- încep „prelectiunile populare” (conferinte cu public, pe teme cultural-artistice),
care aveau rolul de a forma gustul unui public receptiv la noile forme culturale - se impune un nou tip de orator - întâlnirile Cenaclului „Junimea” se desfăsurau în casa lui Vasile Pogor, din Iasi - se înfiintează revista „Convorbiri literare”, în 1867 - este achizitionată o tipografie, cu ajutorul căreia se vor tipări manuale scolare si cărti de stiintă si literatură - sunt abordate probleme legate de limba română si de ortografie, Maiorescu publicând acum articolul său critic „Despre scrierea limbei române” (1866) - Titu Maiorescu descoperă talentul lui Mihai Eminescu si îl invită pe acesta să facă parte din „Junimea”. La rândul său, Eminescu îl va coopta pe Ion Creangă, care prima dată va citi, în cadrul cenaclului, povestea „Soacra cu trei nurori”
II.Etapa cu dublă desfăsurare, la Iasi si la Bucuresti – 1874 – 1885
- Titu Maiorescu se mută la Bucuresti, deoarece primeste portofoliul de Ministru al Instructiunii Publice, de asemenea, o mare parte a membrilor „Junimii” intră în politică, de partea Partidului Conservator - redactia revistei „Convorbiri literare” rămâne la Iasi, sub conducerea lui Iacob Negruzzi, dar sedintele de cenaclu se vor desfăsura în ambele părti,s i la Iasi, si la Bucuresti - continuă seria „prelectiunilor publice” - activitatea principală a „Junimii” va consta, totusi, în această perioadă, în lectura operelor originale - este perioada în care „Junimea” atinge apogeul faimei sale în epocă si în care sunt publicate operele cele mai importante ale membrilor săi, inclusiv ale „Marilor clasici” ai literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale si Ioan Slavici - societatea îi va ajuta cu burse de studiu în străinătate pe tinerii talentati, dar lipsiti de mijloacele financiare necesare (printre acestia s-a numărat si Eminescu, care a fost beneficiarul a două astfel de burse: la Berlin si la Viena) - în această perioadă, vor adera la principiile „Junimii” si vor deveni membri importanti ai acesteia alti doi „Mari clasici”: Ioan Slavici (cooptat tot de Eminescu) si I. L. Caragiale III.Etapa „bucuresteană” – după 1885 - societatea se mută la Bucuresti odată cu plecarea din Iasi a celor mai multi dintre junimisti - redactia revistei „Convorbiri literare” se va muta, de asemenea, la Bucuresti - este etapa în care „Junimea” cunoaste declinul, activitatea societătii restrângându- se treptat la domeniul universitar - „prelectiunile populare” se mai tin doar sporadic - în 1889 se vor stinge din viată trei membri importanti ai societăiti „Junimea”: Mihai Eminescu, Veronicla Micle si Ion Creangă
IV. 1996-Prezent -“Convorbirile literare” s-au intors la matca -Iasiul urmareste sa-i redea stralucirea ,valoarea din timpurile maioresciene