POVESTEA LUI HARAP-ALB de ION CREANGA Tema, motivele, relatii temporale si spatiale, particularitatile fantasticului, tipologia personajelor

: Acest basm este cult (are autor cunoscut), este o opera epica inspirata din folclor, o proza fantastica cu elemente supranaturale, in care tema se refera la fortele binelui si ale raului ce se lupta pentru adevar si dreptate, in final triumfand binele. Timpul este neprecizat (“odata”); spatiul este nelimitat ( tara fratelui mai mare al craiului era tocmai la o margine a pamantului). Motivele specifice basmului sunt: calatoria de initiere si de maturizare a eroului, (bildungsroman), dorinta de a ajunge imparat, probele (obstacole, teste), moartea, invierea, nunta; Personajele sunt: pozitive (Harap-Alb), negative (Spanul), fantastice (Sfanta Duminica, fata imparatului Ros, cei cinci prieteni), animale personificate, cu puteri supranaturale: calul nazdravan al lui Harap-Alb, furnicile, albinele; diferiti imparati: Verde, Ros, Craiul; eroi caricaturizati, simpatici, fabulosi (expresii ale virtutilor populare): Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasarila; Povestea lui Creanga se caracterizeaza prin formule tipice de basm (la inceput: ”Amu cica era odata…”; mediane: ”Si mersera ei, si mersera…”; la sfarsit: “…si a tinut veselia ani intregi…”); Are particularitati : fantasticul este umanizat, adica eroii- prin tinuta, comportament, gesturi, mentalitate, limbaj- amintesc de personajele din “Amintiri din copilarie”; fantasticul este localizat (prin detalii realiste, locurile unde se deruleaza intamplarile capata contur geografic si istoric: eroii se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste, ca humulestenii). Subiectul: Incipitul contine formula tipica de basm: “Amu cica era odata…” Expozitiunea:Verde-imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe unul dintre fiii sai, pentru a-i urma la tron, el avand doar fete (motivele: cerinta si succesiunea la conducerea imparatiei). Craiul ii pune la incercare pe cei trei feciori (motivul probei), imbracandu-se in haine de urs si reusind sa-i sperie pe feciorii cei mari, care nu trec testul, fiind lipsiti de curaj si lasi. Insa proba este depasita de mezinul curajos. Acesta, care o milostivise pe o batrana, ce se arata a fi chiar Sfanta Duminica, este povatuit de ea sa-si aleaga arme, haine si un cal (il alege pe cel mai slab, care vine de trei ori la tava cu jaratic) si pleaca in calatoria sa, fiind sfatuit de crai sa se fereasca de omul span. Intriga: Dar Spanul il pacaleste pe mezinul Craiului, inchizandu-l intr-o fantana si facandu-l sluga lui cu numele de Harap-Alb (rob alb), iar el se da drept fiul Craiului, fiind astfel un impostor. Desfasurarea actiunii; conflictul exterior dintre Harap-alb si Span: La Verde-imparat, Spanul se prezinta ca nepotul sau si, ca sa scape de Harap-Alb, il supune unor probe: sa aduca salatele din Gradina ursului; pielea cerbului, batuta cu nestemate si pe fata imparatului Ros. Harap-Alb este ajutat de Sfanta Duminica, de furnici si de albine (pe care si el le protejase in timpul calatoriei), de calul sau nazdravan, cu sprijinul carora reuseste sa depaseasca toate incercarile. El se imprieteneste cu cinci camarazi: Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, cu ajutorul carora izbuteste sa treaca de noile teste: casa infierbantata este racita de Gerila; ospatul mult prea imbelsugat este terminat de Flamanzila si de Setila; macul este ales din nisip de catre furnici,iar Pasarila si Ochila o gasesc pe fata imparatului, transformata in pasare, care este identificata de albine. Fata imparatului Ros cere sa i se aduca trei smicele (ramurele) de mar, apa vie si apa moarta, proba pe care Harap-Alb o trece cu ajutorul calului.

1

iese afara in gradina si incepe a plange in inima sa…”.ceea ce evidentiaza trasaturile psihice si morale ale personajului.” Verde-imparat agreeaza ospetele. un simbol al raului. Personajele basmului: Protagonistul: Harap-Alb. toate probele. il readuce la viata pe Harap-Alb. ”Ce pot sa zic? Dar ia sa vedem…”. mancaciosul. curajosul. saritori. se dovedeste “slab de inger” si “mai fricos decat o femeie”cand se duce in padurea cerbului. aglomerarea detaliilor asupra miscarilor. este generos (ii da un ban batranei ). foamea. o batrana umila. respectuos. gesturilor sugestive pentru reliefarea unor tipuri umane: fricosul. un personaj auxiliar. dar are puteri supranaturale: se transforma in pasare.El este curajos (il infrunta pe tatal sau. Imparatul Ros este aspru.frigurosul. se minuneaza si “se bate cu mana peste gura” in fata lui Ochila. omniprezent). vorbind in pilde si zicale: ”…degeaba mai stricati mancarea. de a actiona. comunicativ. El este sociabil. avar. frunza frasinelului. dialogul cu rol in dezvoltarea actiunii. ironic. dragii mei…Sa umblati numai asa. cu ajutorul prietenilor. sac fara fund…”. asta nu miroasa a nas de om…Cum vad eu. e mandru de averea si de imparatia sa. agresiv. ”Grozav burdahan si nesatios gatlej. in caracterizarea personajelor. exemplar. travestit in urs).El este caracterizat in mod direct de autor. devine apt pentru a conduce o imparatie. in timpul calatoriei sale. el intruneste calitatile unui erou model. care ii vor fi de un real folos la timpul potrivit. impostor (se da drept altcineva). taindu-i capul. care il protejeaza si incurajeaza pe Harap-Alb. facandu-si repede prieteni. cum s-ar intampla. isteata. Fata imparatului este sprintena. (motivul mortii). capata experienta de viata.Punctul culminant: Apoi. banuitor. dar inteleapta.” Sfanta Duminica este o eroina binefacatoare. indrageste fastul. este perseverent (trece. neprotocolari. vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivirea lui neauzita. bun pedagog. manifesta o atitudine familiara. dar fata . Antagonistul: Spanul este caracterizat si construit in antiteza cu eroul principal. lasul. din dorinta de a ajunge imparat). este sfatos. ”Ce sa va spun mai mult! Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati!” 2 . spunand ca Harap-Alb este fiul adevarat al Craiului. El este viclean. de hatru: ”Dar ia mai aveti putina rabdare. s-o luati numai asa. Spanul il omoara pe Harap-Alb. Bun. de unde cade si moare. oricat de grele. apa vie si apa moarta (motivul invierii). Craiul are comportament taranesc. Cei cinci tovarasi din suita protagonistului sunt niste uriasi cu figuri caricaturale si nume sugestive.care se indragostise de Harap-Alb. fiind personaj negativ.(“A dracului zgatie de fata!”-Ochila). Deznodamantul: Calul nazdravan il ridica pe Span in inaltul cerului. discret. toata viata voastra si sa va laudati ca sunteti feciori de crai. erou pozitiv. neprietenos si ridiculizat (“doar unu-i imparatul Ros. la sfantul Asteapta s-a implini dorinta lui. sfatosul. de nu pot sa-i potoleasca setea nici izvoarele pamantului…”). dotati cu puteri supranaturale (“Pesemne ca aista-i Flamanzila. Tehnica narativa se caracterizeaza prin: naratiune la persoana a treia (narator omniscient. interventii ale autorului: ”Sa nu ne indepartam cu vorba si sa incep a depana firul povestii…”.de a vorbi (caracterizare indirecta).HarapAlb se casatoreste cu fata imparatului Ros (motivul nuntii).”). are trasaturi morale care reies din felul lui de a se comporta.facandu-se atunci ros cum ii gotca (gainusa). razbunator. ajutandu-l sa treaca peste probe. astfel: ”Fiul craiului cel mai mic . sunt prietenosi. optimisti. experimentat. maturizarii. se inconjoara de invitati straluciti.vicleanul. caci fata nu-i de cele de pe drumuri. Acest erou este supus initierii. fratemeu se poate culca pe o ureche din partea voastra. il invie cu trei smicele de mar. ea il respinge pe Span si il demasca. frumoasa ca Ileana din povesti.setosul. iscusiti.

. mor!mor!. teleap. ”Nu aduce anul ce aduce ceasul”. expresiilor populare. -din situatii hazlii. a-si pune pofta in cui. rapede. colbait). dar nu incapi de urechi. ”Vorba lunga saracia omului”. schimonositura.din caracterizari pitoresti. sa vie. la razboi inapoi”. ”Sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri. de folosirea dativului etic.Originalitatea basmului consta in: a) umorul rezultat din: -buna dispozitie a autorului. ”Omul sfinteste locul”. cearca. a face capul calendar. lucru de saga. sa ieu. cu rol afectiv(“mi ti-l insfaca…”). glumeata (mucalita): ”Te-as vari in san. tranc!. -proverbe si zicale: ”Lac de-ar fi ca broaste sunt destule”. dinamizant. -locutiuni: a vari in toti sperietii. -din expresii. aista.din combinatia neasteptata de cuvinte: ”slavit de lenes”.mai!.”.teleap!. saruti si albastri”. ”ii era drag ca sarea-n ochi”. caricaturale ale celor cinci tovarasi (“dihanie de om.hei!. .dinainte s-ar pazi!” c) limbajul operei. ”Frica pazeste bostanaria”. regionale. formelor. ca: ”Si cand nu sunt ochi negri. .mai. ”De-ar sti omul ce-ar pati. iaca. a poreclelor. a diminutivelor (“buzisoare”. . sara.ca de cani nu ma tem”. b) oralitatea stilului exprimata prin: -dialog alert.formule rimate: “La placinte inainte. ”Aparama de gaini. mai. caracterizat de prezenta cuvintelor. ”poama dracului!”. -interventiile autorului. . -interjectii: popac!. de expresia “vorba ceea” care anunta proverbele si zicatorile. oleaca.”.”bauturica”).din folosirea ironiei. a spune verde in ochi. 3 . namila de om. hei. ”Fiecare pentru sine croitor de pane”. salati. placerea lui de a povesti.exprimarea poznasa. pocitanie de om”). familiare (amu.

despre personajele dintr-un basm cult studiat. Care este reactia Spanului ca urmare a faptului ca este demascat? 9.Timp de lucru:45’ Eseu structurat: Scrie un eseu de 2-3 pagini. ci si anume fiinte himerice.1 p. ilustrata prin doua episoade/ secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate commentate. -prezentarea statutului social. Relateaza o secventa narativa din aceasta opera…………………………………… . Cine sunt cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb si ce teste trec ei? 7. Calinescu.). despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm studiat. Se acorda un punct din oficiu. dar nu sunt oameni. Ce ii cere Verde –imparat fratelui sau. perspectiva narativa. In ce imprejurare fiul cel mic al Craiului primeste numele de Harap-Alb? 5.. 2. -exprimarea unui punct de vedere argumentat.. la curtea lui Verde-imparat? 6. Demonstreaza. 3. si de ce ? 2. semnificative pentru realizarea personajului ales ( de exemplu: actiune. Ilustreaza sursele umorului din opera……………………………………………… 1 p. Craiul.... Cine il demasca pe Span? 8. 5. animale…Fiintele neomenesti din basm au psihologia lor misterioasa. 7. Cine il ajuta pe mezinul Craiului in incercarile lui? 4. prin patru argumente. prin raportare la conflictul/ conflictele basmului cult studiat. al personajului ales. Caracterizeaza personajul pozitiv din basm………………………………………… 2 p. n-avem de-a face cu basmul.” (G. 1 p. Care sunt cele trei probe la care este supus Harap-Alb de catre Span. Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici. 6. modalitati de caracterizare. Eseu argumentativ: Scrie un eseu de 2-3 pagini. constructia subiectului. pornind de la ideile exprimate in urmatoarea afirmatie critica: “Basmul e un gen vast…Caracteristica lui e ca eroii nu sunt numai oameni. Precizeaza care sunt particularitatile acestui basm de Ion Creanga………………… 1 p. relatii temporale si spatiale. conflict.TEST (chestionar de lectura): 1. 4. Carei probe ii supune Craiul pe cei trei feciori ai sai si cine o depaseste? 3. Mentioneaza modurile de expunere a acestui basm………………………………… . Explica in ce consta oralitatea stilului………………………………………………. Ele comunica cu omul.2 p. ca “Povestea lui Harap-Alb”este un basm……1 p.. Care este finalul basmului? Se acorda cate un punct pentru fiecare raspuns corect si un punct din oficiu.in total zece puncte.. In elaborarea eseului.. “Estetica basmului”) 4 . despre modul in care se reflecta o idee sau tema basmului cult studiat in constructia personajului pentru care ai optat. vei avea in vedere urmatoarele repere: -prezentarea a patru elemente ale textului narativ. -relevarea principalei trasaturi a personajului. moral etc. limbaj etc. psihologic. in total zece puncte. Timp de lucru:25’ TEST : 1.

5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful