Sunteți pe pagina 1din 4

Proiect didactic - activitate interdisciplinară

Discipline implicate și profesori: Psihologie; Geografie; Limba și literatura română


Școala: Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi”, Focșani, Vrancea
Data:
Clasa: a X-a
Tema (subiectul lecţiei): „Baltagul”- explorare, interpretare, consolidare
Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative
1.2. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte
literare, nonliterare sau în alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau
orale)
Obiective operaţionale
Elevii vor fi capabili:
- să identifice valențe simbolice/inițiatice ale spațiului și întâmplărilor prezente în „Baltagul”
(mitul marii treceri, mitul lui Isis si Osiris, mitul lui Orfeu, transhumanța, mitul labirintului,
creanga de aur, mitul soarelui, mitul mioritic);
- să fixeze acțiunea romanului într-un spațiu realist/real
- să aprofundeze psihologia personajelor
- să argumenteze un punct de vedere

Resurse: manualul, fișe personale, capacităţile receptive normale ale elevilor, timp – 50 de
minute
Strategia didactică:
Metode şi procedee: webquestul, problematizarea, conversaţia euristică şi catihetică, lectura
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală, activitatea în echipe
Material didactic: romanul, fișe de lucru, ppt, link-ul
http://articole.famouswhy.ro/substratul_mitic_al_romanului_baltagul_de_mihail_sadoveanu/;
Mijloace de învăţământ: videoproiector, calculator, flipchart

SCENARIUL DIDACTIC

Evenimentul Activitatea de instruire


didactic Conținutul activității
Activitatea profesorului Activitatea
elevului
1. Moment Elevii sunt invitați să-şi Se pregătesc.
organizatoric - 1 deschidă cărţile, caietele, să
min. (profesorul spună absenții.
de română)
2. Captarea Profesorul de română Ascultă, se
atenţiei - 3 min. inițiază o discuție despre gândesc și își
(profesorul de ) faptul că literatura vorbește prezintă opiniile.
despre realitatea vizibilă,
însă mai ales despre o
realitate invizibilă.
3.Dirijarea
învăţării
Profesorul de Prezintă traseul real urmat Urmăresc cu
geografie – 5 de Vitoria Lipan. atenție.
min.

Profesorul de Prezintă o analiză a Ascultă.


psihologie – 13 trăsăturilor de caracter ale
min. personajelor romanului.

Asigurarea
feedback-ului:
are loc pe
parcursul Împarte elevii în grupe. Se gândesc,
conducerii Fiecare grupă primește o răspund. În
învăţării, întărirea
fișă cu informații generale răspunsurile lor
făcându-se treptat
despre: mitul marii treceri, se bazează pe
prin aprecieri mitul lui Isis si Osiris, informația Anexa 1
verbale mitul lui Orfeu, preluată urmând
transhumanța, mitul link-ul
Profesorul de labirintului, creanga de aur, http://articole.fa
română – 25 min. mitul soarelui, mitul mouswhy.ro/sub
mioritic. Elevii au de stratul_mitic_al_
stabilit dacă aceste mituri romanului_balta
se regăsesc în „Baltagul”. gul_de_mihail_s
adoveanu/
4. Exerciții de Invită elevii să urmărească Vizionează
reflecție - 3 min. o secvență din filmul filmul și observă
Baltagul și să spună semnificațiile.
semnificațiile.

Identifică o idee nouă Se gândesc,


interesantă pe care ai auzit- spun.
o astăzi la oră.
5. Retenție şi Temă pentru acasă: Notează.
transfer realizează un eseu de 10
(1 min.) rânduri în care să
demonstrezi că studierea
romanului Baltagul te ajută
în viața reală.

Anexa 1
1. Legenda lui Isis și Osiris
Legenda spune că Osiris, ca zeu al cerului şi al pământului, era regele Egiptului,
învățându-i pe egipteni să practice binele şi virtutea. Fratele său Seth, gelos, l-a omorât pe
Osiris, păcălindu-l să se culce într-o ladă pe care a închis-o și i-a dat drumul pe mare. Isis,
sora și soția lui Osiris, și-a căutat fratele și soțul și după ce l-a găsit l-a adus în Egipt. Dar Seth
a încercat din nou să-l omoare pe Osiris și l-a tăiat în bucăți. Isis a adunat fragmentele și le-a
îngropat în locuri diferite. Horus, fiul lui Osiris şi a lui Isis, îşi răzbună tatăl înlăturându-l pe
Seth de la conducere şi instalându-se ca rege al Egiptului.

2. Creanga de aur
Conform unor mituri și legende, creanga de aur este un simbol universal al regenerării
și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea. Legenda spune că la o mie de ani,
vâscul face o creangă de aur, iar cine are norocul să o găsească capătă puteri miraculoase și
devine nemuritor. În concepția unor credințe străvechi, creanga de aur deschide Infernul,
având puteri magice, îndepărtând demonii și conferind nemurire, pentru că nu este atacată de
foc. Folosită de Enea și Orfeu în călătoriile lor subpământene, creanga de aur este simbolul
luminii care permite explorarea Infernului fără pierderea sufletului.

3. Mitul mioritic
O mioară năzdrăvană îşi avertizează tânărul stăpân că tovarășii săi, invidioşi pe turmele lui
"mândre", pe câinii lui "mai bărbați", şi-au pus în gând să-l omoare. Păstorul moldovean se
adresează atunci oiței, transmițându-i ultimele sale dorinţe. El o roagă să le spună baciului
ungurean şi celui vrâncean să-l îngroape în strungă, pentru a fi aproape de oi şi pentru a-şi
auzi câinii. Ii mai cere să-i pună la căpătâi trei fluiere, vântul "când a bate", mioarele, auzind
cântecul, se vor aduna şi-l vor plânge cu "lacrimi de sânge". Ciobănaşul o mai roagă să nu
vorbească de omor, ci să spună că "s-a însurat" şi că la nunta lui "a căzut o stea", că "soarele şi
luna",/ i-au "ţinut cununa", că preoţi i-au fost "munţii mari", lăutari, păsările, iar nuntaşi,
brazii şi păltinaşii. Dar, dacă va întâlni o maică bătrână înlăcrimată, care întreabă de-un
"mândru ciobănel", să-i spună doar că el s-a însurat; "C-o fată de crai/ Pe-o gură de rai", dar
mamei să nu-i precizeze felul neobişnuit, în care s-a celebrat nunta: nici un cuvânt despre
steaua care "a căzut", nici despre faptul că "soarele şi luna" i-au "ţinut cununa".

4. Mitul marii treceri


În folclorul românesc, mitul „marii călătorii” a apărut din nevoia medierii între viaţă şi
moarte, în vederea integrării uneia cu cealaltă: asigurarea liniştii „vieţii” de dincolo, a
mortului, în vederea liniştii vieţii de dincoace, a comunităţii săteşti. Elementele mitului se află
în cântecele ceremoniale de înmormântare (care se intonează în timpul privegherii şi
petrecerii la mormânt a defunctului). Dintre acestea trei sunt de reţinut în mod deosebit:
Cântecul bradului (prin tăierea bradului, se dă expresie simbolică morţii), Cântecul zorilor (în
care zorile, asimilate unor fiinţe mitologice, sunt invocate pentru a da răgaz „dalbului de
pribeag” să se pregătească pentru „marele drum”) şi Cântecul mare de petrecut (care prezintă
în amănunt călătoria mitică a mortului spre lumea nevie, concepută ca parte integrantă a lumii
vii).

