Clasificarea undelor electromagnetice

Notiuni Generale :

Cimpul electromagnetic: ansamblul cimpurilor electrice si magnetice ,care oscileaa si se

genere aza reciproc.

Unda electromagnetica: un cimp electromagnetic care se propaga .

Undele (radiatiile) electromagnetice pot fi grupate dupa fenomenul care sta la baza producerii lor. Astfel
, radiatiile numiteheriene se datoresc oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau in circuitele
electronice speciale.

Prin transformarea energiei interne a oricarui corp in energie

electromagnetica rezulta radiatiile termice. Radiatiile electromagnetice ,

numite radiatiile de frinare , apar la frinarea brusca a electronilor in

cimpul nucleului atomic.Radiatiile sincrotron ( denumirea se datoreste

faptului ca acest fenomen a fost pus in evidenta la o instalatie de

accelerare a electronilor in cimp magnetic , numit sincrotron ) si au

originea in miscarea electronilor intr-un cimp magnetic .

Acestor grupe de radiatii le corespund anumite domenii de frecvente.

Cea mai uzuala mprire a radiaitilor electromagnetice se face insa dupa frecventa si lungimea sa de unde
in vid. Aceasta mprire cuprinde urmatoarele grupe :

1.Undele radio. Domeniul de frecventa a acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pina la un
gigahertz ( 1GHz = 109 Hz ) , adica au lungimea de unda cuprinsa intre citiva km pina la 30 cm . Se
utilizeaza in special in transmisiile radio si TV. Dupa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (2
Km - 600 m ) , unde medii ( 600 - 100 m ) , unde scurte ( 100 - 10 m ) si unde ultrascurte ( 10 m - 1
cm ).

2.Microundele. Sunt generate ca si undele radio de instalaii electronice .Lungimea de unda este
cuprinsa intre 30 cm si 1 mm . In mod corespunzator frecventa variaza intre 109 -- 31011 Hz. Se
folosesc in sistemele de telecomunicatii , in radar si in cercetarea stiintifica la studiul proprietatilor
atomilor , moleculelor si gazelor ionizate. Se subimpart in unde decimetrice, centimetrice si
milimetrice.

3.Radiatia infrarosie. Cuprinde domeniul de lungimi de unda situat intre 10-3 si 7,810-7 m ( 31011--
41014 Hz ). In general sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat instalatii
electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetrica.

4.Radiatia vizibila. Este radiatia cu lungimea de unda cuprinsa intre aproximativ 7,610-7 m si 41014 m.
5.Radiatia ultravioleta. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul 3,810-7 si 610-
10 m. Este generat de catre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o
sursa puternica de radiatii ultraviolete.

6.Radiatia X ( sau Rontgen ) . Aceste radiatii au fost descoperite in 1895 de fizicianul german W.
Rontgen. Ele sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei
tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de volti , bombardeaza un electrod.

7.Radiatia . Constituie regiunea superioara ( 3 10 18 - 3 10 22 Hz ) in clasificarea undelor

electromagnetice in raport cu frecventa lor. Sunt produse de catre nucleele atomilor.

Inductia electromagnetica
Unsprezece ani a cautat Faraday (intre 1820 si 1831) sa descopere producerea curentului electric sub
actiunea cimpului magnetic. Totul parea atit de simplu , dar toate experimentele erau sortite
esecului pentru ca se rationa astfel : din moment ce apare un cimp magnetic in jurul unui curent electric ,
de ce nu apare si un curent electric intr-un conductor plasat intr-un cimp magnetic ? intr-adevar , cimpul
magnetic apare , in jurul unui curent electric , dar acesta este intretinut printr-un consum de energie din
exterior. In cazul in care plasam in repaus un conductor intr-un cimp magnetic , nu se consuma energie ,
deci nu poate sa apara un curent electric.
Experienta cruciala a lui Faraday , care prefigura transformatorul de mai tirziu a fost efectuata in felul
urmator : pe un cilindru de lemn a infasurat doua bobine , una legata la un galvanometru ( B1 ) si alta la o
baterie ( B2 ). In mod neasteptat , in bobina B1 aparea un curent numai atunci cind
intrerupatorul K stabilea sau intrerupea curentul prin B2. Semnalul aparut in B1 era slab , dar disparea
chiar daca prin B2 circula curentul , deci exista un cimp magnetic ale carui linii treceau si prin B1. O
alta observatie : curentul inregistrat in B1 avea un sens la inchiderea circuitului , dar si schimba sensul la
intreruperea curentului. O analiza atenta a curentului din B1 , numit curent indus , a aratat ca la
inchiderea circuitului , cind se stabileste un cimp magnetic , sensul curentului indus este astfel , incit
cmpul magnetic creat de el are sens invers cimpului generat de B2. Dimpotriva , la intreruperea
curentului , deci cind cimpul magnetic dispare , sensul curentului este astfel , inct cimpul creat de el are
acelasi sens cu cel care dispare. Fenomenul astfel descoperit de Faraday a primit
numele de inductie electromagnetica.

