Sunteți pe pagina 1din 1

Don Juan – Seducatorul din Sevilla

Don Juan este un caracter legendar a carui poveste o intalnim in diferite tari europene. El a fost introdus in
literatura de catre Tirso de Molina in piesa compusa in 1630 Seducatorul din Sevilla. Don Juan Tenorio este un
aventurier care dupa ce insala mai multe femei este pedepsit de o statuie care prinzind viata il trage in Infern. La
Tirso Don Juan este , caracterizat prin doua mari motive: “vreau sa o am chiar in noaptea aceasta” lucru ce arata
dorinta de posedare, iar al doilea motiv “scadenta e atat de departe” fraza ce o rosteste atunci cand se simte
amenintat cu pedeapsa iadului.
Odata cu Moliere, Seducatorul lui Tirso devine Don Juan, un libertin fara scrupule. Molière face din eroul
său un delincvent şi un păcătos în acelaşi timp.Acesta ii atribuie lui Don Juan un mod de a gandi si de a interpreta in
functie de principiile filozofice ale libertinismului. Dragostea isi pierde astfel substanta platonica indepartandu-se
de protectia divina devenind instinct si nevoie. Personajul francez e ateu si blasfemitor si nu crede in viata de
dincolo, cel spaniol nu e ateu ci evlavios sau cel putin catolic.
Seducatorul din Sevilla este asemanator cu Don Juan de Moliere din punctul de vedere al actiunii. Atat eroul
lui Tirso de Molina cat si cel al lui Moliere naufragiaza si sunt salvati de pescari, amandoi au servitori care incearca
sa-i indrume spre bine. Sganarel al lui Moliere si Catalinon al lui Tirso de Molina sunt critici vehementi ai
stapanilor lor. Catalinon ii spune stapanului sau ca este “o ciuma pentru femei” pentru ca pata onoarea familiei, iar
Sganarel este prezent in toate aventurile lui Don Juan, dar nu aproba actiunile stapanului.
Cele mai rele pacate ale celor doi eroi sunt faptul ca glumeste pe seama paternitatii, nesocoteste casatoria
înfruntă mânia cerească, invită la cină statuile victimelor sale, îşi bate joc de infern şi chiar de datorie şi de
burghezia în persoană
Drama lui Don Juan rezida in dorinta de a nu trai necondus de vreo alta norma decat jocul nestatornic al
dorinteler si al capriciilor proprii, singura lui lege fiind el insusi. La Moliere credinta lui Don Juan este aritmetica,
crede doar ce e palpabil, nu crede in nemurirea sufletului, el vrea sa traisca pe pamant cum doreste. La Tirso de
Molina filozofia nu este atat de evidenta. Spre deosebire de eroul lui Moliere Don Juan de Tenorio este un personaj
care crede in viata viitoare dar refuza sa se gandeasca la ea,el se poarta de la bun inceput ca si cum nu ar crede.
Atât Tirso cât şi Moliere, pe lângă trăsăturile negative, ilustreaza un Don Juan şi într-o linie pozitivă: un Don
Juan curajos, inteligent, cultivat. Molière are oarecare înclinaţie pentru Don Juan de Tenorio al lui Tirso de Molina.
Îl prezintă ca un frumos, bogat, spiritual, cu inimă largă deoarece îi dă un ludovic cerşetorului, de dragul umanităţii,
pentru că el nu face ce îi spune, nu blesteamă. Faptul că Don Juan nu este lipsit de onoare îi atestă curajul cu care
sare în ajutorul unui drumeţ tâlhărit, de trei hoţi, Don Juan o părăseşte pe Dona Elvira, dar aceasta este portretizată
ca femeia insuportabilă, care nu mai este iubită. Seducerea lui Charlotte şi a lui Mathurine îşi găseşte scuza în faptul
că ele erau două femei uşoare. Cu toate acestea, Molière nu îşi ispăşeşte protagonistul, Don Juan rămânând în
continuare un erou destructiv , dar şi un erou al demascării falsului cotidian inclus de convenţiile sociale, morale şi
religioase.
In ambele opere este ilustrata trasatura dominanta: hotararea, ei nu se caiesc in niciun moment. Din acest
motiv, Dumnezeu trimite statuia pentru a-i face sa se pocaiasca. Senzaţia de real şi fantastic macabru din final când
statuia Comandorului este invitată la masă prefigurează finalul lui Don Juan. Cei doieroii sunt dusi in Infern ca
pedeapsa pentru pacatele savarsite.
Cu totul nou fata de piesa lui Tirso de Molina, este faptul ca Moliere cauta in situatia dramatica aspectele si
efectele comice. Scopul comediei rezida in infatisarea veridica dorind sa zugraveasca o lume rupta din realitatea
cotidiana ale vremurilor sale, cu marchizi inganfati, coruptibili, imorali. Prin intermediul lui Don Juan, Moliere
aduce critici ipocriziei si conformismului societatii timpului.