www.referat.

ro

Citate din Ciuleandra-L.Rebreanu

CapXII Puiu se simtea bine,asa fr gnduri.Vremea trecea peste dnsulca o ap cugtoare,Intrun murmur prelung,molesitor.Ochii luisorbeau numai albul lin n care se topeau nceputurile de gnduri ca niste bsicutede spum pe oglinda unui lac adnc. CapXIII Aici era un om strinn,simplu,care ntelegea nenorocirea altuiasi cuta,cum l tia capul,s-i usureze situatia.El,pn acuma,cu oamenii de teapa gardianuluia avut numai relatii de la stpn la servitor.Niciodat nu a stat de vorb de aproape si nu si-a nchipuit c n asemenea suflete ar putea s se adpostesc sentimente deosebite.Ca s-i rsplateasc inima,l ntreb cu glas prietenos -Cum te cheam pe tine,biete? -Andrei Leahu,boierule rspunse,bucuros gardianul. -Si de unde esti?continu Puiu,Din ce judet? -din Arges,boierule,comuna Ciofrngi -Arges?facu Puiu cu o usoar tresrire.Am umblat si eu mult prin Arges.UN unchi de al meu ,din parteamamei are o mosie la Mnesti Parc l-ar fi mpins niste amintiri puternice,Puiu,dup o pauz.ntreb cu mare vioiciune -Da pe la voi este Ciuleandra? -Ciuleandra?Zmbi Leahu.Cum s nu fie,boierule?Dar pe la noi i zicem Suleandra,c-asa am apucat....Tare frumos joc-adug apoi dnsul.Parc nici nu-ti vine s te mai oprestidac l-ai nceput..Ati jucat poate si d-vs Suleandra,boierule? -DA..adic.. blbi Puiu neasteptndu-se la ntrebre,si acum cu o prere de ru c, fr nii un rost ,a adus vorba despre Ciuleandra. El s-a putut stpni cnd a trebuit se gndi PuiuSi ce lovitur mare primise Un simplu tran a fost n stares renunte La tot,s nfrunte necunoscutul unei noi vieti,numai ca s evite tentatia de-a suprima viata unei femei ticloase. Cap XIV Dac nu m-am putut stpninici ct gardianul,nseamn c am avut n mine instinctul ctiminal nnscut. De aici urmeazc nu el poatefi vimnovat de ceea ce s-antmplat,ci soarta i-a turnat n snge pornirea nenfrnatspre crim.

ntr-o clip de slbiciune,instinctul crncenl-a surprins,i-a adormit puterea moral de rezistentsi l-a mpins s ucid spre a satisface porunca destinului. Crima presupune cel putin voint.Dar fapta lui?n locul instinctului de ucidere s-ar fi putut s mosteneasc instinctul de sinucidere.Atunci n-ar mai fi luat viata Madaleinei,ci,n clipa cnd l-ar fi ndemnat sngele bolnav,s-ar fi zvrlit pe fereastr sau si-ar fi vrt capul n jratecul cminului. Chiar purtarea btrnului fat de dnsul a fost un sir lung de caoricii a cror explicatie de abia azi i se dezvluie..De pild cum a cutat s-l fereasc de contactul de prieteni violetisau mai trziu clcndu-si pe inim i-a dat voie s se ocupe cu vntoarea.si aduce aminte,c-i zicea Nu e bine s te obisnuiesti a vrsa snge si a ucide,nici chiar slbtciuni. La urma urmelor poate c e mai bine s-ti mplinesti pofta de a ucide,mpuscnd iepuri si prepelite. Puiu era convins acumac btrnul stia cu ce stigmat ngrozitore mpovrat unicul lui vlstarti de aceea a cutat s-l apere cum a putut Si dac totusi m-ar fi prevenit,poate c era mai bine!..As fi putut s m lupt si eu mpotriva rului din mine. Pn s mai adoarm ns mai cut s-si gseasc n trecut momente n care s-a manifestat instinctul vrsrii de snge. Isi amitiplcerea grozav de-a privi de pe cnd era un prichindel ,la tar,cnd se tiau psrile pt. buctarie. Apoi pornirea lui stranie si irezistibil ,cnd poseda o femeie