POVESTEA LUI HARAP-ALB de ION CREANGA Tema, motivele, relatii temporale si spatiale, particularitatile fantasticului, tipologia personajelor

: Acest basm este cult (are autor cunoscut), este o opera epica inspirata din folclor, o proza fantastica cu elemente supranaturale, in care tema se refera la fortele binelui si ale raului ce se lupta pentru adevar si dreptate, in final triumfand binele. Timpul este neprecizat (“odata”); spatiul este nelimitat ( tara fratelui mai mare al craiului era tocmai la o margine a pamantului). Motivele specifice basmului sunt: calatoria de initiere si de maturizare a eroului, (bildungsroman), dorinta de a ajunge imparat, probele (obstacole, teste), moartea, invierea, nunta; Personajele sunt: pozitive (Harap-Alb), negative (Spanul), fantastice (Sfanta Duminica, fata imparatului Ros, cei cinci prieteni), animale personificate, cu puteri supranaturale: calul nazdravan al lui Harap-Alb, furnicile, albinele; diferiti imparati: Verde, Ros, Craiul; eroi caricaturizati, simpatici, fabulosi (expresii ale virtutilor populare): Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasarila; Povestea lui Creanga se caracterizeaza prin formule tipice de basm (la inceput: ”Amu cica era odata…”; mediane: ”Si mersera ei, si mersera…”; la sfarsit: “…si a tinut veselia ani intregi…”); Are particularitati : fantasticul este umanizat, adica eroii- prin tinuta, comportament, gesturi, mentalitate, limbaj- amintesc de personajele din “Amintiri din copilarie”; fantasticul este localizat (prin detalii realiste, locurile unde se deruleaza intamplarile capata contur geografic si istoric: eroii se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste, ca humulestenii). Subiectul: Incipitul contine formula tipica de basm: “Amu cica era odata…” Expozitiunea:Verde-imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe unul dintre fiii sai, pentru a-i urma la tron, el avand doar fete (motivele: cerinta si succesiunea la conducerea imparatiei). Craiul ii pune la incercare pe cei trei feciori (motivul probei), imbracandu-se in haine de urs si reusind sa-i sperie pe feciorii cei mari, care nu trec testul, fiind lipsiti de curaj si lasi. Insa proba este depasita de mezinul curajos. Acesta, care o milostivise pe o batrana, ce se arata a fi chiar Sfanta Duminica, este povatuit de ea sa-si aleaga arme, haine si un cal (il alege pe cel mai slab, care vine de trei ori la tava cu jaratic) si pleaca in calatoria sa, fiind sfatuit de crai sa se fereasca de omul span. Intriga: Dar Spanul il pacaleste pe mezinul Craiului, inchizandu-l intr-o fantana si facandu-l sluga lui cu numele de Harap-Alb (rob alb), iar el se da drept fiul Craiului, fiind astfel un impostor. Desfasurarea actiunii; conflictul exterior dintre Harap-alb si Span: La Verde-imparat, Spanul se prezinta ca nepotul sau si, ca sa scape de Harap-Alb, il supune unor probe: sa aduca salatele din Gradina ursului; pielea cerbului, batuta cu nestemate si pe fata imparatului Ros. Harap-Alb este ajutat de Sfanta Duminica, de furnici si de albine (pe care si el le protejase in timpul calatoriei), de calul sau nazdravan, cu sprijinul carora reuseste sa depaseasca toate incercarile. El se imprieteneste cu cinci camarazi: Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, cu ajutorul carora izbuteste sa treaca de noile teste: casa infierbantata este racita de Gerila; ospatul mult prea imbelsugat este terminat de Flamanzila si de Setila; macul este ales din nisip de catre furnici,iar Pasarila si Ochila o gasesc pe fata imparatului, transformata in pasare, care este identificata de albine. Fata imparatului Ros cere sa i se aduca trei smicele (ramurele) de mar, apa vie si apa moarta, proba pe care Harap-Alb o trece cu ajutorul calului.

1

capata experienta de viata.”). iese afara in gradina si incepe a plange in inima sa…”. se dovedeste “slab de inger” si “mai fricos decat o femeie”cand se duce in padurea cerbului. travestit in urs). dar are puteri supranaturale: se transforma in pasare. este sfatos. astfel: ”Fiul craiului cel mai mic . frunza frasinelului. bun pedagog.El este curajos (il infrunta pe tatal sau. cu ajutorul prietenilor.care se indragostise de Harap-Alb. maturizarii.de a vorbi (caracterizare indirecta). erou pozitiv. dialogul cu rol in dezvoltarea actiunii. in timpul calatoriei sale. aglomerarea detaliilor asupra miscarilor. e mandru de averea si de imparatia sa. facandu-si repede prieteni. oricat de grele. Antagonistul: Spanul este caracterizat si construit in antiteza cu eroul principal.frigurosul. El este sociabil. Craiul are comportament taranesc. de hatru: ”Dar ia mai aveti putina rabdare. dar inteleapta. banuitor. vorbind in pilde si zicale: ”…degeaba mai stricati mancarea. ”Grozav burdahan si nesatios gatlej. neprotocolari. sunt prietenosi. se minuneaza si “se bate cu mana peste gura” in fata lui Ochila. spunand ca Harap-Alb este fiul adevarat al Craiului. ea il respinge pe Span si il demasca. ”Ce pot sa zic? Dar ia sa vedem…”. razbunator. impostor (se da drept altcineva). Acest erou este supus initierii. neprietenos si ridiculizat (“doar unu-i imparatul Ros.facandu-se atunci ros cum ii gotca (gainusa). ironic. gesturilor sugestive pentru reliefarea unor tipuri umane: fricosul. taindu-i capul. in caracterizarea personajelor. de a actiona.(“A dracului zgatie de fata!”-Ochila). indrageste fastul. fratemeu se poate culca pe o ureche din partea voastra. vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivirea lui neauzita. experimentat. exemplar. sfatosul. Tehnica narativa se caracterizeaza prin: naratiune la persoana a treia (narator omniscient. iscusiti. de nu pot sa-i potoleasca setea nici izvoarele pamantului…”). Personajele basmului: Protagonistul: Harap-Alb. are trasaturi morale care reies din felul lui de a se comporta. respectuos.” Verde-imparat agreeaza ospetele. toate probele. interventii ale autorului: ”Sa nu ne indepartam cu vorba si sa incep a depana firul povestii…”. Spanul il omoara pe Harap-Alb. din dorinta de a ajunge imparat). sac fara fund…”. un simbol al raului. caci fata nu-i de cele de pe drumuri. dar fata . se inconjoara de invitati straluciti. il readuce la viata pe Harap-Alb.” Sfanta Duminica este o eroina binefacatoare. El este viclean. mancaciosul. ajutandu-l sa treaca peste probe. cum s-ar intampla. avar. toata viata voastra si sa va laudati ca sunteti feciori de crai. manifesta o atitudine familiara. s-o luati numai asa. Cei cinci tovarasi din suita protagonistului sunt niste uriasi cu figuri caricaturale si nume sugestive. de unde cade si moare. care il protejeaza si incurajeaza pe Harap-Alb. Fata imparatului este sprintena. il invie cu trei smicele de mar. comunicativ. fiind personaj negativ. care ii vor fi de un real folos la timpul potrivit. Bun. curajosul.HarapAlb se casatoreste cu fata imparatului Ros (motivul nuntii). el intruneste calitatile unui erou model. o batrana umila. devine apt pentru a conduce o imparatie. foamea. Imparatul Ros este aspru.Punctul culminant: Apoi. asta nu miroasa a nas de om…Cum vad eu.setosul. Deznodamantul: Calul nazdravan il ridica pe Span in inaltul cerului.El este caracterizat in mod direct de autor.vicleanul. la sfantul Asteapta s-a implini dorinta lui. agresiv. isteata. este generos (ii da un ban batranei ). dotati cu puteri supranaturale (“Pesemne ca aista-i Flamanzila. saritori. ”Ce sa va spun mai mult! Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati!” 2 . frumoasa ca Ileana din povesti.ceea ce evidentiaza trasaturile psihice si morale ale personajului. un personaj auxiliar. discret. optimisti. este perseverent (trece. apa vie si apa moarta (motivul invierii). (motivul mortii). lasul. omniprezent). dragii mei…Sa umblati numai asa.

regionale. lucru de saga. a spune verde in ochi. cearca. -din situatii hazlii. ”Frica pazeste bostanaria”.ca de cani nu ma tem”. a poreclelor. caricaturale ale celor cinci tovarasi (“dihanie de om.dinainte s-ar pazi!” c) limbajul operei.exprimarea poznasa. ”Fiecare pentru sine croitor de pane”. -interjectii: popac!. sara. dar nu incapi de urechi. . de folosirea dativului etic. schimonositura.din caracterizari pitoresti. la razboi inapoi”. ”poama dracului!”. ”ii era drag ca sarea-n ochi”. de expresia “vorba ceea” care anunta proverbele si zicatorile. dinamizant. mor!mor!. placerea lui de a povesti.formule rimate: “La placinte inainte.din folosirea ironiei.mai!.hei!. -din expresii. sa vie. -proverbe si zicale: ”Lac de-ar fi ca broaste sunt destule”. ”Aparama de gaini. colbait). a diminutivelor (“buzisoare”. familiare (amu. ”Nu aduce anul ce aduce ceasul”. expresiilor populare. aista. mai. caracterizat de prezenta cuvintelor.Originalitatea basmului consta in: a) umorul rezultat din: -buna dispozitie a autorului. iaca. . formelor. ”Sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri. salati. namila de om. -interventiile autorului. a face capul calendar. a-si pune pofta in cui. glumeata (mucalita): ”Te-as vari in san. ”De-ar sti omul ce-ar pati. ”Omul sfinteste locul”. oleaca. saruti si albastri”. -locutiuni: a vari in toti sperietii. ca: ”Si cand nu sunt ochi negri. tranc!. . .”. ”Vorba lunga saracia omului”.din combinatia neasteptata de cuvinte: ”slavit de lenes”.”bauturica”). teleap. 3 . hei.”.mai. cu rol afectiv(“mi ti-l insfaca…”). rapede. pocitanie de om”).teleap!. sa ieu. . b) oralitatea stilului exprimata prin: -dialog alert.

Care sunt cele trei probe la care este supus Harap-Alb de catre Span. Eseu argumentativ: Scrie un eseu de 2-3 pagini.. constructia subiectului. Explica in ce consta oralitatea stilului………………………………………………. Care este reactia Spanului ca urmare a faptului ca este demascat? 9. in total zece puncte. perspectiva narativa. al personajului ales. Relateaza o secventa narativa din aceasta opera…………………………………… . Craiul. ca “Povestea lui Harap-Alb”este un basm……1 p. relatii temporale si spatiale. vei avea in vedere urmatoarele repere: -prezentarea a patru elemente ale textului narativ..2 p. conflict. 5. Caracterizeaza personajul pozitiv din basm………………………………………… 2 p. Calinescu. 4. pornind de la ideile exprimate in urmatoarea afirmatie critica: “Basmul e un gen vast…Caracteristica lui e ca eroii nu sunt numai oameni.in total zece puncte. psihologic. 2. In ce imprejurare fiul cel mic al Craiului primeste numele de Harap-Alb? 5. Precizeaza care sunt particularitatile acestui basm de Ion Creanga………………… 1 p. dar nu sunt oameni. modalitati de caracterizare. 1 p.. si de ce ? 2. Carei probe ii supune Craiul pe cei trei feciori ai sai si cine o depaseste? 3.TEST (chestionar de lectura): 1. despre personajele dintr-un basm cult studiat. la curtea lui Verde-imparat? 6.. -relevarea principalei trasaturi a personajului. 6. moral etc. ci si anume fiinte himerice.Timp de lucru:45’ Eseu structurat: Scrie un eseu de 2-3 pagini. 3. Cine il ajuta pe mezinul Craiului in incercarile lui? 4. despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm studiat. ilustrata prin doua episoade/ secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate commentate. 7. Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici. limbaj etc. In elaborarea eseului. despre modul in care se reflecta o idee sau tema basmului cult studiat in constructia personajului pentru care ai optat.. prin patru argumente. prin raportare la conflictul/ conflictele basmului cult studiat..” (G.. -exprimarea unui punct de vedere argumentat. Cine il demasca pe Span? 8. Demonstreaza..). animale…Fiintele neomenesti din basm au psihologia lor misterioasa. semnificative pentru realizarea personajului ales ( de exemplu: actiune. Timp de lucru:25’ TEST : 1. Ilustreaza sursele umorului din opera……………………………………………… 1 p. Care este finalul basmului? Se acorda cate un punct pentru fiecare raspuns corect si un punct din oficiu. -prezentarea statutului social. Ce ii cere Verde –imparat fratelui sau. n-avem de-a face cu basmul. Se acorda un punct din oficiu. Mentioneaza modurile de expunere a acestui basm………………………………… . “Estetica basmului”) 4 .1 p. Ele comunica cu omul. Cine sunt cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb si ce teste trec ei? 7.

5 .