În Ambasadorii întreaga acţiune este filtrată prin conştiinţa unui astfel de personaj

observator, ce funcţionează ca organizator al lumii textului. Perspectiva este deci

unilaterală, promovând reprezentarea individuală a faptelor. Această conştiinţă centrală
este Lambert Strether, un american de 55 de ani. El descinde în Europa ca „ambasador” al
unei văduve bogate, iar misiunea lui este de a-l convinge pe fiul acesteia. Chad Newsome,
ce lipsea de acasă de ceva timp şi despre care se credea că ar fi apucat-o pe căi greşite,
să se reîntoarcă în America pentru a prelua, după moartea tatălui său, afacerile unei firme
şi pentru a se căsători cu o respectabilă domnişoară din Woolett. Lambert Strether, la
rândul său, spera ca un eventual succes al acestei misiuni să-i aducă unele avantaje
materiale prin căsătoria sa cu bogata văduvă.
O dată ajuns pe continent „ambasadorul” este abordat de Mary Gostrey, o americancă
stabilită în Europa, femeie inteligentă, independentă şi deschisă datelor experienţei, care-i
va fi ghid şi iniţiator spiritual pe tot timpul şederii sale aici. Un contrapunct al acestui
personaj feminin, ce apare încă de la începutul romanului, este Waymarsh, un american cu
vederi înguste, vechi prieten al lui Strether. Întruchipând valori morale puritane, îl
acompaniază şi el, încă de la început, pe protagonist.

După multe cercetări cu privire la felul în care îl putea găsi pe Chad, Strether ajunge, în
sfârşit, să-l întâlnească. Această primă vedere a tânărului, după atâţia ani, îl
descumpăneşte, pentru că găseşte în faţa lui un tânăr bărbat manierat, rafinat şi stăpân pe
sine, despre care află că frecventează cercurile mondene ale societăţii în compania unor
artişti şi a unor oameni de lume ca sculptorul Gloriani, viitorul pictor Bilham şi strălucitoarea
domnişoară Barrace. Află, de asemenea, despre legătura dintre tânăr şi o contesă
franţuzoaică, Marie de Vionnet, frumoasă şi rafinată, care ar fi putut sta la originea
transformării lui Chad. Toate aceste schimbări îl dezorientează pe Strether care însă, din
deducţie în deducţie, va ajunge la adevărul cu privire la relaţia celor doi. Farmecul de
sensibilă femeie de lume şi tulburătoarea feminitate a domnişoarei de Vionnet acţionează
din plin asupra lui Strether, care nu numai că îşi va trăda misiunea pentru care a fost trimis,
ci va deveni chiar aliatul contesei, adresându-i lui Chad, care între timp se hotărâse să se
întoarcă în America, rugămintea de a rămâne împreună cu ea.

Această răsturnare a ierarhiei de valori în conştiinţa personajului este rezultatul mai multor
factori. Strether este fascinat de atmosfera încântătoare a Parisului, de noutatea lumii pe
care abia o descoperise. Influenţa tonică a lui Mary Gostrey asupra spiritului său îl va
determina să-şi abandoneze prejudecăţile cu privire la viaţă şi la comportamentul în
societate, să-şi depăşească propriile-i limitări şi să-şi recunoască, cu sinceritate, greşeala
de a nu fi trăit cu adevărat, de a nu se fi implicat în viaţă cu pasiune şi fervoare. Relevant, în
acest sens, este îndemnul pe care îl adresează el lui Bilham, într-o frumoasă seară de
primăvară.

Itinerariul lui Strether în noua lume este, de la început şi până la sfârşit, unul spiritual, cu
efecte la nivelul structurii celei mai adânci a sufletului său. Din confesiunile sale faţă de
celelalte personaje aflăm despre el că, înainte de a veni în Europa, era un interiorizat ce
privea viaţa cu detaşare, un meditativ cu conştiinţă de ratat. La capătul itinerariului el este
însă un iniţiat în adevărata viaţă. Ajunge la revelaţii despre sine şi despre societate.
Descoperă relativitatea oricărui adevăr cu privire la lumea în care trăieşte, ideea că relaţiile
umane, departe de a putea fi încadrate într-un tipar, sunt foarte complexe. Descoperă, de
asemenea, feţele polifonice ale feminităţii, gingăşia, farmecul, inocenţa, dar şi sarcasmul,
ironia, independenţa şi inteligenţa feminină.

