Sunteți pe pagina 1din 7

Despre AVENTURI INTR-O CURTE INTERIOARA

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare



AVENTURI INTR-O CURTE INTERIOARA - comentariu literar - Nuvela textualista postmoernista
AVENTURI INTR-O CURTE INTERIOARA - comentariu literar - Nuvela textualista postmoernista e
!ircea NEDE"CIU
!ircea NEDE"CIU AVENTURI INTR-O CURTE INTERIOARA
!ircea Neelciu se inscrie in postmoernism si este scriitorul cel mai nota#il al textualismului, care
inseamna moalitatea artistica e a crea o opera apelan la alte texte, fie prin citate irect exprimate, fie
prin su$erarea acestora% &ulia 'risteva afirma ca (orice text se construieste ca un mozaic e citate, orice
text este a#sor#tie si transformare a unui alt text(% )criitorul postmoernist nu mai are o perceptie irecta a
realitatii, eoarece intre el si lume se interpun clisee ale culturii anterioare si atunci el reflecta in opera o
realitate construita in citate, in tipare - ieatice sau formale - ale altor texte% Un su$estiv exemplu este
exprimat e scriitorul italian Um#erto Eco, atunci can afirma ca nu mai poti sa spui astazi (te iu#esc(,
pur si simplu, ci simti nevoia sa apelezi la un alt caz erotic ca sa-ti estainui sentimentul* (te iu#esc cum ar
fi zis "iala(% Cuvintele noastre nu mai sunt ori$inale, asa cum ne-ar placea sa creem, ci ele intra intr-un
mecanism perpetuu al repeta#ilitatii* (traim intr-un flux e citate, intr-un fel e intertext nesfarsit( +!ircea
CartarascU,%
!oalitatile narative e realizare ale unei proze textualiste s-ar putea restran$e la cateva*
- -uxtapunerea fra$mentelor epice.
- am#i$uizarea planurilor temporale.
- cronolo$ia rasturnata.
- numarul mare e povestitori care alterneaza.
- istin$erea intre relatarea naratorului si cea auctoriala +a autoruluI,.
- cola-ul e citate, reale sau inc/ipuite, inserate in textul literar.
- naratiunea este construita prin cola-e e istorisiri ale mai multor povestitori, referitoare a prozaismul
existential%
Universul literar
!ircea Neelciu reliefeaza in proza sa o confi$uratie socio-umana precisa, alcatuita in oameni moesti,
cu o existenta #anala, plata% Eroii sunt functionari, navetisti, muncitori an$a-ati sau sezonieri, tineri
intelectuali ezorientati si fara sanse e afirmare, mici meseriasi, solati in termen, zarzava$ii, cu totii
fiin oameni anonimi, cu o viata neinteresanta, cenusie si $olita e orice perspective% Ei intra imineata pe
portile marelui oras, iar seara se intorc in cartierele lor mar$inase si insalu#re, ori spre comunele limitrofe
Capitalei% Insi$nifianti, fara vreo sansa in estinul anost, oamenii n-au timp sa priveasca in-ur, nu le are
sa se asculte unii pe altii, nu au un lim#a- comun, traiesc ca (intr-o curte interioara( a existentei% !ircea
Neelciu nu-si analizeaza persona-ele, nu le lasa sa se sc/im#e sau sa evolueze moral, ci ii surprine
exclusiv in miscare stereotipa, intr-un tipar inflexi#il in punct e veere vizual, auitiv si tipolo$ic%
+!-00a1 e lim#a si literatura romana pentru clasa a2l-a - Eitura Corint, 3445,
in concluzie, persona-ele lui !ircea Neelciu reprezinta cate$orii sociale izlocate intr-un meiu al
periferiei sociale +ma/alaua, cartierele mar$inase, orfelinatelE,, incapa#ile sa se aapteze ori sa se
inte$reze stratului social superior, forman astfel o lume mar$inala si mar$inalizata, care se rezuma la un
spatiu anoin cum ar fi cofetaria e cartier, auto#uzele a$lomerate, compartimentele e tren, cafeneaua%
Nuvela (Aventuri intr-o curte interioara( a si numele volumului e e#ut al lui !ircea Neelciu, aparut
in 5676%
)emnificatia titlului
Titlul (Aventuri intr-o curte interioara( este su$estiv pentru aceasta proza textualista, eoarece (aventurile(
se intampla mai ales in ima$inatia persona-elor care sunt exasperate e monotonia cotiiana, e rutina
existentiala, iar (peripetiile( pe care ar ori sa le traiasca se transfera in lumea exterioara in cea interioara
a sufletului omenesc% (Curtea interioara( poate semnifica - in sens pozitiv - capacitatea omului e a
ima$ina fapte, intamplari pe care si le asuma ca fiin reale sau posi#ile in estinul sau, contracaran astfel
o#oseala psi/ica si spirituala provocata e o viata anosta, terna, monotona, neinteresanta. in sens ne$ativ,
ar putea su$era claustrarea iniviului intr-un spatiu ri$i si osnic al vietii sociale, ce uce, neinoielnic,
la ani/ilarea initiativei si a li#ertatii e actiune%
Tema nuvelei ilustreaza, intr-o moalitate voit prozaica, impactul pe care viata #anala si anosta il are
asupra iniviului care se simte claustrat, silit sa traiasca intre limite impuse, ar si solutia e iesire, e
supravietuire spirituala prin revolta impotriva #arierelor e orice fel, construinu-si o lume inlauntrul sau,
prin ima$inarea unor intamplari si peripetii interesante, pe care si le-ar ori traite aievea%
)tructura nuvelei
Nuvela este alcatuita in patru secvente epice, in care sunt inserate citate in ziare, anunturi, texte e
invitatie, relatari care intrerup #rusc naratiunea, interventii ale persona-elor, toate intr-un stil voit plat,
enotati v%
)u#iectul nuvelei
)ecventa I prezinta pe oi intre eroii nuvelei +autorul, care va ramane anonim si prietenul sau, Roll8,,
care fusesera eucati si crescuti intr-un orfelinat, iar acum locuiau intr-un internat e #aieti% Ramasi
sin$uri in internat, ca in fiecare uminica, #aietii isi petrec aceasta zi e sar#atoare, care pentru ei este
trista si nesfarsita, intr-o cofetarie, une nu-si permit ecat o cafea sau (o placinta sarata, nu prea placuta
la $ust(, privin neinteresati lumea in -ur si prinzan franturi in conversatiile anoste% Roll9 vine cu o
veste naucitoare, referinu-se la prietenul lor, :ictoru , care nu era orfan ca ei si avea, asaar, privile$iul
e a-si petrece uminica impreuna cu familia% )e pare ca :ictoru fu$ise e acasa, iar ai lui il ausera
isparut% Autorul, esi nu-i vine sa creaa, este cuprins e spaima ca ar putea fi invinovatiti ca (noi l-am
influentat pe :ictoru % Numai e la noi are el iei -astea, a zis oata tovarasu ta-su(% ;iarul pe care-5
rasfoise pana atunci era (e ieri(, iar anuntul privin isparitia prietenului lor se pare ca aparuse astazi%
Roll9 se istra privin un inivi care nu stia sa foloseasca telefonul pu#lic, intrucat introucea fisa si
pro#a#il ca forma numarul inainte e a veni tonul, iar can punea receptorul in furca, (spre surprinerea
lui, fisa caea inapoi, ceea ce, pe lan$a ca-i proucea o mirare imensa, il si inemna sa mai incerce o
ata(% :ovestitorul are viziunea repeta#ila a unor ($lo#uri ciuate si stralucitoare care plutesc intr-un fel e
imponera#ilitate( si pe care omul, aca ar avea aceeasi stare e plutire, le-ar putea (cule$e la simpla
orinta(% Detasat complet e lumea incon-uratoare, are perceptia clara ca $lo#urile ar putea fi ore sau zile,
iar el ar putea ale$e pe oricare intre acestea (pentru a o trai, fara nici o orine presta#ilita(%
)ecventa a oua este o emonstratie amara pentru neputinta oamenilor e a comunica intre ei, eoarece
(nimeni nu cree intr-o lim#a comuna(% Astepti ca cineva (sa-ti arunce o vor#a(, aca nu oamenii, macar o
vitrina, ar aceasta nu vor#este ecat cu #uzunarele tale% Urec/ea percepe oar (un murmur continuu(, nu
se poate istin$e (nici macar o sin$ura vocala(, ci oar (o perec/e e oc/i mari, rimelati( sau (o manusa
al#astra, e ama( care tine locul persoanei plecate si zapaa, (timia, su#tire( si topita, ca (nu stii aca e
apa sau zapaa sau altceva( constituie ima$inea unei lumi confuze, insi$nifiante si fara sansa% Oamenii nu
intrea#a nimic, se $anesc (la ceva(, (pun la cale ceva(, (isi amintesc ceva(, (rume$a ceva(% Daca faci un
$est isperat si fu$i e acasa, (in pra$ul ma-oratului( cu scopul e a atra$e atentia celorlalti, crezanu-te
erou, te inseli, pentru ca oamenii nu se uita la tine% Urci si co#ori in auto#uze sau in tramvaie, cineva
care te-a stropit isi cere scuze in fu$a, cumperi un film pentru aparatul e foto$rafiat, intinzi #anii si nu e
nevoie ca vanzatorul sa te intre#e ceva, fetele oamenilor (se invart in -urul tau acompaniate e un murmur
ininteli$i#il( si te simti (ca intr-un oras strain(, in care (nimeni nu cree intr-o lim#a comuna(% Te-ntorci
in (#oxa ta( e la internat, toti #aietii sunt in vacanta, asa ca nu poti vor#i ecat cu saltelele (var$ate si
$oale(% Cauti cuvinte in ictionar, ar nu intele$i nimic, asculti la ifuzor (:asarea e foc( a lui )travins<i,
primesti o scrisoare care nu stii aca iti este aresata si, #rusc, intele$i (e ce orice viata presupune o
moarte si e ce vara in anul acela fusese seeetoasa, amara, uscata si e ce ne #ucuram e trecerea
timpului(% Astepti la nesfarsit un cuvant, ar fiin niste (#ieti aolescenti orfani e am#ii parinti( percepi
oar compatimirea, nu auzi ecat tipete si murmure, pentru ca (NI!ENI NU CREDE INTR-O "I!=A
CO!UNA>(
:artea a treia se refera la aceeasi uminica trista petrecuta e cei oi #aieti orfani in internatul pustiu, cu
fri$ in camere, amaraciune amplificata e $anul ca toti ceilalti se infrupta (in $ustoasa cior#a familiala(,
in timp ce ei ar tre#ui sa mear$a oi <ilometri pana la cantina $oala si rece% Citesc ziarul (e ieri(, upa ce
l-au rupt in oua, au luat fiecare (cate o foaie(, apoi le-au sc/im#at intre ei, esi nu-i interesa nimic in
(ce scria acolo% Dar a#solut nimic(% Daca macar ar fi avut un tranzistor l-ar fi at la maximum, ar fi
ascultat muzica si ar fi ansat% )e intrerupe curentul tocmai can Roll9 se spala cu apa rece ca $/eata, intr-
un li$/ean, (incet, parca escura-at e lumina sla#a( a lumanarii% Un alt #aiat ramas in internat pentru ca-i
murise un frate e treisprezece ani fumeaza ti$ara e la ti$ara si le povesteste, vor#in (incet, cu pauze
lun$i( si tra$an in ti$a%a% ?ratele lui avusese (o #oala tampita(, iar el il vazuse murin, fiin extrem e
impresionat e faptul ca acesta fusese constient, luci si vor#ise cu ei pana in ultima clipa% Autorul isi
aminteste e momentul can murisera parintii iui (aparan o iee(, in 56@3, can (a apara o iee insemna
a colecta cereale e la c/ia#uri mai convin$anu-i, mai fortanu-i, mai riscanu-ti viata(, ar nu-i vazuse
murin%
Duminica e trista si rece, lumanarea e pe terminate, iar aca nu ai cateva poze, atunci nu ai la ce te $ani,
ecat aca iti ima$inezi ceva ce ai ori sa se intample% in finalul acestei secvente este o insertie meitativa
asupra unor informatii capatate anterior, ca (mor 6A e oameni in fiecare minut si se nasc 33@ +upa
statisticI,(, ca e Baulle vizitase =ucurestiul, ca la raio se auzea vocea :reseintelui, iar #aietii erau
multumiti ca aveau (totusi un loc la care ne puteam $ani asa ca marele somn al celor ce mor in$/etati
isparuse(%
Ultima parte ii surprine pe cei trei prieteni, carora li s-a aau$at inca unul, Americanu , aflati e cateva
zile intr-un cort amplasat pe (campia al#a si #atuta e viscol(% in cort era la fel e fri$ ca afara, Americanu
se c/inuia sa repare aparatul e raio, avan manusile in maini, ar #aietii se simteau #ine, mai ales ca
viscolul incetase% :ovestitorul ormea invelit (in su#a mare si $rea si caluroasa( alaturi e prietenii sai si
avea (toteauna vise frumoase, atat e frumoase, incat nu mi le aminteam imineata(% Alteori, can avea
insomnie, visul, care nu era (cine stie ce e frumos(, il urmarea cateva ore imineata% Americanu era
(si$ur pe sine si pe picioarele lui lun$i(, ar il enerva tranzistorul :ictorului pentru ca (/araia in$rozitor(%
:ictorul avea iei ciuate, il intre#ase pe autor cum (ar arata un om cu oua nasuri si cu un sin$ur oc/i( si
incearca sa sc/iteze un portret% Raioul se reparase e la sine si canta muzica e ans, care se auzea
perfect in linistea (aanca in -ur(%
Roll9 si :ictoru priveau extaziati campul acoperit cu zapaa care semana cu (un ta#lou e iarna ca-n
visele poetilor(% "a orizont se zareau niste salcami (#atrani ca niste pasari e praa( a caror silueta se
proiecta pe un cer al#astru care te im#ia la rum lun$, (spre nici o tinta(, pe care, aca l-ai fi parcurs, ar fi
fost ($rozav e frumos>(%
Cei patru prieteni stateau lan$a cortul vec/i si respirau aerul curat, (pentru ca eram vii si pentru ca eram
oameni, si pentru ca ne era necesar oxi$enul(% :e neasteptate, #aietii zaresc (esprinzanu-se e uneva
in reptul salcamilor, poate in spatele lor sau c/iar inlauntrul lor sau e eesu#tul lor sau Dumnezeu
mai stie e une, niste siluete(, patru oameni care (se eplasau incet pe linia orizontului(% Ei purtau pe
spate (cate o pra-ina lun$a e aproximativ trei, patru metri(% =aietii incearca sa $/iceasca ce sunt acele
pra-ini, stalpi su#tiri taiati in cran$ul e salcami, ori (niste snopi e unite(, ori (cumpenele a patru
fantani pornite spre nor in cautare e apa(% "a un moment at, cele patru siluete care parca ineplineau
un ritual vec/i( sau poate (cautau ceva in cerc(, eveneau tot mai neclare, pareau ca se ineparteaza sau se
apropie sau (cine stie, poate ca nici nu se inepartasera nici nu se apropiasera( e #aietii care ii
contemplau uimiti% Noaptea a fost mo/orata, fara luna si stele, vantul a #atut sla#% Dimineata era ($eroasa
si sura( si, iesin in cort, #aietii au vazut (pe cei patru acolo pe orizont, mer$an incet cu pra-inile lor
pe spinare, cautan esi$ur ceva, noi nu stiam ce, ar cautan pro#a#il, e ce nu, urmele pasarilor sau
urmele unei pasari anume(%
Aceasta secventa ar putea fi o incercare exasperanta a #aietilor, e a face o excursie ima$inara iarna,
eoarece in viata reala nu-si puteau permite% Raz#ate in intre$ul pasa- o amaraciune camuflata in ironie,
cu un umor trist, a#il isimulat pentru o existenta fara sens, pentru un estin inc/is (in curtea interioara(%
!ircea Neelciu evientiaza insuporta#ilul vietii, in care oamenii se salveaza prin refu$ierea in ima$inar
si in capacitatea lor e a-si inc/ipui povesti espre o lume mai #una, mai interesanta si mai #o$ata
spiritual%
Insertiile unor citate, sau ale unor texte oarecare se fac pe tot parcursul nuvelei, cum ar fi un ferpar prin
care ruele anunta (moartea iu#itei lor(, o informatie istorica espre B/eor$/e "azar care (il a-uta pe
Tuor Vlaimirescu la ?ortificatii in Cotroceni(, o stire posi#ila, conform careia (Tristan Tzara -uca sa/ cu
"enin in ca#aretul 0VoltaireC in ;Uric/ +in orice caz ar fi fost posi#i",(%
Despre propria creatie, !ircea Neelciu afirma* (!etaliteratura, cata exista in cartile pe care le-am scris
+si exista, inca e la prima cartE, are tocmai rolul e a atra$e atentia cititorului ca nu tre#uie sa se lase
manipulat e mine, e o continua eclaratie ca am nevoie e el numai atunci can e o constiinta li#era, un
om care $aneste cu propriu-i cap(%
Aventuri intr-o curte interioara - !IRCEA NEDE"CIU
!ircea Neelciu +56@4-5666,, precursor si reprezentant al $eneratiei D4, textualiste, postmoerniste, este
ori$inar in locurile une !ateiu Cara$iale isi intemeia o escenenta in preecesori ilustri, in comuna
?unulea% ?ace parte in aceeasi $eneratie cu scriitorii !ircea Cartarescu, Ioan =o$an "efter, Cristian
!oraru% in (Aventuri intr-o curte interioara( +5676, este prezentata lumea unei noi structuri sociale,
(inteli$/entia( care nu face parte nici in cate$oria taranilor, ar nici in cate$oria $anitorilor propriu-
zisi%
Astfel, in spatiul literar apar stuenti, caniati la facultate, a#solventi, pictori existentialisti, la fel
(palariile cenusii(, cei care fac naveta intre sat si oras, respectan ritmurile sc/im#arii orasului provincial,
cuprins e torpoarea preocuparilor cotiiene - sat, loc al linistii totale%
Toate acestea efinesc (curtea interioara( a scriitorului, un loc e refu$iu in fata lumii ezlantuite e afara%
in (D44E e la O#or la Dal$a( este surprinsa existenta meteorica a lui Bioni )cara#eu, care surprine
tipolo$iile feminine in trenul cu numarul D44E, a carui viata penuleaza intre =ucuresti-O#or-"e/liu-
Ciulnita-?etesti-Calarasi, spatiu in care se construieste linistea nesfarsita a timpului tara mar$ini, ata fiin
incetineala voita a acestui mi-loc e transport% in (Traversare(, cativa tineri aopta un comportament
a#sur% (Amenament la instinctul proprietatii( +56DA, contine, in stilul lui Camil :etrescu +aica
explicatii cu note la su#sol, povesti neverosimile,, istoria lui nea Vasile, sofer la ONT, avan in centru o
inscenare in care un ti$an tra$e folos%
:roza contine o serie e artefacte postmoemiste, citate in =ul$a<ov, Beor$es :erec, Bil#ert Duran% In
(:rovocare in stil !oreno(, este prezentata istoria unui tanar, !oreno, sc/iloit in urma cutremurului,
inra$ostit e o fata care nu mai poate vor#i, in aceeasi cauza, timp e oi ani% (;meura e campie(
+56DA, este un roman care incepe cu o ecalare temporala evienta* oi solati care vor#esc intr-un alt
timp, cu replici ec/ivoce, nepermitan o precizie cronolo$ica a evenimentului, ;are :opescu si Rau A%
Brintu% ;are :opescu e pasionat e etimolo$ii si se inra$osteste e Ana )zasz, care se va arui insa lui
Belu :opescu, (fratele neconfirmat( al lui ;are :opescu, apoi il va alun$a, avan, in final, un copil cu
acesta in urmi (Tratament fa#ulatoriu( +56DE, este o cronica a unui sat, escrisa, printre alte persona-e, si
e !os :etru =roeala, iar ()i ieri va fi o zi( +56D6, pune in evienta (felia e realitate( a vietii cotiiene,
cu intruziuni in fantastic%
Aventuri intr-o curte interioara
(Aventuri intr-o curte interioara( marc/eaza o introspectie a omului cufunat in cotiianul #anal, intr-o
nemiscare statuara, fara scapare% !ircea Neelciu este un reprezentant al $eneratiei textualiste, interesat
e o eplina unitate a senzatiilor cu textul% in (Noul roman francez( +Eitura Univers, =ucuresti, 567A, p%
3A4,, Romul !unteanu eclara*
(Dimpotriva, cea mai intensa solicitare care a impus-o pana in momentul e fata proza celor ce o citesc,
este reprezentata e acest $en e scriitura ezafectata, silentioasa, am#i$ua si escentrata% Ea isi propune
astfel ca prin actul e lectura sa realizeze ceea ce insusi )artre orea* sinteza perceptiei si a creatiei% in
acest scop, procesul e receptare a antiromanului este convertit intr-un imens efort e re-constructie si re-
creare a operei% )criitorul 0#ricoleurC, preocupat e mecanismul intern al textului incearca sa-l
transformasi pe cititor intr-un 0#ricoleurC anonim, capa#il sa $aseasca o anumita satisfactie in emontarea
si montarea unei forme literare, eventual semnificante%(
Dintre mentorii care au contri#uit la formarea $eneratiei postmoemiste, o prelun$ire a moernismului
inter#elic, se pot enumera Ov% )% Cro/malniceanu, Nicolae !anolescu, !ircea !artin, Ion :op, !arian
:apa/a$i% Beneratia anilor D4 trece e la actie la reactie, upa cum spune Corin =ra$a*
(in linii mari, iversele acceptii ate in Occient postmoernismului pot fi re$rupate in oua clase% De o
parte, se afla cei care efinesc postmoernitatea in termeni e escentralizare, econstructie, ispersie,
fra$mentarism, precum I/a# Fassan, "9otar, =aurillar etc% De cealalta parte, cei care o ima$ineaza in
termeni e pluricentrism, eclectism, toleranta, coa#itare, precum &o/n =art/, U% Eco, B% Vattimo, B%
Duran%%%(
% !ircea Neelciu realizeaza un aevarat emers al (antropolo$ismului(, escriin (curtea interioara( a
existentei fiecaruia, a omului inc/is in lume ca intr-o racla% in cazul lui se poate vor#i e (in$inerie
textuala(* oc/iul este un sim#ol al lumii ascunse, e ata asta rasfran$anu-se asupra eului, (se inc/ie in
afara, esc/izanu-se inauntru( +parafraza eminesciana,, cum se intampla in Traversare(%
Ratacirile vocii narative in (Aventuri intr-o curte interioara( respecta avatarurile lui )tep/en Dealus in (
:ortretul artistului in tinerete(, e &ames &o9ce*
(Nu e nimeni aici% Te simti ca intr-un oras strain% Nimeni nu cree intr-o lim#a comuna% Nimeni nu te
poate opri sa mer$i prin mi-locul strazii acesteia pustii si curate% O stra#ati pana la capat% Apoi, eoata, ai
un scop% Te $anesti la ceva precis% Te $anesti sa pleci cat mai repee e aici%(
)traa marc/eaza o limitare a spatiului in oua parti, o micsorare succesiva, upa ce el se restran$e e la
co#orarea in :arais% De altfel, lumea este murara, ca strazile in (Casa intunericului( +(=lea< Fouse(,,
e C/arles Dic<ens*
(!ai stra#ati o straa curata, mai stra#ati o )traa pustie si, in sfarsit, iti afunzi picioarele in zloata
murara a strazii%(
Evenimentele naturale nu au aceeasi maretie cu aceea a lumii e altaata*
(!ai nin$e inca, timi, incet, fara maretie, fara forta% =ate si vantul, insa nu-i poti sta#ili o irectie%
Astepti sa vina un tramvai, urci, co#ori, te intorci in camera ta, in #oxa ta%(
"umea se restran$e si mai mult, ca in cartile lui :/ilip &ose ?armer, (Da9Gorl( sau (Da9Gorl Terminus(
+3445,, atin$an imensiuni minore, un urias su#marin ratacitor prin spatiu, cu milioane e cusete ale
existentelor, iniviuale*
(:entru ma-oritatea oamenilor in secolul 222V AD, anotimpurile trec rapi* sase in cele sapte zile ale
saptamanii sunt petrecute intr-o stare e animatie suspenata% in acest fel, resursele reuse ale unei planete
fra$ile pot fi prote-ate e rava$iile unei populatii prea numeroase%(
in cazul lui Neelciu, ieea casei-inc/isoare, a orasului monoton - spatiu e recluziune extraorinar, este
ata prin su$estii e o eose#ita valoare*
(E vacanta, ceilalti sunt acasa, esti sin$ur cu saltelele var$ate si $oale% "e privesti% Astepti ceva e la ele%
Ce le poti spuneH "s poti spune ca seamana cu niste uniforme e puscariasiH =ineinteles ca nu le poti
spune asta, ar fi -i$nitor pentru ele% Dar, e fapt, cum s-ar putea vor#i cu niste saltele var$ate si $oaleH E
a#sur>( Besturile ritualice ale existentei sunt complexe*
(Te asezi la masa, esc/izi o carte% il inc/izi% Nu intele$i nimic% Iei un ictionar% Etre - To #e% il inc/izi% Nu
intele$i nimic si-l inc/izi% Une sa pleci, la cineH( :lecarea (in afara(, existentele posi#ile, sunt refuzate
tocmai in aceasta monotonie a lumii, compara#ila cu s<etc/-urile, cu ta#lourile lui )a#in :opp +(:eisa-
ur#an(, spre exemplu,%
Ieea e inc/isoare a lumii monotone e eplina*
(:rietenii tai +cei care nu se pot uce acasa in timpul vacantei pentru simplul motiv ca n-au casa, sunt
plecati intr-o calatorie pe care, e-altfel, i-ai si sfatuit sa n-o faca% "a cine anume sa pleciH( Drumurile sunt
inc/ise in toate irectiile* ale orizonturilor $eo$rafice noi, ale lumii aparte, ale paraisurilor fara tristete si
moarte% in felul acesta, omul ramane prizonierul etern al lumii inferioare, al mintii care nu exceleaza prin
nimic eose#it%