PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Teoretic Ovidius, Constanţa

PROFESOR: Moldoveanu Mirela

DATA:

OBIECTUL: Limba şi literatura română

CLASA: a XI-a

SUBIECTUL: Figuri de stil- identificarea unor procedee artistice

TIPUL LECŢIEI: de recapitulare şi de fixare de cunoştinţe

MANAGEMENTUL TIMPULUI: 50 de minute

I. MOTIVAŢIA:
Elevii au posibilitatea să-şi reactualizeze şi să-şi completeze cunoştinţele despre
textul liric, să identifice procedee artistice.
Lecţia dezvoltă gândirea critică, punând elevii în situaţia de a releva procedee
artistice specifice genului liric.
Lecţia contribuie la consolidarea deprinderilor de analiză, de corelare a gândirii cu
ajutorul cunosştinţelor în vederea exprimării logice, coerente şi corecte.
Discuţiile ce le poate antrena în desfăşurarea ei, controversele ce pot apărea,
transparenţa lecţiei prin deconstrucţia ei, pot stimula gândirea la diferite nivele şi din
diferite perspective, purtândul pe elev printre diverse etape ale gradului de gândire.

II. COMPETENŢE GENERALE:

- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;

- Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
 - Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/literare;
- Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

III. COMPETENŢE SPECIFICE:

C1- Definirea noţiunii de procedeu artistic şi identificarea acestuia în anumite
contexte;
C2- Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor
studiate;
C3- Identificarea figurilor de stil în texte la prima vedere şi argumentarea
alegerii făcute;
C4- Realizarea unei compuneri în care să se utilizeze procedee artistice.

IV. CONDIŢII PREALABILE:

- Elevii trebuie să aibă cunoştinţe la nivelul clasei privind textul liric.
- Elevii trebuie să aibă capacitatea de a folosi procesele de gândire şi învăţare
propuse.

V. STRATEGII DIDACTICE:
o Metode şi procedee: analiza stilistică, conversaţia euristică, descoperirea,
problematizarea, explicarea, discuţia, ciorchinele.
o Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, alternativ cu
activitatea independentă individuală sau activitate combinată, lucrul pe grupe.
o Resurse: - Capacităţile receptive ale elevilor;
- Manualul, fişe de lucru, pliante, panouri ilustrative;

- Programa şi planificarea semestrială a curriculumului la limba şi

literatura română pentru clasa a XI-a.

o Mijloace de învăţământ:

- Resurse materiale: volume de poezie, portofoliile elevilor; fişe de studiu

individual, videoproiector, materiale ppt etc.

- Resurse procedurale: problematizarea, analiza literară complexă, conversaţia

euristică, dezbaterea;
 - Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-
back raportat contribuţiei elevilor, autoevaluarea, nota;

VI. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:

- Timp de lucru 50 de minute;
- Evocarea 10 minute;
- Realizarea sensului 25 de minute;
- Reflecţia 10 minute;
- Încheierea 5 minute.

VII. MATERIALE:
- Manual;
- Volum de poezii de Mihai Eminescu
- Fişa de lucru independentă;
- Tabla;
- Creta.
VIII. EVALUAREA:
- Elevii vor utiliza corect în exprimarea orală sau scrisă termenii comunicării
lirice.
- Elevii vor fi îndrumaţi să fie autoreflexivi, să se autoevaluaeze, să utilizeze fişa
de lucru, fiind prilejul de evaluare a eficienţei lecţiei.

IX. BIBLIOGRAFIE:
- Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu,
Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2008.
- Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
- Iordăchescu, Carmen, Limba română. Fonetică. Vocabular, Editura Carminis,
Piteşti, 1997.
- Moţ, Mircea, Dicţionar de termeni literari.
- Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală.
Ghid teoretico-aplicativ, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
- Manualul de clasa a XI-a, Editura Humanitas
- Culegerea ,,Limba şi literatura română, Editura ART, F. Ioniţă, A. Săvoiu, F.
Sămăhaian, Gh. Lăzărescu
 SCENARIU DIDACTIC
Evenimentele lecţiei Competenţe Conţinutul Metode didactice Materiale Forme de evaluare
didactice
Organizarea clasei - notarea absenţelor; Conversaţia - -
1’ - stabilirea ordinii;
- asigurarea celor necesare orei.