În cele din urmă, el va alege să se întoarcă în America, în ciuda insistenţelor prietenilor săi
de a rămâne în Europa. Motivaţia lui este una altruistă, aceea de a da fără a primi nimic în
schimb, de a-i face pe ceilalţi fericiţi, fără a se înfrupta el însuşi din această fericire. În
spatele acestei motivaţii se poate însă detecta dorinţa de conservare a propriei identităţi,
ignorată pentru un timp. Este de luat în seamă şi respingerea valorilor europene resimţite,
la un moment dat, ca pseudo-valori sau, pur şi simplu, o incapacitate a personajului de a se
adapta contextului european.

In Ambassadors, the whole action is filtered through the consciousness of such an observer character
that functions as an organizer of the world of the text. The perspective is therefore unilateral, promoting
the individual representation of the facts. This central consciousness is Lambert Strether, a 55-year-old
American. He descends in Europe as a "rich" widow's "ambassador" and his mission is to persuade her
son. Chad Newsome, who had been missing for some time and believed to have grasped the wrong way,
would return to America to take over after his father's affairs a business and to marry a respectable Miss
Woolett. Lambert Strether, in turn, hopes that a possible success of this mission will bring him some
material advantages through his marriage to the rich widow.

Once upon a time on the continent, the "Ambassador" is approached by Mary Gostrey, an established
American in Europe, intelligent, independent and open-minded woman, who will be her guide and
spiritual initiator throughout her stay here. A counterpoint to this feminine character that appears since
the beginning of the novel is Waymarsh, a narrow-faced American, old friend of Strether. Incorporating
Puritan moral values, he also accompanies the protagonist from the beginning.

After much research on how to find Chad, Strether finally arrives to meet him. This first sight of the
young man, after so many years, makes him despicable, because he finds in front of him a man of
manners, refined and master of himself, about whom he learns to attend the world circles of society in
the company of artists and people of the world sculptor Gloriani, future painter Bilham and brilliant Miss
Barrace. He also learns about the relationship between the young man and a French fellow, Marie de
Vionnet, beautiful and refined, which could have been the origin of Chad's transformation. All these
changes disfigured Strether who, however, from deduction to deduction will come to the truth about
the relationship of the two. The charm of a sensitive woman of the world and Vionnet's troubled
femininity is working on Strether, who not only betrays the mission for which he was sent, but will even
become the counterpart ally, addressing Chad, who in the meantime she had decided to return to
America, the request to stay with her.

This overturning of the hierarchy of values in the character's consciousness is the result of several
factors. Strether is fascinated by the delightful atmosphere of Paris, the novelty of the world he had just
discovered. Mary Gostrey's tonal influence on his spirit will lead him to abandon his prejudices about life
and behavior in society, overcome his own limitations, and honestly acknowledge the mistake of not
being lived truly, not to be involved in passion and fervor. Relevant, in this sense, is the urge he is
addressing to Bilham on a beautiful spring evening.
Strether's itinerary in the new world is, from the beginning to the end, a spiritual one with effects at the
level of the deepest structure of his soul. From his confessions to the other characters, we find out
about him that before he came to Europe, he was an internalized, looking at the detached life, a
meditative with a conscience of loser. At the end of the itinerary, he is an initiate in the real life. It
reaches revelations about himself and about society. Discover the relativity of any truth about the world
in which it lives, the idea that human relationships, far from being able to fit into a pattern, are very
complex. It also discovers the polyphonic faces of femininity, gentleness, charm, innocence, but also
sarcasm, irony, independence, and feminine intelligence.

Eventually, he will choose to return to America, despite his friends' insistence to stay in Europe. His
motivation is altruistic, that of giving without receiving anything in return, of making others happy,
without delving himself out of this happiness. Behind this motivation can be detected the desire to
preserve one's own identity, ignored for a while. It is also worth considering the rejection of the
European values felt at some point as pseudo-values or simply the inability of the character to adapt to
the European context.