Proiect didactic

Data:
Școala: Gimnazială Avram Iancu, Turda
Profesor: Apetroae Cezara
Clasa: a-VII-a A
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Graniţă între lumi
Subiectul: Moara lui Călifar. Caracterizarea personajului
Tipul lecției: acumulare de noi cunoştinţe
Timp de lucru: 50 de minute

1. Competențe generale:
1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, în scopuri diverse.

2. Valori și atitudini:

1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii;
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.

3. Competențe specifice:

1.1. Sintetizarea informaţiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din

diverse texte monologate şi dialogate;
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei şi puncte de vedere, oferind detalii semnificative şi
exemple relevante, în faţa unui public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale şi
nonverbale adecvate;
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii ;
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere
și selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare;
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale;
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi
exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe.
4. Obiective operaționale:

♦ cognitive: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

 să definească textul narativ literar;

 să încadreze textul în categoria textului epic;
 să recunoască trăsăturile unei nuvele fantastice;
 să cunoască procedeele de caracterizare a personajului;
 să caracterizeze personajul principal;
 să precizeze tipul de narator, timpul şi spaţiul;
 să interpreteze semnificaţiile textului;
 să redacteze un text cu un titlu dat.

♦ afective:
 să prezinte interes pentru lecție, manifestat prin participarea activă;
 să utilizeze corect noțiunile însușite.

Strategia didactică
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, învățarea prin descoperire, joc didactic,
problematizarea, lectura expresivă, dezbaterea.
Forme de organizare a învăţării: activitate frontală, pe grupe.
Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, timp: 50 minute.
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, tabla, manual, flip-chart.
Material bibliografic:

 Limba și literatura română, manual pentru clasa a VII-a, editura Art, București,
2019;
 Pamfil Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice, Editura
Paralela 45, 2003;
 Alina Pamfil, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2000;
 Curriculum Naţional. Programa şcolară la limba şi literatura română pentru
clasele V- VIII, aprobată prin O.M. Nr. 3393 /28.02.2017;
 Emanuela Ilie, Didactica literaturii. Metode, Editura Panfilius, Iaşi, 2006;
 Parfene, C.- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid
teoretico-aplicativ, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
 Goia, V. – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed.
DACIA, Cluj-Napoca, 2002.
 Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
 G.G. Neamțu, Teoria și practica analizei gramaticale, Distincții și distincții,
Editura Paralela 45, Ediția a 3-a, 2008.
 Scenariu didactic

I. EVOCAREA (10’)

Notarea absenţelor, asigurarea celor necesare lecţiei și verificarea temei care a

constat în rezolvarea exercițiilor din manual şi redactarea unei compuneri.

 Captarea atenţiei pentru activitatea didactică ce urmează:

Pentru captarea atenției, profesorul împarte clasa în două grupe, în cea a

antagonistului şi cea a protagonistului, apoi, sub forma unei conferinţe naţionale, fiecare
elev având o pancardă pe care o va ridica când va dori să vorbească.

 Anunţarea subiectului şi a competențelor

→ Profesorul notează titlul pe tablă: Moara lui Călifar. Caracterizarea

personajului.

→
II. Dirijarea învǎţǎrii și obținerea performanțelor (35’)
Profesorul va
pune întrebări,
fiecărei grupe, pentru a reliefa trăsăturile presonajului pricipal, scriind fiecare informaţie pe
tablă
→ Înainte de asta, se vor recapitula, oral, modalităţile de caracterizare a
personajului: cele directe şi indirecte şi tipurile de portret (fizic şi moral).
→ Înaintea de a porni dezbaterea, profesorul le citeşte informaţiile din manual, de
la pagina 122, legate de pactul lui Faust.
Întrebările puse elevilor, spre dirijarea dezbaterii:
- Cine este antagosnitul? De ce?
- Cine este protagonistul operei? De ce?
- Cu ajutorul căror mijloace se caracterizează cele două personaje?
- Ce rol are descrierea locului în caracterizarea personajului?
- Cum apare Stoicea la început? Dar la final?
- Din ce cauză există opoziţia asta?

 Asigurarea feedbackului
Se face pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale de tipul: „Foarte bine!”, „Corect!”,
„Da!”, „Exact!, prin răspunsurile pe care le dau elevii.

III REFLECȚIE (5’)

Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia şi se va rezolva
rebusul din manual, de la pagina 121.
 Tema pentru acasă
Pentru acasă, elevii vor avea de realizat caracterizarea personajului principal,
bazându-se pe exerciţiile din manual, de la pagina 120-121.
 Schiţa tablei

Moara lui Călifar. Personaje

În nuvela fantastică Moara lui Călifar, descrierea personajelor și încadrarea

acestora într-o anumită categorie, poate fi dată și prin intermediul descrierii locului din care
provin.
De ex: Călifar stă la moara sa personificată astfel: ,,sta sub învelișul ei cu strașina
de un stânjen, ca un cap cu gânduri rele, sub o pălărie trasă peste ochi.’’ Moara este
personificată, luând înfățișarea unei ființe umane, din domeniul irealului, al fantasticului.
Stoicea: flăcăul orfan, sărac, ademenit de iluzia îmbogățirii.
Călifar: imaginea supranaturalului, a vrăjitorului hain, care oferă iluzii deșarte tinerilor
neajutorați.

Caracterizarea personajelor:
Direct Indirect
-narator -gesturi, gânduri, idei
-autocaraterizare -relația cu celelalte personaje
-de către celelalte personaje -vestimentație
-poziție socială etc.

Personajele pot fi :
- Antagonist
- Protagonist
Personaj colectiv: bătrânii din Alăutești
Personaje imaginare: Tecla, Rovin, copiii, slugile.