Sunteți pe pagina 1din 3

Balta-Albă

V. Alecsandri

-prezentare generală-

Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori de la mijlocul


secolului al XIX-lea, a abordat în creaţia sa diferite specii literare, scriind poezie, proză,
dramaturgie, punând astfel temelia liteaturii în toate genurile literare.

Povestirea „Balta –Albă” a fost scrisă în 1847, cu ocazia unei călătorii a autorului în
aceasta saţiune balneară, şi publicată în 1848, în „Calendarul pentru români”.

La baza naraţiunii se află motivul străinului, care era frecvent în secolul al XVIII-lea,
fiind întâlnit în literatura franceză, în opera lui Montesquieu („Scrisorile persane”) şi a lui
Voltaire („Naivul”), precum și în literatura română, în creația lui M. Sadoveanu („Zodia
Cancerului”).

Străinul, în ipostaza unui tânăr pictor/zugrv francez, relatează la persoana I o serie de


peripeții din timpul unei călătorii. Acesta intenționa să întreprindă un voiaj în Orient, însă, la un
moment dat, se hotărăște să debarce la Brăila, pentru a vizita Valahia, o țară despre care credea
că este populată de antropofagi sau de cete de tâlhari li de fiare sălbatice.

Consulul francez, care îl întâmpină la debarcare, îi recomandă o baltă făcătoare de


minuni, Balta –Albă, pe care decide să o viziteze, ceea ce constituie intriga povestirii.

V. Alecsandri evidențiază în acest contex contrastul dintre esență și aparență, dintre


ceea ce se aștepta tânărul călător să găsească și ceea ce găsește în realitate.

În desfășurarea acțiunii este prezentat drumul cu un mijloc de transport rudimentar (o


căruță), călătorie ce se dovedește plină de peripeții.

Ajungând la Balta-Albă, unde credea că va găsi o stațiune asemănătoare celor


occidentale, străinul descoperă un sat izolat de lume și este nevoit să înnopteze într-o casă
țărănească, pe un pat de lemn, fără așternuturi.
Scriitorul reliefează, prin intermediul străinului, contrastul frapant dintre modern și
arhaic, amestecul de civilizație și înapoiere, discrepanța dintre bogăția unora și sărăcia altora. De
fapt, aceste aspecte îl vor surprinde pe călătorul străin pe tot parcursul șederii sale în Valahia.

Limbajul artistic se caracterizează prin oralitate ce are rolul de da senzația de comunicare


directă între povestitor și ascultător.
Rebus

1. La un moment dat, străinul se hotărăște să-și întrerupă călătoria către Orient, pentru a afla mai
multe detalii despre ținutul descoperit întâmplător. Unde va debarca acesta?

2. Cum se numește ținutul despre care călătorul străin vrea să afle cât mai multe detalii?

3.Cine îi recomandă să viziteze Balta-Albă?

4. Ce motiv literar valorifică V. Alecsandri în textul său?

5. Cu ce mijloc de transport călătorește zugravul francez către Orient?

6. Tema valorificată de Vasile Alecsandri în acestă operă literară.

7. Ce credea zugravul francez că este Balta-Albă?

8. În ce ipostază este prezentat zugravul francez în cadrul operei?

9. Unde va înnpota călătorul străin în Balta –Albă? În ce fel de locuință?

10. Din ce oraș pleacă zugravul francez către Orient?