de-a o ucidentr-o mbrtisare supremsau cu o srutare care s-i opreasc definitiv respiraia.Mai n glum ,mai n serios se poart n ubire ca un criminal sadic.Pe Madeleine cnd a vzut-o intia oar,i-a venit mereu s o strng la piept pn si da d a sufletul n braele lui.Si nc socotea c dorinta aceasta pervers nsemna un exces de iubire. CAP XV Doctorul Ursu,cvd sfsi,se ntoarse la Puiu si ,cu o clipire ciudat din ochi si cu o intonatie ce nu era nici ntrebare,nici afirmare,fcu ncet -Mdlina? Si totusi intonatia lui a vrut s nsemne ceva... Toat ziua l frmnt acest singur cuvnt si doctorul.Din ce n ce i se cristaliza nbsuflet c doctorul e un om straniu.avea simtmntulc l urste.i era rusine s si-l mrturiseasc i se prea c trebuie s fie ceva bonvicois,ca MANIA PERSECUIEI. CapXVI Doctorul fu si mai sobru ca i de obicei.Era mbrcat n negru.Se uita cteva clipe mohort la Puiu si nu-i adres nici un cuvnt Mai trziu gsi suspect si aceast purtarea doctorului.De ce nu i-a vorbit nimica?Si de ce s-a mbrcat n haine negre ,tocmai n ziua nmormntrii ei?

El cunostea lumea si stiia c nu va avea o situatie tocmai plcut,tocmai ntre prieteni.De altfel,nsusi btrnul la fel a vzut,cnd,din primul momenti-a spus c va trebui s triasc n strintate ctiva ani,pn se vor mai uita lucrurile. n dou zile un om ,singur cu sufletul lui,ntre patru ziduri ntelegemai mult dect altfel n douzeci de ani. -Tat,tat-gemu Puiudeodat plngtor-am eu nsumi constiinta c sunt criminal. Germenul crinei a fost n mine,a crescut,m-a urmrit pn ce m-a nvins!adug Puiu nvins. Asa cum artau mprejurrile ,ajusese la convingerea c e rezultatul unei deformri sufletesti subite.Adic tocmai de ceea ce se temusc dnsul,efectul nprasnic al eredittii unui neanm cu sngele prea vechi si neprimenit... Astfel Puiu nu mai era dect victima ntmpltoare,pe cnd vinovatii adevrati sunt strmosii cei multi,,care ntrecndu-se s pstreze neprihnitsngele neamului,au acumulat si germenii pierzaniei.Ar fi o nedreptate strigtoare s cfie osndit bietul Puiu,s ispseasc un pcat de care el,dup orice dreptate omeneasc,nu poate fi fcut rspunztor. CapXVIII Idealul lui cotidian se epuiza n cucerirea uneifemei,si doar ca o tint neguroas si foarte ndeprtat i plutea dorina de a mergepe urmele btrnului,adic de a intra in politicsi poate chiar de a ajunge ministru. Conflictele ei de consiin privesc numai oportunittilemorale codificate n legile simple ale cavalerismului modern. De cnd i s-a rostogolit n calea vietii o catastrof a trebuit s se obisniuasc a-si privi sufletul fat-n-fat. Pe atunciu,de Madeleine,creia el i curmase zilele si care nc zcea pe catafalc,de-abia si aducea aminte,ba chiar ncerca s-i nbuse amintirea.Nici remuscri sinceresi profunden-a avut cci toat preocuparea lui a fost el si numai el. Tocmai n ziua nmormntrii a nceput s se dezmeticeasc putin.Atunci,lng fereastr,n genunchi,n frntura de rugciune si-a gsit sufletul ntia oar .De atunci,amintirea ei nu-l mai nspimnta,ci i nfrumuseta singurtatea.Astfel amintirea Madaleinei i devenise singura alinare. CapXIX Persista ntr-nsul c doctoul l urste si-i rspundea instinctiv printr-un sentiment de fric amestecat cu repulsie.Vizitele cotidiene le primea indiferent,se obisnuise cu ntrebarea lui stereotipce mai e nou? ,si cu privirea lui sfredelitoare.

n aceasi vreme si simtea sngele nfierbntdu-se.Era sigur c doctorul stia totC n-are nimic,c e sntos tun si deci complet responsabilde crima svrsit,dar nu vrea s se descoperesi cut s-l torture.Se ntreba pt. ce nu gsea nici un motiv si se infuria. Din anuntul mortuar am vzut c sotia dumitale se numea si Mdlina? Puiu btresri,i veni s se scoale si s refuze a rspunde.si aminti exclamarea doctorului,cnd a zrit,n odaia sa ,n universul,necrologul.Rosti. -Era numele ei... Btrnul are o teorie nostim,poate s fie si stiintific ,te pomenesti...Ei bine,zice c neamul nostru e condamnats se sting,fiindc de attea generatii nu si-a mai mprosptat sngele si c mprosptarea se poate face prin amestecul cu un snge nou,sntos ,tnr,plmdit cu pmnt...Si asa cum eram singurul Faranga eu aveam datoria s mp sacrific pt. neam si s mp nsor cu o fat de la tar pe care mi-o va alege dnsul la timp. Hangiul ,un tip foarte insinuant,se ofri s ne improvizeze o mas princiar,si ne ndemna s vedem hora satului,c zice sunt fete tare frumoase aici si hora e chiar n bttura din dosul hanului.Hangiul deveni struitorMai les trebuie s vedeti zice-Ciuleandra,care nicieri nu se joacp mai strasnic ca la noi.Avem si lutari..E ceva fain de tot! Ei bine, doctore, cine n-a vzut,Ciuleandra nu-si poate nchipui ce nseamn betia dansului.(Se aprinse.Ochii i luceau ntr-un zmbet fierbinte).Porneste ca o hor oarecare,foarte lent,foarte cumptat.Juctorii se adun,se mbin,probabil dp simpatii,ori la ntmplare.Pe urm cnd se pare c oamenii s-au ncins putin,muzica prinde a se agita si a se iuti.Ritmul jocului accelereaz,fireste.Juctorii,cuprinsi de dup mijloc ,formeaz un zid compact de corpuri care se mldie,se ndoaie,se rsuceste si tresalt cum poruncesc lutarii.Cu ct se aprind mai tare juctorii,cuatt si muzica sa att,devine mai zvpiat,mai slbatic.Picioarele flcilor scapr vijelios,schieaz figuri de tropote,srituri de spaim,zvcniri de veselie.Apoi ,deodat cu totii,cu pasii sltai si foarte iui,pornesc ntr-un vrtej.Zidul viu se avnt cnd ncoace,cnd ncolo,lutarii pisc vehement strunele,nsprind ti ascuind sunetele cu cte un chiot din gur,la care incearc s rspund altul,din toiul jucptorilor,curmat si nghitit de nvala ritmului.Acum sirul tot ncovindu-sesi strngndu-se ca un sarpe fantastic ncepe s se transforme parc ntr-un morman de carne fierbinte care se zvrcoleste pe loc un rstimp ,ca apoi paneasteptate,s se destind iarsi,ostenit oro prefcut,n tact cuminte,lsnd s se vad fetele rosite si vesele ale juctorilor.Dar lutarii se nfurie c s-a nmuiat jocul si ntrt iar cntecul,mai puternic ,mai striuitor. Siragul de jctori parc ar vrea sa sfideze si s strneasc pe lutari,se repede mai furtunos,picioarele hurduc pmntul,cu btile,vrtejul porneste din nou,mai strns,mai ncptnat,se ncoloceste iar si se descolceste,si n cele din urm se ncheag ntr-un vlmsag de trupuri zdrobite.Asa,pe loc cteva minute,n acelasi ritm nebunesc,flpcpii si fetele se frmnt,tremur,tropie.De cteva ori clopotul de patim e strpuns de chiote prelungi,tsnite parc din strvechimea vremurilor,sau de vreun tipt de fat cu snii aprinsi de strnsoare...Si asa jocul pare c va continua,pn ce toti juctorii si vor topi sufletelentr-o suprem nflcrare de pasiune dezlntuit.Dar brusc,ca si cnd l-ar fi tiat cu foaefecele,cntecul se frnge si ngrmpdirea de tineri se risipestentr-un hohot de rs slbatec ca geamtul unei imense