Culea Nadin
 Clasificarea undelor
1. Clasificarea undelor electromagnetice in functie de sursa si frecvent a Antonescu Cristian Dinescu
Marina Radu Tatiana

2. Undele electromagnetice <ul><li>Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de &quot;ecuaiile

lui Maxwell&quot; i apoi descoperite experimental de Heinrich Hertz. Variaia unui Camp
electric produce un camp magnetic variabil, cruia i transfer n acelai timp i energia. La rndul ei,
energia cmpului magnetic variabil creat, genereaz un cmp electric care preia aceast energie. n acest
fel energia iniial este transformat alternativ i permanent dintr-o form (electric n magnetic i
invers) n cealalt, iar procesul se repet ducnd la propagarea acestui cuplu de cmpuri. Trebuie totui
subliniat c exist n procesul menionat i pierderi de energie (amortizri) ce nsoesc fenomenul.
</li></ul>

3. <ul><li>In cartea &quot;Electricitatea i magnetismul&quot;, publicat n 1873, James Clerk Maxwell a

prevzut drept consecin a ecuaiilor de cmp posibilitatea de a genera / detecta unde
electromagnetice. </li></ul><ul><li>Ulterior, n anul 1883, George Francis Fitzgerald a observat c
teoria Maxwell sugereaz faptul c acest tip de unde poate fi obinut prin modificri (variaii) ale
curentului electric. </li></ul><ul><li>In anul 1887 Heinrich Hertz a produs i ulterior a detectat
primele unde radio (numite iniial, din aceast cauz, unde heriene ; ulterior undele electromagnetice
avnd lungimi de und &quot;lungi&quot; au fost rebotezate de ctre Marconi unde radiotelegrafice).
</li></ul><ul><li>Experimentele efectuate de Hertz s-au bazat pe dou dispozitive, la construcia crora
a depus o munc titanic. </li></ul>

4. <ul><li>Primul dispozitiv este ceea ce numim astzi eclatorul lui Hertz, a crui structur poate fi
urmrit n figura alaturata. </li></ul><ul><li>Bobina de inducie Ruhmkorff avea proprietatea de a
induce n secundar o tensiune nalt care ajuns la nivelul sferelor mici producea o descrcare
electric i (probabil) genera oscilaii electromagnetice de nalt frecven (de ordinul 50 MHz).
</li></ul>

5. <ul><li>Existena acestor unde electromagnetice trebuia evideniat experimental, drept pentru care
cel de-al doilea dispozitiv inventat de Hertz a fost rezonatorul care-i poart numele.
</li></ul><ul><li>Rezonatorul lui Hertz (pe post de receptor) a fost amplasat n apropierea eclatorului.
Experimentele care au stabilit geometria optim a acestuia (adaptat frecvenei undelor generate) au
durat nou ani. Ceea ce s-a obinut n prim faz a fost observarea unor mici scntei ntre cele dou
sfere ale rezonatorului. Concluzia a fost c ntre cele dou dispozitive s-a transmis ceva.
</li></ul><ul><li>Rezultatele obinute au fost prezentate sub titlul &quot; Despre fenomene de inducie
provocate cu ajutorul unor procese electrice n izolani &quot; ntr-o sesiune de comunicri a Academiei
din Berlin (10 mai 1887). </li></ul>

6. Tipuri de unde electromagnetice <ul><li>n funcie de frecventa sau lungimea de unda cu care radiatia
se repet n timp, respectiv n spaiu, undele electromagnetice se pot manifesta n diverse forme.
</li></ul><ul><li>Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n
cteva domenii, de la frecvenele joase spre cele nalte: </li></ul><ul><li>radiaiile (undele) radio
</li></ul><ul><li>microunde </li></ul><ul><li>radiaii hertziene, </li></ul><ul><li>radiaii infraroii,
</li></ul><ul><li>radiaii luminoase, </li></ul><ul><li>radiaii ultraviolete, </li></ul><ul><li>radiaii
X (Rntgen), </li></ul><ul><li>radiaii &quot;&quot; (gamma). </li></ul>

7. Undele Radio <ul><li>Domeniul de frecventa a acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pana la un
gigahertz (1GHz = 109Hz), adica au lungimea de unda cuprinsa intre cativa km pana la 30cm. Se
utilizeaza in special in transmisiile radio si TV. Dupa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (2Km-
600m), unde medii (600-100 m), unde scurte (100-10 m) si unde ultrascurte (10 m-1cm).Uniunea
Internationala a Telecomunicatiilor , forul care reglementeaz telecomunicaiile prin unde radio,
stabilete prin convenie limita superioar a frecvenei undelor radio la 3.000 GHz. </li></ul>

8. Microundele <ul><li>Sunt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea de unda este
cuprinsa intre 30cm si 1mm. In mod corespunzator frecventa variaza intre 10931011Hz. Se folosesc in
sistemele de telecomunicatii si in cercetarea stiintifica la studiul propietatilor atomilor, moleculelor si
gazelor ionizate. Se subimpart in unde decimetrice, centimetrice si milimetrice. Se mai folosesc si in
domeniu casnic. </li></ul>

9. Radiatiile Hertziene <ul><li>Se datoreaza oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau in

circuitele electronice speciale. </li></ul><ul><li>Sunt emise de oscilatiile electronilor din antenele
emitatoare folosite in sistemele de radiocomunicatii si microunde (televiziune, radar, cuptoare).
</li></ul><ul><li>Aplicatie: Radarul folosit pentru determinarea vitezei autovehiculelor se bazeaza pe
faptul ca frecventa oscilatiilor receptionate de observator este mai mare daca sursa se aproprie de el si
mai mica daca sursa se departeaza. Sursa care emite trenuri de unde electromagnetice este plasata in
masina politiei, stationata la marginea soselei. Unda reflectata de autovehicul care se aproprie este
receptionata ca o unda emisa de o sursa mobila, cu frecventa marita. Unda receptionata este compusa cu
o unda cu frecventa constanta pentru aparitia fenomenului de batai, si prin masurarea schimbarii
frecventei cu ajutorul batailor, se determina viteza autovehiculuilui care trece prin dreptul radarului.
</li></ul>

10. Radiatiile infrarosii <ul><li>Sunt unde electromagnetice emise de corpurile calde, fiind si una din cele
trei categorii in care sunt impartite radiatiile solare (radiatiile infrarosii, lumina vizibila si radiatiile
ultraviolete). Ele se obtin prin oscilatiile moleculelor, atomilor si ionilor, iar amplitudinile lor depind de
temperatura corpurilor si de tranzitiile electronilor catre invelisurile interioare ale atomilor, cu nivele
energetice inferioare. Sunt puternic absorbite de apa sau de alte substante si produc incalzirea acestora.
Si corpul uman absoarbe aceste raze si percepandu-le ca si caldura. Radiatiile sunt folosite in diferite
procese de incalzire si uscare, in construirea detectoarelor cu lumina infrarosie, pentru retinerea pozelor
pe filme sensibile la lumina infrarosie, la fotocopiatori termici. </li></ul>

11. <ul><li>Radiatiile infrarosii cuprind domeniul de lungimi de unda situata intre 10-3 si 7,810-7m
(31011--41014Hz). In general sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat instalatii
electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetric. </li></ul>

12. Radiatiile luminoase (vizibile) <ul><li>Pot fi percepute de ochiul uman fiind emise de stele, lampi cu
filamente incandescente a caror temperatura poate atinge 2000 - 3000C, tuburi cu descarcaturi de gaze,
arcuri electrice. Emisia luminii se obtine in urma tranzitiilor electronilor pe nivele energetice inferioare
atomilor. </li></ul>
13. <ul><li>Lungimile de und corespunztoare se plaseaz n domeniul 400 - 780 nm. Cele mai multe
surse nu radiaz lumin monocromatic (lumin de o singur culoare, avnd o frecven / lungime de
und unic). Ceea ce se numete lumin alb este un amestec al tuturor culorilor din spectrul vizibil.
</li></ul>

14. <ul><li>Sursele de lumin difer n funcie de maniera n care se realizeaz transferul de energie de la
sarcini electrice (electroni) la unda emis. Astfel, dac energia provine de la cldur, atunci sursa se
numete incandescent . Dac energia iniial este de alt natur (chimic sau electric) sursa se numete
luminescent . Un caz particular de surs monocromatic i directiv este reprezentat de laser .
</li></ul><ul><li>Pentru fiecare mod de a produce lumina exist i un mod particular de a o detecta (aa
cum cldura produce lumin incandescent, la rndul ei lumina incandescent - cnd este detectat -
produce cldur msurabil). </li></ul>

15. Radiatiile ultraviolete <ul><li>Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul 3,810-
7m si 610-10 m. Este generata de catre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele
este o sursa puternica de radiatii ultraviolete. Radiatiile continute in lumina solara se absorb in mare
parte in stratul superior al atmosferei (stratul de ozon). Cu cat altitudinea creste, cu atat cresc radiatiile
ultraviolete. Acestea duc la schimbari la nivelul pielii: pigmentare, ardere, cancer. Lumina ultravioleta
incurajeaza formarea vitaminei D si omoara bacteriile . Este de asemenea utila in dermatologie, la
iluminatul fluorescent si la instalatii de numerotare in industrie. Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor
electronilor de pe nivele cu energii mari pe nivele cu energii mici. </li></ul>

16. <ul><li>Radiatiile ultraviolete sunt emise atat de soare cat si de corpuri incalzite puternic si vaporii
de mercur din tuburi de sticla speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii). </li></ul>

17. Raditiile X <ul><li>Razele X sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici,
cuprinse ntre 0,1 i 100 ( ngstrm ). </li></ul><ul><li>n timpul unor experimente, fizicianul
german Wilhelm Conrad Rontgen, bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta
emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X . Radiaiile X au fost numite mai
trziu radiaii Roentgen sau Rntgen. </li></ul>

18. Obtinerea razelor X in laborator <ul><li>Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care
electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod
(anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care
ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri: </li></ul><ul><li>Electronii,
avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu.
Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei
sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X. </li></ul><ul><li>La
trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii
atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate
fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe
straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.
</li></ul>

19. <ul><li>Au frecvente mari si sunt folosite pentru realizarea radiografiilor medicale, deoarece sunt
absorbite diferit de muschi si oase si impresioneaza placile fotografice. Radiatiile sunt folosite si in
scopuri terapeutice, deoarece ajuta la combaterea dezvoltarii tesuturilor celulare bolnave. Produc
fluorescenta unor substante. Radiatiile Roentgen sunt utile si in descoperirea falsurilor in arta. </li></ul>

20. Proprietatile radiatiilor X <ul><li>In vid ele se propag cu viteza luminii;

</li></ul><ul><li>Impresioneaz plcile fotografice; </li></ul><ul><li>Nu sunt deviate de cmpuri
electrice i magnetice; </li></ul><ul><li>Produc fluorescena unor substane (emisie de lumin);
</li></ul><ul><li>Sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului;
</li></ul><ul><li>Ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin
corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale
cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea
substanei prin care trec. </li></ul>

21. Razele gamma <ul><li>Radiaia sau razele gamma sunt unde electromagnetice de frecvene foarte
nalte produse de interaciuni ntre particule subatomice, cum ar fi la dezintegrrile radioactive sau la
ciocnirea i anihilarea unei perechi electron - pozitron. </li></ul><ul><li>Sunt emise in procesele de
dezintegrare nucleara si in reactiile nucleare din soare, stele (acestea sunt absorbite de atmosfera) si in
reactoarele nucleare terestre. Sunt cele mai penetrante, avand frecvente si energiile cele mai mari. Sunt
folosite in defectoscopie, pentru sterilizare si in medicina (tratarea cancerului). </li></ul>

Gordas Dumitru