Verificarea temei pentru Se verifică tema pentru acasă şi se Conversaţia Culegere

acasă fac aprecieri asupra modului de
5’ realizare a acesteia.
Reactualizarea Se realizează un ciorchine pe tablă Conversaţia Tabla Ciorchinele
cunoştinţelor pornind de la grupul de cuvinte
4’ Procedee artistice şi figuri de stil.
Captarea atenţiei Elevii recită câteva versuri dintr- Conversaţia Volum de poezii Observarea
4’ un volum de poezii al lui Mihai
Eminescu, identificând figurile de
stil cunoscute.
Enunţarea competenţelor C1 Se anunţă titlul lecţiei care se scrie
specifice C2 şi pe tablă: Figuri de stil-
2’ C3 identificarea unor procedee
C4 artistice.
 Se enunţă competenţele specifice
care se vor atinge pe parcursul
orei:
- Definirea noţiunii de
procedeu artistic şi identificarea
acestuia în anumite contexte;
- Utilizarea strategiilor de
lectură în vederea înţelegerii
adecvate a textelor studiate;
- Identificarea figurilor de
stil în texte la prima vedere şi
argumentarea alegerii făcute;
- Realizarea unei compuneri
în care să se utilizeze procedee
artistice.

Dirijarea învăţării C1 Profesorul va solicita elevilor să Tehnica Tabla

25’ C2 completeze ciorchinele de pe tablă ciorchinelui Cartonaşe
C3 cu definiţiile fiecărei figuri de stil Explicaţia
şi să dea câte un exemplu pentru Conversaţia
fiecare. Unde va fi cazul, euristică Chestionarea orală
profesorul va da explicaţiile
necesare.
Ciorchinele va reprezenta un
summum de informaţii esenţiale,
vizualizate într-o formă dinamică.
(Anexa 1)

Având în vedere că elevii cunosc Tehnica fişei de Fişa de lucru

procedeele artistice, li se cere să lucru independent Tabla
observe fişa de muncă Anexa 2
independentă pentru care îşi vor
folosi cunoştinţele despre textul Explicaţia
liric- temă şi motiv literar, Conversaţia
procedee artistice, elemente de euristică
versificaţie (Anexa 2). Elevii vor Exerciţiul
putea folosi şi ciorchinele de pe
tablă ca suport teoretic.
Profesorul ca îndruma discuţia
elevilor asupra fiecărui termen al
fişei de lucru independent.
Obţinerea performanţei şi Se solicită elevilor să răspundă la Metoda rebusului Fişa de lucru Evaluarea formativă
asigurarea feed-back-ului ultima aplicaţie şi să releve Anexa 3
7’ anumite procedee artistice. (Anexa
3)
Evaluarea rezultatelor Elevii vor nota pe caiete o figură Conversaţia Caiete Aprecieri finale ale
1’ de stil care să redea starea lor profesorului
sufletească la sfârşitul orei. Chestionarea finală
Aprecieri finale.
Asigurarea trasnferului C4 Se fixează tema pentru acasă: Munca Caiete
1’ Redactaţi o compunere care să aibă independentă
ca titlu O călătorie imaginară şi în
care să se folosească
personificarea precum figură de
stil dominantă.
 ANEXA 2

FIŞĂ DE LUCRU

I. 1. Epitetul este figura de stil:

a. Care exprimă însuşiri deosebite numai ale obiectelor
b. Care exprimă numai caracteristici deosebite ale acţiunilor
c. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor, determinând un
substantiv sau un verb
d. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor determinând un
substantiv sau un adjectiv
e. Alt răspuns
2. În versul Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet:
a. Este numai o imagine vizuală
b. numai o imagine olfactivă
c. şi imagine vizuală şi olfactivă
d. imagine vizuală, de mişcare şi olfactivă
e. alt răspuns
II. Citeşte cu atenţie versurile următoare pentru a răspunde la cerinţele de mai jos:
Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe/ Răpind sania uşoară care lasă urme albe/
Surugiul chiuieşte, caii zboară ca doi zmei/Prin o pulbere de zare, prin un nour de scântei.
(V. Alecsandri, Sania)
1. Procedeul artistic din interiorul primelor două versuri este:
a. hiperbolă
b. alegorie
c. aliteraţie
d. oximoron
e. alt răspuns
2. În primul vers, figura de stil este:
a. epitet
b. epitet în inversiune
c. inversiune
d. metaforă
e. alt răspuns
3. În versul al treilea, figura de stil este:
 a. personificare
b. epitet
c. metaforă
d. comparaţie
e. alt răspuns
4. În ultimul vers sunt:
a. două metafore
b. două epitete
c. o hiperbolă
d. o enumeraţie
e. alt răspuns
III. 1. În versurile: Codrule, Măria Ta/ Dă-mi o frunză de sus,/ Pentru lumină şi tinereţe/ Şi
pentru viaţa care nu moare, procedeul folosit este:
a. invocaţie
b. metaforă
c. alegorie
d. hiperbolă
e. alt răspuns
2. Identifică figura de stil din versurile: Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai...
a. metaforă
b. epitet
c. comparaţie
d. interogaţie
3. Versul Vom visa un vis ferice, prin repetarea aceluiaşi sunet creează:.................
4. Cuvintele subliniate în versurile Acolo, lângă isvoară, iarba pare de omăt/ Flori
albastre tremur ude în văzduhul tămâiet, sunt:
a. metafore
b. epitete
c. oximoron
d. metonimii
e. simboluri
5. În versurile date Cu pene albe, pene negre,/ Cu frunze albe, frunze negre,/ Copacii
albi, copacii negrii,/ Decor de doliu funerar, cuvintele subliniate, din punct de vedere
stilistic, sunt:
 a. epitete cromatice
b. personificări
c. comparaţii
d. inversiuni
6. Versurile Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindini/ Orizontu-ntunecându-l vin
săgeţi de pretutindeni/ Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie includ ca figură de
stil, repetată:
a. Exclamaţia
b. Interogaţia
c. Comparaţia
d. Epitetul
7. În versurile Verde crud, verde crud... /Mugur alb, şi roz, şi pur/ Vis de-albastru şi de-
azur/ Te mai văd, te mai aud, întâlnim figurile de stil:..........................................
8. Mărită fie dimineaţa/ Ce-a săvârşit a noastră nuntă/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îţi
sărutam unda căruntă, procedeul artistic care stă la bază este:
a. Interogaţia
b. Personificarea
c. Simetria
9. Mai departe, mai departe/ Mai încet, tot mai încet/ Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind
cu dor de moarte, procedeul care apare în primele două versuri este........................
10. Identificaţi o temă simbolistă frecventă în versurile: Da, plouă cum n-am mai văzut/
Şi grele talăngile adormite/ Cum sună sub şuri învechite!/ Cum sună în sufletu-mi
mut........................................................
11. În versurile Cu degetele amintirii/ mi-am pipăit/ încet/ încet/ trecutul ca orb, notaţi
figura de stil prezentă în primul vers:...............................
12. Căci neştiuta-ncepe să-ncolţească/ Pe trupu-i alb o bubă pământească. Cuvântul
subliniat este:......................................
13. În versurile Izvoarele s-au luminat şi sună/ Oglinzile ritmându-şi-le-n dans/ Şi brazii
mei vuiesc fără furtună/ Într-un ameţitor, sonor balaur, întâlnim:
a. repetiţii
b. imagini vizuale şi auditive
c. comparaţii

SUCCES!
 ANEXA 3

REBUS

1. Procedeul sintactic care constă în schimbarea ordinii obişnuite a anumitor

cuvinte în propoziţie sau frază pentru a sublinia o anumită idee, un anumit
cuvânt se numeşte........................
2. Figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni, a două personaje, situaţii,
fenomene, cu scopul de a se reliefa opoziţia dintre aceştia......................
3. Figura de stil prin care se atribuie necuvântătoarelor, lucrurilor, elementelor
naturii, unor concepte abstracte însuşiri sau manifestări proprii omului, se
numeşte................
4. Figura de stil care constă în asocierea ingenioasă şi suprinzătoare, în aceeaşi
sintagmă a două cuvinte care exprimă noţiuni contradictorii, se
numeşte...............
 FIŞĂ DE LUCRU

I. 1. Epitetul este figura de stil:

a. Care exprimă însuşiri deosebite numai ale obiectelor
b. Care exprimă numai caracteristici deosebite ale acţiunilor
c. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor, determinând
un substantiv sau un verb
d. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor determinând un
substantiv sau un adjectiv
e. Alt răspuns
2. În versul Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet:
a. Este numai o imagine vizuală
b. numai o imagine olfactivă
c. şi imagine vizuală şi olfactivă
d. imagine vizuală, de mişcare şi olfactivă
e. alt răspuns
II. Citeşte cu atenţie versurile următoare pentru a răspunde la cerinţele de mai jos:
Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe/ Răpind sania uşoară care lasă urme albe/
Surugiul chiuieşte, caii zboară ca doi zmei/Prin o pulbere de zare, prin un nour de scântei.
(V. Alecsandri, Sania)
1. Procedeul artistic din interiorul primelor două versuri este:
a. hiperbolă
b. alegorie
c. aliteraţie
d. oximoron
e. alt răspuns
2. În primul vers, figura de stil este:
a. epitet
b. epitet în inversiune
c. inversiune
d. metaforă
e. alt răspuns
3. În versul al treilea, figura de stil este:
a. personificare
 b. epitet
c. metaforă
d. comparaţie
e. alt răspuns
4. În ultimul vers sunt:
a. două metafore
b. două epitete
c. o hiperbolă
d. o enumeraţie
e. alt răspuns
III. 1. În versurile: Codrule, Măria Ta/ Dă-mi o frunză de sus,/ Pentru lumină şi tinereţe/
Şi pentru viaţa care nu moare, procedeul folosit este:
a. invocaţie
b. metaforă
c. alegorie
d. hiperbolă
e. alt răspuns
2. Identifică figura de stil din versurile: Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai...
a. metaforă
b. epitet
c. comparaţie
d. interogaţie
3. Versul Vom visa un vis ferice, prin repetarea aceluiaşi sunet creează: aliteraţie
4. Cuvintele subliniate în versurile Acolo, lângă isvoară, iarba pare de omăt/ Flori
albastre tremur ude în văzduhul tămâiet, sunt:
a. metafore
b. epitete
c. oximoron
d. metonimii
e. simboluri
5. În versurile date Cu pene albe, pene negre,/ Cu frunze albe, frunze negre,/ Copacii
albi, copacii negrii,/ Decor de doliu funerar, cuvintele subliniate, din punct de
vedere stilistic, sunt:
a. epitete cromatice
 b. personificări
c. comparaţii
d. inversiuni
6. Versurile Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindini/ Orizontu-ntunecându-l
vin săgeţi de pretutindeni/ Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie includ ca
figură de stil, repetată:
a. Exclamaţia
b. Interogaţia
c. Comparaţia
d. Epitetul
7. În versurile Verde crud, verde crud... /Mugur alb, şi roz, şi pur/ Vis de-albastru şi
de-azur/ Te mai văd, te mai aud, întâlnim figurile de stil: enumeraţia.
8. Mărită fie dimineaţa/ Ce-a săvârşit a noastră nuntă/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/
Îţi sărutam unda căruntă, procedeul artistic care stă la bază este:
a. Interogaţia
b. Personificarea
c. Simetria
9. Mai departe, mai departe/ Mai încet, tot mai încet/ Sufletu-mi nemângâiet/
Îndulcind cu dor de moarte, procedeul care apare în primele două versuri este
repetiţia.
10. Identificaţi o temă simbolistă frecventă în versurile: Da, plouă cum n-am mai
văzut/ Şi grele talăngile adormite/ Cum sună sub şuri învechite!/ Cum sună în
sufletu-mi mut: ploaia.
11. În versurile Cu degetele amintirii/ mi-am pipăit/ încet/ încet/ trecutul ca orb, notaţi
figura de stil prezentă în primul vers: metaforă.
12. Căci neştiuta-ncepe să-ncolţească/ Pe trupu-i alb o bubă pământească. Cuvântul
subliniat este: epitet.
13. În versurile Izvoarele s-au luminat şi sună/ Oglinzile ritmându-şi-le-n dans/ Şi
brazii mei vuiesc fără furtună/ Într-un ameţitor, sonor balaur, întâlnim:
a. repetiţii
b. imagini vizuale şi auditive

c. comparaţii SUCCES!
 REBUS

1 I N V E R S I U N E

2 A N T I T E Z A

3 P E R S O N I F I C A R E

4 O X I M O R O N

1. Procedeul sintactic care constă în schimbarea ordinii obişnuite a anumitor

cuvinte în propoziţie sau frază pentru a sublinia o anumită idee, un anumit
cuvânt se numeşte........................
2. Figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni, a două personaje, situaţii,
fenomene, cu scopul de a se reliefa opoziţia dintre aceştia......................
3. Figura de stil prin care se atribuie necuvântătoarelor, lucrurilor, elementelor
naturii, unor concepte abstracte însuşiri sau manifestări proprii omului, se
numeşte................
4. Figura de stil care constă în asocierea ingenioasă şi suprinzătoare, în aceeaşi
sintagmă a două cuvinte care exprimă noţiuni contradictorii, se
numeşte...............
 Comparaţia- procedeu Inversiunea- figura de stil
artistica care constă în prin care se schimbă ordinea ANEXA 1
alăturarea a doi termeni obişnuită a cuvintelor, în
cu însuşiri comune. Ca scopul evidenţierii unei
figură de stil poate fi trăsături, a unei însuşiri etc.: Personificarea- figura de stil

exprimată printr-un din a haosului văi (M. prin care se atribuie

substantiv însoţit de atribute Eminescu) necuvântătoarelor, lucrurilor,

şi complemente: Trecut-au elementelor naturii însuşiri sau

anii ca nori lungi pe şesuri manifestări proprii omului: Luna

(M. Eminescu) pe cer trece aşa sfântă şi clară

(M. Eminescu)
Repetiţia- figura de stil care
constă în repetarea unui cuvânt sau
Epitetul-
Antiteza- figura
figura de stil de
care stil
constăcare
în
a unui grup de cuvinte pentru a
exprimă aundoi
alăturarea calificativ,
termeni,o aînsuşire
două
întări o idee sau o impresie: O
sau o situaţii,
personaje, caracteristică a unui
fenomene, cu
furnică mică, mică (T. Arghezi)
substantiv
scopul sau verb
de a se reliefa pentru
opoziţia dintrea
înfăţişaPaşa
aceştia: imaginea lui aşa
Hassan, cum se
de George
reflectă în simţire autorului: Luna
Coşbuc
pe cer trece-aşa sfântă şi clară
(M. Eminescu)
Hiperbola- figura de stil prin
Aliteraţia- figura de stil care constă
care se exagerează mărindu-se
în repetarea unui sunet sau a unui
trăsăturile unei fiinţe, a unui
grup de sunete, cu efect expresiv
lucru, fenomen sau eveniment
(procedeu consonantic): Foşnirea
peste limitele lor fizice pentru a-l
mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion
impresiona pe cititor: Poartă pe
Barbu)
frunte o gigantică cupolă (G.
Coşbuc) Alegoria- figura de stil alcătuită
dintr-o succesiune de metafore,
comparaţii, epitete, personificări,
ce realizează o imagine închegată:
Mioriţa

Metafora- figrua de stil care transferă

sensul propriu al unui cuvânt unui
sens figurat, asemănător obiectului
respectiv, realizată ca o comparaţie
subînţeleasă, dar căreia îi lipsesc
termenii specifici: cuibar rotind de PROCEDEE ŞI
ape (M. Eminescu) FIGURI DE STIL

Oximoronul- figura de stil

care constă în asocierea
surprinzătoare, în aceeaşi
sintagmă a două cuvinte care
exprimă noţiuni
contradictorii: Suferinţă tu,
dureros de dulce (M.
Eminescu)

Asonanţa- figura de stil care

constă în repetarea unor vocale
accentuate în două sau mai multe
cuvinte aparţinând aceleiaşi
secvenţe lingvistice: Iată craiul
socru-mare (M. Eminescu)