plcerisatisfcute,nct chiar vile se umplu de un cutremur,parc furia patimei omenesti ar fi desteptat pn si instinctele de amor demult ntelenite ale pmntului..... Policarpc est quelque chose comme une tarentelle collective ou comme une danse de guerre d un clan sauvage! n orice caz eu si azi cred c singur Ciuleandra,din cte jocuri cunosc,poate s explice extazul jocului,al dansului ca o manifestare a adoratiei supreme,ba chiar al dansurilor religioase care se sfrseau prin mutilrisau sacrificii umane..n sfrsit eram vrjit si terifiat. M-am agtatn hor la ntmplare.Am avut ntotdeauna o credint fanaticn puterea hazardului.Sunt convins c hazardul,cu capriciile lui,e promotoruladevrat al tuturor fapteklor maridin istoria omului,as zice al njtregei civilizatiiomenesti,ba chiar stpnul regal al ntregului univers. Ea rbda strnsoarea mea ,ns cu o usoar strmbtur parc-ar fi vrut s-mi demonstreze c nu-i face plcere.Aceasta m ndrjea.O srncut ca asta s mp resping pe mine care n saloanele bucurestene avem reputatia de mare cuceritorde inimi femeiesti........Eram ametit de vrtejuk Ciuleandrei ca si de pofta lacom ce mi-o strnise ndrcita de fetit.Am atins gura si am srutat-o repede pe colsul buzelor. Pe urm cnd s-a isprvit Ciuleandra si n vreme ce toti se risipeau,eu am rmas de mn cu ea.Cum te cheam fat frumoas? Mdlina,Si mai cum ? Mdalina Cainicu. Fata e drgut,nici vorb,dar trebuie s mai chibzuim!S stii tat c eu pe asta o vreau! Am observat c insistenta mea nu-i displcea,precum nu-i displcuse nici fata. O or de tratative si trguial s-au terminat cu o nvoial categoric.Femeia ddu mna cu tata si cu mine,n vreme ce Mdlina,care mai iesise pe afar, acum ghemuit lng us,ncepu s plng,blbind speriat,aproape ngrozitMmuc nu m da!Nu m da ,mmuc! Pe urm Mdlina fu mbrctn straiele de srbtoare,n cele de la Ciuleandra,pe urm o luarm ntre noi n masin si ne ntoarserm la Bucuresti. n zilele urmoare au fost conciliabile grave ntre tata si tante Matilda asupra Mdlinei.Discutia privea evident educatia sce avea s o primeasc fata.................Devenise o fat ncnttoare tocmai prin stngcia ei.Mtusa i schimbase numele n Madeleine chiar de a doua zi,... tante Tilda are o slbiciune aproape bolnavpt. Tot ce e frantuzesc,si crede c orice femeie bine crescut trebuie s vorbeasc perfect frantuzeste si cu accent parizian.Fata fireste ,nu se mpotrivi nici la schimbarea numelui,cum nu de mpotrivise la nimic. Am constatat c mtusa putea foarte lesne s-si tie amenintarean orice moment zece pretendenti cel putin tot mai buni ca mine,ar fi fost gata s se prosterneze la picioarele Mdlinei.Fireste, era o deosebire ntre Mdlina de odinioar de la Ciuleandrasi

Madeleine de azi,o deosebire nu numai n ceea ce se vedea,ci mai ales n sufletul ei.Mdlina fusese vesel,exuberant ,aproape slbatec,pe cnd Madeleine era blnd ,discret si melancolic,o melancolie care punea un mister n ochii ei,n sursul ei,n glasul ei si care cel putin asa spunea lumea,o fcea mai ispititoare...Madeleine are optsprezece ani si c deci a sosit momentul..Eram fericit....n cei patru ani mi fcusem de cap,ncercasem toate amorurile,dar Madeleine rmsese n inima mea ca o icoan sfnt. Doctorul,cu o vioiciune nefireasc,insist -Foarte frumos,dar tot n-am nteles de ce s-a pus n necrolog