POVESTEA LUI HARAP-ALB de ION CREANGA Tema, motivele, relatii temporale si spatiale, particularitatile fantasticului, tipologia personajelor: Acest

basm este cult (are autor cunoscut), este o opera epica inspirata din folclor, o proza fantastica cu elemente supranaturale, in care tema se refera la fortele binelui si ale raului ce se lupta pentru adevar si dreptate, in final triumfand binele. Timpul este neprecizat (odata); spatiul este nelimitat ( tara fratelui mai mare al craiului era tocmai la o margine a pamantului). Motivele specifice basmului sunt: calatoria de initiere si de maturizare a eroului, (bildungsroman), dorinta de a ajunge imparat, probele (obstacole, teste), moartea, invierea, nunta; Personajele sunt: pozitive (Harap-Alb), negative (Spanul), fantastice (Sfanta Duminica, fata imparatului Ros, cei cinci prieteni), animale personificate, cu puteri supranaturale: calul nazdravan al lui Harap-Alb, furnicile, albinele; diferiti imparati: Verde, Ros, Craiul; eroi caricaturizati, simpatici, fabulosi (expresii ale virtutilor populare): Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasarila; Povestea lui Creanga se caracterizeaza prin formule tipice de basm (la inceput: Amu cica era odata; mediane: Si mersera ei, si mersera; la sfarsit: si a tinut veselia ani intregi); Are particularitati : fantasticul este umanizat, adica eroii- prin tinuta, comportament, gesturi, mentalitate, limbaj- amintesc de personajele din Amintiri din copilarie; fantasticul este localizat (prin detalii realiste, locurile unde se deruleaza intamplarile capata contur geografic si istoric: eroii se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste, ca humulestenii). Subiectul: Incipitul contine formula tipica de basm: Amu cica era odata Expozitiunea:Verde-imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe unul dintre fiii sai, pentru a-i urma la tron, el avand doar fete (motivele: cerinta si succesiunea la conducerea imparatiei). Craiul ii pune la incercare pe cei trei feciori (motivul probei), imbracandu-se in haine de urs si reusind sa-i sperie pe feciorii cei mari, care nu trec testul, fiind lipsiti de curaj si lasi. Insa proba este depasita de mezinul curajos. Acesta, care o milostivise pe o batrana, ce se arata a fi chiar Sfanta Duminica, este povatuit de ea sa-si aleaga arme, haine si un cal (il alege pe cel mai slab, care vine de trei ori la tava cu jaratic) si pleaca in calatoria sa, fiind sfatuit de crai sa se fereasca de omul span. Intriga: Dar Spanul il pacaleste pe mezinul Craiului, inchizandu-l intr-o fantana si facandu-l sluga lui cu numele de Harap-Alb (rob alb), iar el se da drept fiul Craiului, fiind astfel un impostor. Desfasurarea actiunii; conflictul exterior dintre Harap-alb si Span: La Verde-imparat, Spanul se prezinta ca nepotul sau si, ca sa scape de Harap-Alb, il supune unor probe: sa aduca salatele din Gradina ursului; pielea cerbului, batuta cu nestemate si pe fata imparatului Ros. Harap-Alb este ajutat de Sfanta Duminica, de furnici si de albine (pe care si el le protejase in timpul calatoriei), de calul sau nazdravan, cu sprijinul carora reuseste sa depaseasca toate incercarile. El se imprieteneste cu cinci camarazi: Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, cu ajutorul carora izbuteste sa treaca de noile teste: casa infierbantata este racita de Gerila; ospatul mult prea imbelsugat este terminat de Flamanzila si de Setila; macul este ales din nisip de catre furnici,iar Pasarila si Ochila o gasesc pe fata imparatului, transformata in pasare, care este identificata de albine. Fata imparatului Ros cere sa i se aduca trei smicele (ramurele) de mar, apa vie si apa moarta, proba pe care Harap-Alb o trece cu ajutorul calului.