5. Mitul labirintului
Labirintul este, de fapt, un arhetip, un model universal din conştiinţa umană, o
metaforă a călătoriei prin viaţă sau una a drumului către propriul nostru centru şi, apoi, înapoi
în lume. Simbolizează un spaţiu sacru care ne conduce către inima sa şi, după aceea, din nou
spre exterior, pe aceeaşi cale. Odată ajunşi în centrul labirintului, ne oprim pentru a reflecta,
medita, întorcându-ne, ieşind din el purtând în noi înţelepciunea câştigată în decursul
călătoriei. Unii pretind că forma geometrică a labirintului produce un câmp energetic ce poate
vindecă, înlătura bolile trupului şi a calma, însenina mintea, are puterea de a echilibra mintea
cu trupul până la punctul în care gândirea se opreşte şi îi iau locul intuiţia, cunoaşterea
extrasenzorială. Mircea Eliade spunea că misiunea esenţială a labirintului este să apere
"Centrul," acesta fiind, în fapt, o iniţiere către sanctitate, nemurire şi realitatea absolută.
6. Mitul lui Orfeu
Fiu al măreţului Apollo, Orfeu este considerat ca fiind cel mai de seamă cântăreț de
imnuri din vechea Grecie, vestit pentru puterea de a fermeca pe oricine cu măiestria sa. Tatăl
său, la vremea potrivită, i-a dăruit o liră fermecată făurită de însuşi Hefaistos, liră la sunetele
căreia, înşişi zeii Olimpului găseau o aleasă desfătare, muzică pe care dansau nimfele. Dintre
suavele nimfe, Orfeu se îndrăgosteşte de Euridice. Fugind de insistenţele unui alt tînăr care se
îndrăgostise de ea, Euridice este muşcată de un şarpe veninos şi moare. Distrus de durere,
Orfeu cere zeilor ajutor, pentru a-i reda iubita. Dar, cerul tace. Atunci, Orfeu se hotărăşte să
meargă el însuşi pe tărîmul umbrelor şi după mai multe peripeţii, depăşind cu lira sa
fermecată toaste obstacolele din cale, ajunge în faţa temutului Hades. Acesta, fermecat de
frumuseţea muzicii şi a versurilor sale, se lasă înduplecat şi promite să o lase pe Euridice să-l
urmeze în lumea celor vii, cu singura condiţie ca el, Orfeu, să nu întoarcă privirea către
Euridice, până nu vor părăsi lumea umbrelor. Aproape de ieşire, Orfeu se teme ca nu cumva
Euridice să se fi rătăcit şi întoarce capul, dar tot ce mai vede este cum iubita sa, cu braţele
întinse către el, alunecă înapoi în Infern.
Revenit pe pământ, Orfeu nu mai vrea nimic. Rătăceşte trist şi abătut, singura sa
consolare fiind muzica şi poezia. După moartea sa, muzele lui Apollo au pus lira lui Orfeu pe
cer, unde o vedem şi noi : Constelaţia Lirei, care ne reaminteşte de una dintre cele mai
frumoase poveşti de dragoste eternă, petrecută în cer sau pe pământ.

7. Mitul soarelui
Din cele mai vechi timpuri, omul a venerat soarele. Motivul acestei venerații nu este
greu de intuit. Noaptea era un tărâm al primejdiilor, al frigului, al somnului, asociat de
culturile primitive cu o moarte vremelnică. Răsăritul era un miracol. Aducea căldura, lumina,
revenirea la viață. Alunga prădătorii. Dădea omului prilejul de a observa, de a înțelege, de a
stăpâni. Una din cele mai îngrozitoare temeri ale omului primitiv era aceea că Soarele nu va
răsări, că lumea va rămâne cufundată în întuneric. Dar zorii biruiau mereu. Puterea solară se
dovedea fără margini, iar astfel de puteri nemărginite nu puteau veni decât de la făpturi
miraculoase, pe care omul le-a numit zei. Așa s-a născut religia, iar Soarele a fost întâiul zeu.
Adorația solară este axul central al vechilor sisteme religioase elaborate, fiind întâlnită în
mitologia egipteană, chineză, indoneziană, precolumbiană, etc. Prin structura anului sacru,
mitul solar transpare și din teologia creștină modernă.

8. Mitul/Motivul transhumanței
Transhumanța este mișcarea sezonieră oamenilor și a animalelor, de obicei între vale
(unde turmele stau iarna) și munte (unde turmele stau vara). Tradiția transhumanței, veche de
mii de ani, este o practică importantă a păstoritului încă din timpul Imperiului Roman și în
Evul Mediu. Consistă în deplasarea sezonieră a turmelor de vite între locurile de văratic, în
general în zonele de relief cu pășuni bogate, și locurile de iernatic, în general în zonele de șes
și cu climă mai blândă iarna. Este practicată și de poporul nomadic sami din Scandinavia, care
își mută renii parțial domesticiți între regiuni. Astfel se presupune că originea transhumanței
se găsește în migrațiile naturale ale animalelor sălbatice care stau la baza speciilor domestice
create de om. Începând cu anii 1970, în Norvegia circa 15.000 de reni sunt transportați anual
cu vase de debarcare către pajiștile de vară pe insule sau pe locuri greu accesibile altfel.