Radiolocaia este o modalitate de determinare a existenei i poziiei relative a unei
staii sau a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electromagnetice: vitez de propagare constant i propagarea n linie dreapt. Poziia unui obiect int este caracterizat n calcul de mai multe elemente.
Radiolocaia i-a gsit aplicaii n meteorologie, n radionavigaia aerian i
maritim: identificarea formelor de relief, insulelor, ghearilor, obstacolelor etc.
Instalaia de radiolocaie se compune, n esen, dintr-un emitor, un receptor i
un sistem de antene.
Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare ale poziiei obiectului, undele
radio trebuie emise sub forma unor fascicule mai nguste.
Pentru aceasta, antena radiolocatorului se aaz n focarul unei oglinzi metalice
concave, care reflect undele ntr-o singur direcie.
Emitorul emite trenuri de unde separate prin pauze, funcionnd prin impulsuri. n timpul pauzelor de emisie, prin intermediul receptorului antena recepioneaz undele reflectate.
Recepionarea semnalului se msoar cu oscilograful catodic.