Mdlina? -Eu ,de aici ,cum s stiu,doctore?zise Puiu abtut c povestirea lui n-a izbutit s suprime toate obiectiile doctorului. Ursu tcea,putin ncurcat.Prea c mai rumeg vreo ntrebare sau filtreaz cele auzite. CapXX De aici nainte Puiu asepta cu drag vizirele doctorului.n rzboiul ce-l ducea aici cu sine nsusi,e fatel s exagereze importanta fiecrui gest,s i se par c descoper dusmnii..n cele din urm ns ajunge s vad ctoate au fost excrescente de-ale mintii lui nfiebntate de-ale sensibilittii lui bolnvicios de ascutite. Ei bine stii ce-mi spuse Dordea?Merituos,chiar excelent ca medic-zice-dar ca om cu desvrsire imposibilAi nteles? Ce-mi pas mie de calittile lui profesionale,dac altfel e execrabil?Zice c de prin Universitatenu scap nici o ocazie s -si arate ura cea mai neagr mpotriva ciocoilor,ntelegnd prin ciocoi,fireste toti oameniide treab care nu poart itari si opinci.Prin urmare e de ajuns s fii ciocoi,ca acestspecimen primitiv s te urmreasc cu ura lui maniac. -Bine Puiule,dar s nu uiti c de el depinde viata ta! De referatul lui!Nu e prudent s-ti lasi viitoruln minile unui om care e adversar declarat al clasei sociale din care faci parte. -Ar fi si moartea ta,Puiule!tresri btrnul.Ar fi a doua crim ce m-ar lovi si pe mine!Una ajunge puiule!A doua trebuie evitat cu orice pret!nssi Mdlina srmana n-ar dori s fie astfel rzbunat! Nu te-am adus aici-continu apoi ca s sfrsesti acolo unde puteai s ncepi! Si chiar de as fi chiar att de ticplos s vreau,n-as sti cum s simulez,iat!Prin urmare stau aici,cum as sta oriunde si astept linistit s vie ceea cevtebuie s vie! CapXXI -Tu ai jucat vreodat Ciuleandra? -Cum s nu fi jucat,boierule! se fli Andrei.Cte opinci n-am rupt cu ea,Doamne pzeste! C parc omu-i si nebun la Suleandra,si nu alta!

-Si eu am jucat Ciuleandra odat,la Vrzri..Afosr foarte frumos!Atunci mi-am ales si nevasta de la Ciuleandra .Stii ,ceea pec care am sugrumat-o,ntelegi?Ciuleandra si nevasta! -Apoi prin partea noastr mai toti flcii de la Suleandra se nsoar.Acolo se adun fiecare cu fata de care-i placesi mi dse strng si se oresc la joc pn ce isi pierd mintile.Asa-i jocul boierule1 Ascultnd distrar cuvintele gardianului,Puiu se chinuia s-si aminteasc melodia Ciuleandrei si pt. c nu izbutea se simtea profund nenorocit -I-ascult,Andrei,tu poti s-mi suieri Ciuleandra? -Ba s m ierti conasule-rspunse Leahu att de speriat parc l-ar fi ndemnat la ceva extraordinar de rusino,-c eu de cnd suntn-am suierat,c nici n-am avut de la Dumnezeu dar la cntece. -Pcat!murmur Puiu.As fi vrut s vd cum o joci tu,dar nu-mi mai pot aminti melodia c ti-as suiera-o eu foarte bucuros! Suleandra,zise Leahu e joc de tineri,boierule,cu puteri de haram,iar eu am risipit ce am avut... Vedea bine ct de ciudat e dorinta lui subit cu Ciuleandra si mai ales imposibilitatea lui de a-si nfrna gura...Peste mpotrivirea lui ,n fundurilev mintii si zicea c trebuie s mai ncerce s-ti rememoreze melodia blestemat. CapXXII ....arta cu totul deosebit de fostul vesnic pudrat,parfumat si pomdat.si zise c acestea sunt urmele suferintei,se simtea ncntat c a suferit atta ti socotea c prin suferints-a apropiat dee Madlina. -Doctore,am descoperit pt ce am omor=t pe Madeleine.. Ursu tresri.Arunc halatul de pe scaun si se apropie bnuitor. -Ai descoperit?D-ta?Nu se pooate! -A fosr greu fireste-surse