Punctul culminant: Apoi, ea il respinge pe Span si il demasca, spunand ca Harap-Alb este fiul adevarat al Craiului. Spanul il omoara pe Harap-Alb, taindu-i capul, (motivul mortii), dar fata ,care se indragostise de Harap-Alb, il invie cu trei smicele de mar, apa vie si apa moarta (motivul invierii). Deznodamantul: Calul nazdravan il ridica pe Span in inaltul cerului, de unde cade si moare.HarapAlb se casatoreste cu fata imparatului Ros (motivul nuntii). Personajele basmului: Protagonistul: Harap-Alb, erou pozitiv, exemplar, are trasaturi morale care reies din felul lui de a se comporta, de a actiona,de a vorbi (caracterizare indirecta).El este curajos (il infrunta pe tatal sau, travestit in urs), este generos (ii da un ban batranei ), este perseverent (trece, cu ajutorul prietenilor, toate probele, oricat de grele, din dorinta de a ajunge imparat).El este caracterizat in mod direct de autor, astfel: Fiul craiului cel mai mic ,facandu-se atunci ros cum ii gotca (gainusa), iese afara in gradina si incepe a plange in inima sa; se dovedeste slab de inger si mai fricos decat o femeiecand se duce in padurea cerbului; se minuneaza si se bate cu mana peste gura in fata lui Ochila- ceea ce evidentiaza trasaturile psihice si morale ale personajului. El este sociabil, comunicativ, facandu-si repede prieteni, care ii vor fi de un real folos la timpul potrivit. Acest erou este supus initierii, maturizarii; in timpul calatoriei sale, capata experienta de viata, devine apt pentru a conduce o imparatie. Bun, discret, respectuos, el intruneste calitatile unui erou model. Antagonistul: Spanul este caracterizat si construit in antiteza cu eroul principal, fiind personaj negativ, un simbol al raului. El este viclean, agresiv, razbunator, impostor (se da drept altcineva). Craiul are comportament taranesc, este sfatos, ironic, experimentat, bun pedagog, vorbind in pilde si zicale: degeaba mai stricati mancarea, dragii meiSa umblati numai asa, frunza frasinelului, toata viata voastra si sa va laudati ca sunteti feciori de crai, asta nu miroasa a nas de omCum vad eu, fratemeu se poate culca pe o ureche din partea voastra; la sfantul Asteapta s-a implini dorinta lui. Verde-imparat agreeaza ospetele, se inconjoara de invitati straluciti, indrageste fastul, e mandru de averea si de imparatia sa. Imparatul Ros este aspru, avar, banuitor, neprietenos si ridiculizat (doar unu-i imparatul Ros, vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivirea lui neauzita.), manifesta o atitudine familiara, de hatru: Dar ia mai aveti putina rabdare, caci fata nu-i de cele de pe drumuri, s-o luati numai asa, cum s-ar intampla. Sfanta Duminica este o eroina binefacatoare, un personaj auxiliar, o batrana umila, dar inteleapta, care il protejeaza si incurajeaza pe Harap-Alb, ajutandu-l sa treaca peste probe. Fata imparatului este sprintena, isteata, frumoasa ca Ileana din povesti, dar are puteri supranaturale: se transforma in pasare, il readuce la viata pe Harap-Alb.(A dracului zgatie de fata!-Ochila). Cei cinci tovarasi din suita protagonistului sunt niste uriasi cu figuri caricaturale si nume sugestive; sunt prietenosi, saritori, neprotocolari, iscusiti, optimisti, dotati cu puteri supranaturale (Pesemne ca aista-i Flamanzila, foamea, sac fara fund; Grozav burdahan si nesatios gatlej, de nu pot sa-i potoleasca setea nici izvoarele pamantului). Tehnica narativa se caracterizeaza prin: naratiune la persoana a treia (narator omniscient, omniprezent); dialogul cu rol in dezvoltarea actiunii, in caracterizarea personajelor; aglomerarea detaliilor asupra miscarilor, gesturilor sugestive pentru reliefarea unor tipuri umane: fricosul, lasul, curajosul, sfatosul,vicleanul,frigurosul,setosul, mancaciosul; interventii ale autorului: Sa nu ne indepartam cu vorba si sa incep a depana firul povestii; Ce pot sa zic? Dar ia sa vedem; Ce sa va spun mai mult! Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati!

