Iustinian I, a fost mprat bizantin n perioada (527 - 565).

Iustinian s-a nscut n 482 n satul Tauresium. Familia lui era vorbitoare a limbii latine, iar
Iustinian era nepotul viitorului mprat Iustin I, care a fcut dup anul 470 carier militar n
armata mpratului Leon I al Imperiului Roman de Rsrit (457-474).
Visul lui Iustinian a fost s reconstruiasc Imperiul Roman (cretinat ns) prin unirea celor
dou imperii, de apus i de rsrit. A reuit n parte prin generalul su Belisarie care a cucerit
Peninsula Italic i nordul Africii. ncercrile grele din punct de vedere militar i financiar de
cucerire a Italiei, ncepute de Belisarie i ncheiate de Narses (un alt general) nu au avut un efect
ndelungat. n 568, venirea longobarzilor acolo a distrus opera lui Iustinian.
mpratul n triumf asupra barbarilor (mpratul este Iustinian I sau Anastasiu I)
Evenimentul intern cel mai important a fost rscoala Nika din Constantinopol. Opozanii lui
Iustinian au proclamat un alt mprat, pe Hepatius, nepotul fostului mprat Anastasiu I. n
timp ce Iustinian vedea situaia ca i pierdut, soia sa, mprteasa Teodora, o fost artist de
circ, s-a opus retragerii din capital. Prin negocieri purtate de Narses cu revoltaii i prin atacul
surprinztor al lui Belisarie cu trupele loiale mpratului n hipodrom, unde s-au adunat
revoltaii, rscoala a fost potolit.
Una dintre cele mai mari realizri ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman nceput n
529. Iustinian a ncercat s revitalizeze societatea roman, aflat n ultimul stadiu al
descompunerii, printr-o uria oper de sistematizare a dreptului clasic i postclasic, astfel nct
s poat fi aplicat la realitile secolului al VI-lea din Imperiul Roman.
Iustinian, un cretin convins, a jucat un rol important n istoria Bisericii. El nsui a ntocmit
tratate religioase, a condus adunri bisericeti (sinoade) i a ntemeiat episcopia Iustiniana
Prima. A construit biserica Hagia Sophia (Sfnta Sofia), un monument remarcabil al
arhitecturii universale.
A murit la 11 noiembrie 565 n Constantinopol.