Puiu,satisfcut de nencrederea lui.Nici nu m mir c nu crezi.Cu toate astea am descoperit.Dup lupte grele si mari zbuciumri sufletesti.A trebuit s-mi scrutez trecutul,faptele,gesturile cele mai mici ..A fost o munc titanic! ..spuse cum a ajuns sa-si dea seama c e mpovrat cu o cumplit ereditate criminalsi cum aceasta a tot rvnit s se manifeste pn ce a izbucnit n uciderea Mdlinei. Nu-ti nchipui ce ngrozitor a fost,cnd a trebuit s-mi dau seama.Nu e putin lucru s simti categoricntr-o bun zi c esti un criminal nscut si c toat viata ta a fost un lant de porniri criminale, de crime oprite la timp numai prin vointa si educatia ta c ai trit attia ani cu povara n suflet!Azi m mir cum am putut tri asa ,cum n-a fost nimeni smi deschid ochii! -Curios esti doctore! Se enerv deodat Puiu.Am ucis-o pe ea ,fiinc ea s-a nimerit s fie acolo!Nu pricepi?Dac-mi iesea n cale jupneasa,ori dac erai chiar d-ta n fata mea ,strin cum esti ,fii sigur c pe d-ta te sugrumam.

Doctorul urmri gestul si ntreb brusc ,aspru -Asa ai sugrumat-o si pe ea? -Probabil- rspunse Puiu repede Exact ns nu mi aduc aminte...Stii ,n momentele acelea singur instinctul e constient si activ restul se supune orbeste! Dealtminteri,toatp nftisarea mea ,cnd eram furios avea ceva din cruzimea bestial a primitivului.Cineva mi-a spus odat ,dar vorbele mi le amintesc perfect,c la mnie semn ca dou picturi de ap cu omul din caverne! -Din toate astea trebuie s retii doctore- c motivul crimei e o dispozitie criminal,foarte puternic,ntrlegi? Adevarul adevrat e c sunt nebun!M-am constatat eu nsumi,doctore! Nu e o clip de nebunie ,cum credea sau cum voia s se cread bietul tata ,ci o nebunie definitiv si iremediabil! Doctorul Ursu se cutremur parc l-ar fi atins o und neasteptat de frig. CapXXIII -Ascult Andrei,tu crezi c eu sunt bolnav? -Ce boal boierule?Boal boiereasc!Asa-i totdeauna cnd boierul d de o belea mare ,o ntoarce degrab pe chestia boalei si s-a isprvit toat ncurctura. -Ba as putea spune c nevast-mea a fost un nger biete!Dar eu am fost osndit de Dumnezeu s ucid si soarta czut tocmai asupra ei,sraca!Eu,vezi toat viasa as fi ucis,dac nu-mi sineam firea! Acuma ,dac am stins un suflet de om ,mi s-a mplinit osnda si nu mai trebuie s omor pe nimeni,s-aisprvit! CapXXIV Dup trei sptmni de sigurtate chinuitoare pt ce ,a iesit ntia oar a trebuit s vad o cas cu numrul treisprezece? Saptezeci si sase,adic sapte cu sase tot treisprezece. E o depresiune nervoas care-l face s vad acum n toate numai semne rele....Dar pe cnd se ndemna asa,un gnd ascuns i se sfredelea n trecut s mai dibuiasc asemenea coincidente.i apru ndat n minte necrologul din ziar si reciti iar ,vznd perfect si caracterele tipografice ,data nmormntrii MadalaneiMarti 13 Februarie. Cnd vru s-si spun ceva mai doveditor,ar fi fost dac ziua mortii ei ,ar vfi czut ntr-o zi de treisprezece,si aminti fulgertor c cea dinti ntlnire a lui cu Mdlina,acolo la Vrzri,cu Ciuleandra si cu toate celelalte,a fost tot ntr-o astfel de zi predestinatduminic,31 iulie..n aceasi clipite si mai aduse aminte cum cineva i-a explicat odat c cele dou cifre ale nr. Fatal sunt mai primejdioase cnd se inverseaz Efectele lui treisprezece simplu pot fi anihilate,pe cnd cifrele inversate prevestesc totdeauna un ru ce nu se poate evita prin nici o sfortare omeneasc.

nssi ziua lui de nastere a fost la treizece si un martie.Cifrele anului n care a murit maic-sa ddeau,adunate,tot treisprezece,iar el a terminat liceul n o mie nou sute treisprezece. i veni n minte c si nr. Masinii lui are un treisprezece simplu si inul inversat. ncerca s-si risipeasc gndurile acestea,zicndusi c sunt niste scrteli datorit enervrii firesti pe care a produs-o izolarea att de ndelungat. Observatia s-a mrginit la un interogatoriu asupra faptei ,ca si cnd fapta si mprejurrile l-ar fi interesat mai mult ca nftuitorul. Toat purtarea doctorului demonstreaz o vrjmsie ascuns,cum foarte bine spusese btrnul azi.Impresia lui dinti nu l-a nselat si,de si-a nbusit-o,a fost numai pt c i era fric s ni fie o nchipuire. Pn si cununia mea cu M a fost ntr-o zi nenorocoas..ADIC LA TREIZECI SI UN MARTIE, Iar logodna noasr la treisprezece februarie.Srmana Madeleine!De la prima pn la ultima ntlnire cu mine ,toate sub vraja numrului catastrofal! Am fost ursiti amndoi ,se vede ,s ndurm mpreun un destin amndoi un destin groaznic. CapXXv Perspectiva mutrii l umplea de ncredere Pentru el singura atitudine potrivitar fi fost tcerea ,care nseamn mpcarea cu lovitura soartei. Cap XXVI -Stii,domnule Faranga,c Ciuleandrea d-tale m-a urmrit si pe mine ,cum trebuie s te fi obsedat atunci pe d-ta? -Doctore,pomenesti despre Ciuleandra...Bine.Mrturisesc c pe mine m-a obsedat si m obsedeaz Ciuleandra ca o fatalitate.Dar nici d-tale n-a putut s-ti fie Ciuleandra tocmai strin,doctore? si aduse aminte cum se hotrse s nu-i impute nimic. Pe Ursu l supr mai mult ntrerupera dect imputurile. Dovada cea mai bun ,de altfel o constituie faptul c n povestiriled-tale am gsit puncte de sprijin foarte importante pt. argumentatia din referatul meu asupra cazului d-tale. -Iac,Ciuleandra!Te-a enervat cnd am struit .Ei bine sunt convins c Ciuleandra are un rol n fapta d-tale!Asa cum mi-ai zugrvit-o si cum o cunosc si eu ... -E un joc uluitor,doctore,e formidabil!se aprinse Puiu. E un vrtej spimnttor pe care nu-l mai poti uita pn la moarte! Doctorul mi-a dat o idee,Andrei!Fr s vrea fireste.A refuzat s-mi fluere Ciuleandra,s-a prefcut c nu o stie...Ei bine reau s-i art domnului c pe mine nu m poate purta de nas si chiar mine i voi juca Ciuleandra ,ca s crape de necaz!