Originalitatea basmului consta in: a) umorul rezultat din: -buna dispozitie a autorului, placerea lui de a povesti; - exprimarea poznasa, glumeata (mucalita): Te-as vari in san, dar nu incapi de urechi., Sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri.; - din combinatia neasteptata de cuvinte: slavit de lenes; - din caracterizari pitoresti, caricaturale ale celor cinci tovarasi (dihanie de om, namila de om, schimonositura, pocitanie de om); - din folosirea ironiei, a diminutivelor (buzisoare,bauturica), a poreclelor; -din situatii hazlii; -din expresii, ca: Si cand nu sunt ochi negri, saruti si albastri, ii era drag ca sarea-n ochi, poama dracului!. b) oralitatea stilului exprimata prin: -dialog alert, dinamizant; -interventiile autorului; -locutiuni: a vari in toti sperietii, lucru de saga, a spune verde in ochi, a-si pune pofta in cui, a face capul calendar; -interjectii: popac!, mor!mor!, hei,hei!, tranc!, mai,mai,mai!, teleap,teleap!; -proverbe si zicale: Lac de-ar fi ca broaste sunt destule, Fiecare pentru sine croitor de pane, Aparama de gaini,ca de cani nu ma tem, Frica pazeste bostanaria, Omul sfinteste locul, Nu aduce anul ce aduce ceasul, Vorba lunga saracia omului; - formule rimate: La placinte inainte, la razboi inapoi; De-ar sti omul ce-ar pati,dinainte s-ar pazi! c) limbajul operei, caracterizat de prezenta cuvintelor, formelor, expresiilor populare, regionale, familiare (amu, iaca, sa vie, rapede, aista, cearca, sara, sa ieu, oleaca, salati, colbait); de expresia vorba ceea care anunta proverbele si zicatorile; de folosirea dativului etic, cu rol afectiv(mi ti-l insfaca).

TEST (chestionar de lectura): 1. Ce ii cere Verde imparat fratelui sau, Craiul, si de ce ? 2. Carei probe ii supune Craiul pe cei trei feciori ai sai si cine o depaseste? 3. Cine il ajuta pe mezinul Craiului in incercarile lui? 4. In ce imprejurare fiul cel mic al Craiului primeste numele de Harap-Alb? 5. Care sunt cele trei probe la care este supus Harap-Alb de catre Span, la curtea lui Verde-imparat? 6. Cine sunt cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb si ce teste trec ei? 7. Cine il demasca pe Span? 8. Care este reactia Spanului ca urmare a faptului ca este demascat? 9. Care este finalul basmului? Se acorda cate un punct pentru fiecare raspuns corect si un punct din oficiu, in total zece puncte. Timp de lucru:25 TEST : 1. Demonstreaza, prin patru argumente, ca Povestea lui Harap-Albeste un basm1 p.; 2. Precizeaza care sunt particularitatile acestui basm de Ion Creanga 1 p.; 3. Relateaza o secventa narativa din aceasta opera ..2 p.; 4. Caracterizeaza personajul pozitiv din basm 2 p.; 5. Ilustreaza sursele umorului din opera 1 p.; 6. Explica in ce consta oralitatea stilului.. 1 p.; 7. Mentioneaza modurile de expunere a acestui basm .1 p. Se acorda un punct din oficiu,in total zece puncte.Timp de lucru:45 Eseu structurat: Scrie un eseu de 2-3 pagini, despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm studiat. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: -prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales ( de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, perspectiva narativa, modalitati de caracterizare, limbaj etc.); -prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele basmului cult studiat; -relevarea principalei trasaturi a personajului, ilustrata prin doua episoade/ secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate commentate; -exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul in care se reflecta o idee sau tema basmului cult studiat in constructia personajului pentru care ai optat. Eseu argumentativ: Scrie un eseu de 2-3 pagini, despre personajele dintr-un basm cult studiat, pornind de la ideile exprimate in urmatoarea afirmatie critica: Basmul e un gen vastCaracteristica lui e ca eroii nu sunt numai oameni, ci si anume fiinte himerice, animaleFiintele neomenesti din basm au psihologia lor misterioasa. Ele comunica cu omul, dar nu sunt oameni. Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici, n-avem de-a face cu basmul. (G. Calinescu, Estetica basmului)