NĂPASTA

I.L.CARAGIALE
Ion Luca Caragiale

• a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar,

poet, scriitor, director de teatru, comentator
politic și ziarist român.
Mateiu Caragiale
• Născu pe 13 februarie 1852
Decedat pe 9 iunie 1912 (60 de ani)

• Înmormântat in Cimitirul Bellu

• Căsătorit cu Alexadrina Burelly

• Doi copii Mateiu Caragiale Luca Caragiale Luca Caragiale

 Năpasta
• Este ultima piesă de teatru a dramaturgului Ion
Luca Caragiale, apărută în 1890. Premiera acest
ei piese, avea să determine o creștere a adversi
tății față de opera marelui dramaturg.

• Este singura dramă scrisă de acesta și probabil

prima piesă românească jucată într-o limbă stră
ină.
• Ea reprezinta o incercare a dramaturgului de a e
chilibra in opera sa comicul cu tragicul, universu
l burghez orasenesc cu cel taranesc.
1.Personaje 2.Rezumat

3.Teme-motive 4.Adaptari
 PERSONAJE

• Anca este personajul central al piesei, soția lui Dragomir și văduva lui Dumitru Cirezaru.
• Dragomir al doilea soț al Ancăi și ucigașul lui Dumitru.
• Gheorghe este tânărul învățător din sat îndrăgostit de Anca.
• Ion este pădurarul acuzat pe nedrept de moartea lui Dumitru
• Dumitru este primul soț al Ancăi. Acesta este omorât în pădure de Dragomir
 Rezumat
Actiunea se petrece intr-un sat de munte, unde, in jurul mesei de lemn, pe care ardea o lampa cu petrol.
Anca si Dragomir ascultau stirea pe care Gheorghe, invatatorul satului, tocmai o citea din gazeta. Nebunul de la ocna
disparuse si se credea ca a cazut in ocna cea veche, parasita cu multi ani in urma. Acesta fusese condamnat la douazeci
de ani la ocna pentru un omor.
Dumitru a fost gasit mort in padure, iar Ion, padurarul, i-a luat din buzunar tutunul, amnarul si luleaua.
Pe camasa padurarului erau urme de sange si cum alte probe nu existau, Ion a fost condamnat. Desi sustinea ca nu este
vinovat, probele erau edificatoare.
Batut si supus unui tratament inuman, Ion innebuneste. Era un nebun pasnic, in afara perioadelor in care era stapanit
de mania persecutiilor.
Aceasta veste il pune pe ganduri pe Dragomir. Anca supravegheaza atent fiecare miscare a barbatului ei. Era din ce in ce
mai tulburat. Daca in primii ani de casnicie Dragomir o incuraja pe Anca in pomenirea raposatului Dumitru, primul ei sot,
acum, orice soroc il facea mai nervos.
Banuiala ca nu Ion i-a omorat sotul, ci Dragomir, a facut-o pe Ana sa accepte casatoria cu acesta din urma. Nu voia cu
nici un pret ca Dragomir sa ramana nepedepsit. L-a urmarit indeaproape noua ani, i-a studiat fiecare gest, si cu cat
trecea vremea, omul ei devenea tot mai agitat. Simpla rostire a numelui celui dus il tulbura. Visele urate si cosmarurile
nu-i dau pace. Muscatura de la brat il durea si ca sa uite, mergea tot mai des la carciuma Popii, de unde se intorcea in
fiecare seara beat.Dragomir astepta sa se implineasca zece ani de la savarsirea omorului si asa cum cerea legea, se
putea preda si era iertat de pedeapsa. Un singur an mai avea, dar nu mai putea indura.
Gheorghe, invatatorul satului, o iubea pe Anca si nu intelegea de ce femeia mai sta cu barbatul ei care devenea, pe zi
ce trece, mai nesuportat. In zadar incerca invatatorul sa-i spuna ca fara ea nu mai poate sta in sat, Anca croia mai
departe planuri.
 Intr-o seara, pe cand Dragomir era la carciuma, Anca are un oaspete ciudat; ii cere de mancare si omul povesteste intamplarea c
are l-a adus in aceasta stare de nebunie. Anca il descopera astfel pe Ion, padurarul de la Corbeni, cel scapat de la ocna.
De la Gheorghe, Anca afla ca barbatul ei a spus celor de la carciuma ca va pleca din sat pentru catva timp.
Un ghimpe strapunge inima femeii. Cum sa-l lase sa plece nepedepsit Va trece anul, el se va preda autoritatilor, va fi liber si tot ce
a indurat ea noua ani va fi in zadar.
Beat, Dragomir se intoarce acasa si vrea sa stea de vorba cu femeia. Tot mai agitat, ii spune Ancai planul sau de calatorie. Femei
a il asculta si poarta discutia in asa fel incat sa-i dea de inteles omului ca stie ceva de vinovatia lui. Dragomir pleaca la culcare.
Singura in linistea noptii, Anca planuieste cum sa-l omoare pe Dragomir. Nu mai poate astepta anul. Pune mana pe barda, dar in p
rag apare barbatul speriat de visul urat si de durerea de la muscatura.Spaima omului sporeste odata cu incercarea Ancai de a-l ad
uce in discutie pe Dumitru. Aparitia lui Ion il inspaimanta. In conversatia cu el, Dragomir ii spune ca nu el este vinovatul, ci altcine
va care peste un an va veni si va recunoaste ca l-a omorat pe Dumitru. Anca ii spune ocnasului ca Dragomir e ucigasul. Acesta sare
la el, il imbranceste si cere sa-i spuna de ce l-a lasat atatia ani la ocna. Furia nebunului este potolita de Anca. Ion pleaca, luand de
pe tejghea un cutit mare. In timpul unei crize, Ion se injunghie.
Sfatuit de Anca, Dragomir ia chimirul si-l pune in buzunar, apoi il ia pe mort si-l arunca in fantana parasita.
La un semn numai de ei stiut, Gheorghe vine si este trimis de Anca la primarie sa vesteasca un omor. In fata celor veniti, Anca le s
pune ca Dragomir l-a omorat pe Ion; camasa plina de sange si chimirul dovedeau fapta. Patima nestinsa de razbunare a Ancai s-a i
ncheiat.
Teme si motive
1.Justitia si razbunarea
2.Aspectele suferintei

3.Religia

Mare parte din interpretarea piesei

4.Nebunia depinde de interpretarea motivelor din
spatele acțiunilor Ancăi și ale lui Dragomir.
Mulți critici au fost frustrați de amiguitatea
mesajului piesei și recenziile polarizate
reflectă această ambiguitate. Anca este
motivată fie de justiție, fie de răzbunare;
Dragomir este motivat de frică și
remușcare.
 1. Justiția și răzbunarea: sunt două teme controversate în Năpasta,Justiția
omenească, îi permite lui Dragomir să scape nepedepsit pentru moartea lui
Dumitru peste un an, dacă acesta nu este prins până atunc
2.Aspectul suferinței este frecvent adus în discuție prin perspectivele celor doi
soți. Dumitru Cirezeanu este o prezență care atârnă asupra amândurora.
Inițial, Dragomir insistă să-l pomenească pe mort, ca să-l împăciuiască. Anca
își exprimă suferința căutând dovezi pentru a aduce justiție fostului ei soț
3.Religia este un motiv care permează numeroasele aspecte din lumea
țărănească românească. Cu toate acestea, în perspectiva aproape naturalistă a
lui Caragiale, religia are un rol complementar culturii țărănești, mai degrabă
decât structural. Deși aspectul religios este menționat frecvent în Năpasta,
aspectele care stau la baza creștinismului ortodox precum iertarea și
sanctitatea vieții nu influențează sub nicio formă impulsurile și deciziile Ancăi
sau remușcările lui Dragomir
4.Nebunia este alt motiv care apare des în Năpasta, trimițând către
naturalism. Ion, personajul nebun al lui Caragiale, este caracterizat complex
prin acest motiv.
Adaptari

1928 - film, regia Gheorghe Popescu, Eftimie Vasilescu cu Cristache

Antoniu[3]

1964 - pentru teatrul radiofonic, adaptarea și regia artistică Constantin

Moruzan, regia de studio Ion Prodan, regia tehnică Ion Mihăilescu. În
distribuție: Olga Tudorache, Emil Botta, Boris Ciornei, Alexandru Azoiței,
Gheorghe Soare, Traian Moraru[4]

1985 - film, adaptarea Alexa Visarion, regia Vasilica Istrate, Casa de Filme
Numarul Patru, RomâniaFilm. În distribuție: Dorina Lazăr, Corneliu
Dumitraș, Florin Zamfirescu, Leopoldina Bălănuță, Dorel Vișan, Vladimir
Găitan, Corneliu Revent, Radu Panamarenco, Traian Dănceanu[5]

2010 - film, în regia Adriana Varlam, TVR Cultural cu Medeea Marinescu,

Vlad Ivanov, Tudor Gheorghe, Dan Bordeianu[6]
Multumesc !