Aprobarea s-a fcut si pt treisprezece martie... -Tat je te prie,je te prie beaucoup-zise Puiu cu glas plngtor-nu vreau s m mut la treisprezece! Ba are tat important,cci la treisprezece se implinesteexact o lun de la moartea Madeleine! CapXXVIII Scena cu mama Madlinei. Doctorul Ursu avu un gest involuntarde sil si ntoarse spatele pe c=nd Puiu,uluit si zdrobit se uita mprejur parc-ar fi cutat un sprijin.Femeia i simtise slbiciunea si toroia ntr-una cnd cu lacrimi cnd cu imputri,pn ce doctorul ,plictisit ,interveni -Destul lele ,acum are griji mai mari si mai grele -O fi avnd dumnealui griji,dar pagubele mele de mam? Atunci Ursu se indign -S-ti fi adus aminte c esti mam,cnd ai dat-o pe Mdlina,nu acuma cnd e moart. Sa se duc la tata si s-i spun c vreau eu s-i dea ceva,s-i dea mult.de sufletul Madlinei. Cap XXIX Eram vecini si fireste c am cunoscut-o de copil .Dar eu am fost mai mare dect ea cu zece ani. -Atunci desigur stii cnd am fost noi la Vrzri,cu Ciuleandra? -Eram student si n vacant -Acum stiu tot doctore .D-ta erai de fat cnd am jucat eu Ciuleandra si cnd am srutat-o pe Mdlina!Erai acolo si Mdlina se uita spre d-ta,mi amintesc perfect.Stteai n picioare lng un copac ti te uitai drept la mine,numai la mine si ai vzut cnd am srutat-o.Atunci eram aprins ti nu m interesa dect Ciuleandra si Mdlina si te-am vzut doar ca prin vis,dar acum te vd clar,parc-ai fi fost alturi de mine.Uite,aveai exact nftisarea din fotografia asta,de accea m-a obsedat fotografia de cnd am intrat aici ntia oar.E adevrat doctore,spune? -Doctore tu ai iubit pe Mdlina? -Am iubit-o mult,da... Mai aveam doi ani pn s ies om cu pinea n mn.Si deodat ai picat d-ta la Ciuleandra aceea.Am avut imediat presimsirea c are s mi se ntmple ceva ru,din clipa n care v-am zrit aprnd n cerdacul crciumei.Apoi cnd ai intrat n hor si te-ai prins lng Mdlina am nteles c de aici m va veni rul. Crciumarului i-am cutat pricin si l-am umplut de snge.Auzisem c el fusese mijlocitorul si c primise un bacsis gras de la boier. Niciodat nu am cutat s m apropii de ea.

Pe Puiu fiece cuvnt l atta.Cu ochii lipiti de buzelelui,sorbea pnp si modulatiile glasului parc-ar fi auzit o revelatie. Eu totusi am iubit-o mai mult ,att de mult nct am si omort-o! -Ai dreptate ,ai omort-o chiar de dou orinti i-ai ucis sufletul cnd ai lua-o si a doua oar, i-ai ucis si trupul!Aa e! -Acum stiu de ce am sugrumat-o,doctore!Acum neleg c din pricina d-tale am omort-o!Numai din pricina d-tale! Cnd m uitam n ochii ei nu m vedeam pe mine,dar simteam pe cineva!Si ochii ceeia frumosi mie nu mi-au surs niciodat!Melancolia ei nu m cuprindea pe mine,ci regreta pe cellalt.Sufletul ei se nchidea n fata mea orict ncerca s se prefac. Vezi c mi-am descoperit singur motivele pe csre d-ta te-ai silit atta vreme n zadar s le lmuresti? Fr s vrei ai fost ucigasul fericirii mele.Evident,n-ai nici o vin,si totuli ai fost unealta soartei mpotriva mea,O clip am fost ispitit s te fac s simti ct m-ai lovit.Medicul a fost mai tare dect durerea.Acum cnd medicul si-a terminat chemarea ,a putut s vorbeasc si omul Am fost doi adversari fr s ne cunoastem! CapXXX M simt vesel pt c m simt asa de usor,nct as putea juca Ciuleandra dou ore nentrerupt si fr s ostenesc deloc. -Vreau s zic excelent c fiul d-vs e grav bolnav si trebuie internat negresit ntr-o cas de sntate!spuse doctorul Ursu cu o seriozitate care nu admitea nici o ndoial. -Nu mai e nici o sperant,doctore? Nici una? -Minuni face numai Dumnezeu! De alturi se auzeau pasii lui Puiu,neosteniti,ntr-un ritm sltret,stimulasi de o melodie gfit,ca respiratia unui bolnav de moarte. FINAL

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate