istoric: eroii se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste, ca humulestenii). Subiectul: Incipitul contine formula tipica de basm: “Amu cica era odata…” Expozitiunea:Verde-imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe unul dintre fiii sai, pentru a-i urma la tron, el avand doar fete (motivele: cerinta si succesiunea la conducerea imparatiei). Craiul ii pune la incercare pe cei trei feciori (motivul probei), imbracandu-se in haine de urs si reusind sa-i sperie pe feciorii cei mari, care nu trec testul, fiind lipsiti de curaj si lasi. Insa proba este depasita de mezinul curajos. Acesta, care o milostivise pe o batrana, ce se arata a fi chiar Sfanta Duminica, este povatuit de ea sa-si aleaga arme, haine si un cal (il alege pe cel mai slab, care vine de trei ori la tava cu jaratic) si pleaca in calatoria sa, fiind sfatuit de crai sa se fereasca de omul span. Intriga: Dar Spanul il pacaleste pe mezinul Craiului, inchizandu-l intr-o fantana si facandu-l sluga lui cu numele de Harap-Alb (rob alb), iar el se da drept fiul Craiului, fiind astfel un impostor. Desfasurarea actiunii; conflictul exterior dintre Harap-alb si Span: La Verde-imparat, Spanul se prezinta ca nepotul sau si, ca sa scape de Harap-Alb, il supune unor probe: sa aduca salatele din Gradina ursului; pielea cerbului, batuta cu nestemate si pe fata imparatului Ros. Harap-Alb este ajutat de Sfanta Duminica, de furnici si de albine (pe care si el le protejase in timpul calatoriei), de calul sau nazdravan, cu sprijinul carora reuseste sa depaseasca toate incercarile. El se imprieteneste cu cinci camarazi: Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, cu ajutorul carora izbuteste sa treaca de noile teste: casa infierbantata este racita de Gerila; ospatul mult prea imbelsugat este terminat de Flamanzila si de Setila; macul este ales din nisip de catre furnici,iar Pasarila si Ochila o gasesc pe fata imparatului, transformata in pasare, care este identificata de albine. Fata imparatului Ros cere sa i se aduca trei smicele (ramurele) de mar, apa vie si apa moarta, proba pe care Harap-Alb o trece cu ajutorul calului.

1

in caracterizarea personajelor. indrageste fastul.Punctul culminant: Apoi. iese afara in gradina si incepe a plange in inima sa…”. astfel: ”Fiul craiului cel mai mic . ”Ce sa va spun mai mult! Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati!” 2 . banuitor. sfatosul. un personaj auxiliar. optimisti. isteata. sunt prietenosi. cum s-ar intampla. Craiul are comportament taranesc. iscusiti. de unde cade si moare. cu ajutorul prietenilor. fiind personaj negativ. are trasaturi morale care reies din felul lui de a se comporta.(“A dracului zgatie de fata!”-Ochila). Personajele basmului: Protagonistul: Harap-Alb.de a vorbi (caracterizare indirecta). din dorinta de a ajunge imparat). Bun. comunicativ. Deznodamantul: Calul nazdravan il ridica pe Span in inaltul cerului. e mandru de averea si de imparatia sa. frunza frasinelului. neprotocolari. care ii vor fi de un real folos la timpul potrivit. frumoasa ca Ileana din povesti. care il protejeaza si incurajeaza pe Harap-Alb. capata experienta de viata. manifesta o atitudine familiara. dragii mei…Sa umblati numai asa. vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivirea lui neauzita. taindu-i capul. travestit in urs). apa vie si apa moarta (motivul invierii). ”Ce pot sa zic? Dar ia sa vedem…”. ironic. este generos (ii da un ban batranei ). este perseverent (trece. toata viata voastra si sa va laudati ca sunteti feciori de crai. ea il respinge pe Span si il demasca. Cei cinci tovarasi din suita protagonistului sunt niste uriasi cu figuri caricaturale si nume sugestive. lasul. se minuneaza si “se bate cu mana peste gura” in fata lui Ochila. El este viclean. discret.care se indragostise de Harap-Alb. Imparatul Ros este aspru. avar. un simbol al raului. dialogul cu rol in dezvoltarea actiunii.El este caracterizat in mod direct de autor. dar inteleapta. curajosul. el intruneste calitatile unui erou model. asta nu miroasa a nas de om…Cum vad eu. omniprezent). agresiv. Acest erou este supus initierii. se inconjoara de invitati straluciti.ceea ce evidentiaza trasaturile psihice si morale ale personajului.” Sfanta Duminica este o eroina binefacatoare. il readuce la viata pe Harap-Alb. respectuos. neprietenos si ridiculizat (“doar unu-i imparatul Ros. Fata imparatului este sprintena. s-o luati numai asa.vicleanul. devine apt pentru a conduce o imparatie. interventii ale autorului: ”Sa nu ne indepartam cu vorba si sa incep a depana firul povestii…”. exemplar. in timpul calatoriei sale. erou pozitiv. dar are puteri supranaturale: se transforma in pasare. spunand ca Harap-Alb este fiul adevarat al Craiului.El este curajos (il infrunta pe tatal sau. (motivul mortii). dar fata . caci fata nu-i de cele de pe drumuri. bun pedagog. il invie cu trei smicele de mar. Antagonistul: Spanul este caracterizat si construit in antiteza cu eroul principal. maturizarii. se dovedeste “slab de inger” si “mai fricos decat o femeie”cand se duce in padurea cerbului. o batrana umila. ”Grozav burdahan si nesatios gatlej.frigurosul.setosul. fratemeu se poate culca pe o ureche din partea voastra. vorbind in pilde si zicale: ”…degeaba mai stricati mancarea. de nu pot sa-i potoleasca setea nici izvoarele pamantului…”). oricat de grele. facandu-si repede prieteni. foamea. mancaciosul. El este sociabil. sac fara fund…”.”). ajutandu-l sa treaca peste probe.facandu-se atunci ros cum ii gotca (gainusa). experimentat.HarapAlb se casatoreste cu fata imparatului Ros (motivul nuntii). Tehnica narativa se caracterizeaza prin: naratiune la persoana a treia (narator omniscient. de hatru: ”Dar ia mai aveti putina rabdare. saritori. gesturilor sugestive pentru reliefarea unor tipuri umane: fricosul. dotati cu puteri supranaturale (“Pesemne ca aista-i Flamanzila. toate probele. razbunator. de a actiona. Spanul il omoara pe Harap-Alb. la sfantul Asteapta s-a implini dorinta lui. este sfatos. impostor (se da drept altcineva).” Verde-imparat agreeaza ospetele. aglomerarea detaliilor asupra miscarilor.

a face capul calendar. . saruti si albastri”. teleap. mor!mor!.din combinatia neasteptata de cuvinte: ”slavit de lenes”. iaca. lucru de saga. dar nu incapi de urechi. placerea lui de a povesti.mai. aista.formule rimate: “La placinte inainte. ”Aparama de gaini.din caracterizari pitoresti.mai!. caricaturale ale celor cinci tovarasi (“dihanie de om. sara.teleap!. -din expresii. ”Nu aduce anul ce aduce ceasul”. a diminutivelor (“buzisoare”. 3 . -interjectii: popac!.hei!. namila de om. la razboi inapoi”. a spune verde in ochi. . mai.din folosirea ironiei. oleaca.exprimarea poznasa. de expresia “vorba ceea” care anunta proverbele si zicatorile. ”Fiecare pentru sine croitor de pane”.”. -locutiuni: a vari in toti sperietii. formelor. colbait).Originalitatea basmului consta in: a) umorul rezultat din: -buna dispozitie a autorului. a poreclelor. salati. cu rol afectiv(“mi ti-l insfaca…”). expresiilor populare.dinainte s-ar pazi!” c) limbajul operei. ”poama dracului!”. tranc!.”. rapede. . dinamizant. de folosirea dativului etic. ”De-ar sti omul ce-ar pati. b) oralitatea stilului exprimata prin: -dialog alert. ”Omul sfinteste locul”. regionale. familiare (amu. schimonositura. ”Sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri. ”Vorba lunga saracia omului”. -interventiile autorului.ca de cani nu ma tem”.”bauturica”). -proverbe si zicale: ”Lac de-ar fi ca broaste sunt destule”. -din situatii hazlii. sa vie. ”ii era drag ca sarea-n ochi”. . . glumeata (mucalita): ”Te-as vari in san. sa ieu. caracterizat de prezenta cuvintelor. ca: ”Si cand nu sunt ochi negri. a-si pune pofta in cui. pocitanie de om”). hei. ”Frica pazeste bostanaria”. cearca.

Eseu argumentativ: Scrie un eseu de 2-3 pagini. In elaborarea eseului. vei avea in vedere urmatoarele repere: -prezentarea a patru elemente ale textului narativ. si de ce ? 2. 3. Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici.). constructia subiectului.TEST (chestionar de lectura): 1. Mentioneaza modurile de expunere a acestui basm………………………………… . Precizeaza care sunt particularitatile acestui basm de Ion Creanga………………… 1 p. 4. ci si anume fiinte himerice.in total zece puncte. -relevarea principalei trasaturi a personajului. Calinescu. Craiul.1 p... semnificative pentru realizarea personajului ales ( de exemplu: actiune.” (G. al personajului ales. Cine il demasca pe Span? 8. Ce ii cere Verde –imparat fratelui sau. Cine il ajuta pe mezinul Craiului in incercarile lui? 4. Carei probe ii supune Craiul pe cei trei feciori ai sai si cine o depaseste? 3. prin patru argumente. limbaj etc. Explica in ce consta oralitatea stilului………………………………………………. despre personajele dintr-un basm cult studiat. 2. la curtea lui Verde-imparat? 6. In ce imprejurare fiul cel mic al Craiului primeste numele de Harap-Alb? 5. 6. 1 p. ca “Povestea lui Harap-Alb”este un basm……1 p. animale…Fiintele neomenesti din basm au psihologia lor misterioasa. Timp de lucru:25’ TEST : 1. n-avem de-a face cu basmul. Ilustreaza sursele umorului din opera……………………………………………… 1 p. prin raportare la conflictul/ conflictele basmului cult studiat. conflict. Care sunt cele trei probe la care este supus Harap-Alb de catre Span. 5.Timp de lucru:45’ Eseu structurat: Scrie un eseu de 2-3 pagini.. Relateaza o secventa narativa din aceasta opera…………………………………… . “Estetica basmului”) 4 . Ele comunica cu omul. Se acorda un punct din oficiu. 7. ilustrata prin doua episoade/ secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate commentate. despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm studiat. relatii temporale si spatiale. psihologic. dar nu sunt oameni. Caracterizeaza personajul pozitiv din basm………………………………………… 2 p..2 p. Cine sunt cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb si ce teste trec ei? 7. perspectiva narativa. -exprimarea unui punct de vedere argumentat. despre modul in care se reflecta o idee sau tema basmului cult studiat in constructia personajului pentru care ai optat.. moral etc. Care este reactia Spanului ca urmare a faptului ca este demascat? 9.. pornind de la ideile exprimate in urmatoarea afirmatie critica: “Basmul e un gen vast…Caracteristica lui e ca eroii nu sunt numai oameni. modalitati de caracterizare. -prezentarea statutului social. Demonstreaza... in total zece puncte. Care este finalul basmului? Se acorda cate un punct pentru fiecare raspuns corect si un punct din oficiu.

5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful