UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS”, GALATI

FACULTATEA DE LITERE

MASTER: Identitate, Interculturalitate si Multiculturalism in Literatura

Romana si Europeana, Anul I

REFERAT

La disciplina: Critica literara romaneasca in context European

Tema: Spre Romania. Jurnal inedit (2000-2002), Matei Calinescu

Masterand: Vasiliev (Sacalov) Angela

1
“SPRE ROMANIA”. Jurnal inedit (2000 – 2002)
Matei Calinescu

Spre Romania este al doilea jurnal inedit dupa Un altfel de jurnal: Iesirea din timp, care are la
baza insemnarile scrise de Matei Calinescu in caietele care acopera anii 2000-2002.
Prima notatie din acest jurnal descrie o calatorie in Grecia in luna mai 2000. Deloc atras de
aspectul touristic al acestei calatorii, este agasat de latura kitsch a turismului modern.”Nu mi-as fi
inchipuit ca aceasta calatorie in Grecia imi va da prilejul sa reiau meditatiile mele despre kitsch. Desi ar fi
trebuit, turismul fiind variant moderna, si deci kitsch, a pelerinajului, transformay in calatorie de
placere”(Calinescu, 2016: pg.23).
Autorul nu se lasa atat de usor prada dezamagirii produse de prezenta kitsch-ului turistic,
reintorcandu-se la analizele sale legate de acest fenomen al lumii moderne.
Inainte de a ajunge la tema kitsch-ului, in drum spre Grecia, in avion, Matei Calinescu isi noteaza
in jurnal cateva impresii de lectura pe marginea romanului autobiographic “Ravelstein” al lui Saul
Bellow.
Autorul la cunoscut pe Saul Bellow si pe fosta sa sotie spre sfarsitul anilor ’70, in casa lui Mircea
Eliade, prieten foarte bun cu Bellow.
“Ma gandesc din nou la Ravelstein, citit in cheie mitologica, total idiosincratica, in zborul spre Atena.
Partea cea mai neplacuta este ca romanul a fost folosit ca instrument de razbunare impotriva fostei sotii:
ca sa-si realizeze scopul, Bellow a incalcat una din marile reguli nescrise ale romancierului: aceea de a
de-simplifica, de a merge totdeauna impotriva cliseului, a schemei previzibile”(Calinescu, 2016: pg.50).
In Grecia, calatoria este “inceputa grotesc, sub semnul lui Circe”. Calinescu impreuna cu Uca,
sotia sa, ajung intr-un hotel deocheat, dintr-o grija neglijenta, primita cu haz, a unor cunostinte.
Calatoriile – scrie autorul, sunt cu adevarat frumoase doar ca anticipatii si ca retrospectii.
“Grecia a fost dura pentru mine”- scrie autorul. Dincolo de insomnia, a patit felurite “indispozitii”.
Durerile permanente ale vezicii biliare.
Inainte de plecare avea de ales intre calatorie si operatie de vezica biliara pe care o recomandase
medicul cat mai curand posibil.
Dupa intoarcerea din Grecia, nu a mai amanat operatia deoarece durerile devenisera tot mai mari.
Calatoria in Grecia are nesansa sa o faca in regim turistic, adica dependent de grup, de autocar, vas de
croaziera si regim hotelier comun, dar cu mentalitate de calator, cu nostalgia libertatii si profitand de
fiecare ocazie de a evada. Din fericire, sotia sa Uca este langa el, solidara si complice, care, mai fusese la
Atena care isi asuma rolul de ghid.
Atena, vizitata la trei ani dupa Ierusalim, este pentru Matei Calinescu, al doilea “oras esential”,
desi insemnarile de jurnal sunt intrerupte de diverse dezagremente: stare de sanatate precara, un hotel in
care V. fostul sau student din anii ’60, le rezervase camera, se dovedeste a fi o maison de rendez-vous de
unde se grabesc sa se mute, traficul “intens, nervos”, toate astea putin prielnice meditatiei.
Se intampla sa fie si Saptamana Mare dinaintea Pastelui, restaurantele ofera meniuri de post
facultative.
Tot prin intermediul lui V. sunt invitati dupa Inviere la o petrecere romaneasca, cu miel la protat,
cu “inghesuiala, cozile iritante, caldura sufocanta, si continua ssa fie, un adevarat cosmar.

2
 Cosmar se dovedea si a trimite niste carti din Atena. Singura diferenta era zambetul oficiantei la
finalul operatiunii: “Sunt multe analogii intre romani si greci, intre Atena moderna si Bucuresti, de unde
sentimetul de familiaritate, de déjà vu, pe care-l am strabatand strazile prafoase ale acestui oras din
Balcania”.
Autorul recunoaste ca pe tot parcursul calatoriei a fost preocupat doar pentru lectura; “..aproape
tot ce vad in aceasta calatorie – Uca are aceeasi parere - mi se imprima, iconic, in memorie si capata fara
intarziere sensuri simbolice.”
Dupa intoarcerea din calatorie, la solicitarea lui Sorin Antohi, se apuca de un articol dedicat
volumului omagial pe care acesta il pregateste in memoria lui Petru Culianu.
“Pregatindu-ma sa incep sa scriu amintirile despre Culianu, cerute de Sorin Antohi pentru un volum
comemorativ, sunt obligat sa-mi repun problema legionarismului lui Eliade si al generatiei lui”.
Subiectul Eliade e cel mai preoccupant pentru Matei Calinescu, el nu apare intr-un singur
paragraph, ci e dispersat de-a lungul intregului jurnal, dispare, reapare, printre insemnari pe teme dintre
cele mai variate, de la comentarii de picture rare, sau speculatii filologice, la meditatii, rememorari si
confesiuni.
Despre Romania, insa, insemnarile sunt destul de sarace. Vorbeste de doua calatorii, una singur,
cand preda un curs la Universitatea din Cluj, alta impreuna cu Uca, tot in vremea sarbatorilor de Pasti. In
aprilie 2001, Matei Calinescu se afla la Cluj unde a tinut un seminar despre Mateiu Caragiale. Clujul era
incarcat de steaguri tricolore, oamenii pareau dezamagiti, la limita rabdarii, dornici sa plece din tara ca sa
se realizeze, marturiseste Maria, femeia de serviciu, din hotelul Universitatii, care il asigura ca “inainte”
era mai bine si ca “Noua nu ne place democratia asta”. (Calinescu 2016, pg.102)
Il izbeste lipsa de interes pentru Romania a studentilor lui din Cluj. Cursul pe care il preda la
Studii Europene intitulat”Romania si modernitatea” nu le parea interesant. Il invitase pe Adrian Marino sa
tina prelegarea despre ideea de modernitate in Transilvania si in Tarile Romane in acel secol. “Lipsa
totala de interes”-spune autorul.
Imaginea Romaniei ii apare cenusie si dezolanta, cum pana azi se arata tuturor celor ce incearca
sa revina
“Anul trecut –in Saptamana Mare- eram in Grecia cu Uca. Acum sunt singur la Bucuresti, singur desi vad
multa lume”….” Sunt doar la mijlocul sederii mele in tara, dar imi dau seama ca modelul amuzant
joycean pe care l-am proiectat asupra calatoriei in Grecia nu se potriveste deloc aici”.(Calinescu 2016,
pg.118)

“Romania pare o tara fara viitor: literal si in toate sensurile. Viitorul s-a retras de aici, nelasand in urma
decat detritus, ca in albia unui rau care a secat. E mostenirea fizica si morala a comunismului mai rea
decat orice catastrofa naturala, mai rea decat orce razboi pierdut.” ”.(Calinescu 2016, pg.118)

Notatiile lui Matei Calinescu din Spre Romania. Jurnal inedit, reflecta sperantele, asteptarile, dar
si dezamagirile provocate de reintalnirea cu Romania, tara pe care o parasise in 1973, tara unde, ca si in
anii in care please, normalitatea era ceva utopic, cum o spune insusi autorul: “Romania: normalitate ca
utopie”.

3
Bibliografie:

Calinescu, Matei: Spre Romania. Jurnal inedit (2000-2002): Editura Humanitas, Bucuresti 2016