Proiect didactic

Profesor: Apostol Iuliana – Andreea

Şcoala Gimnazială „DIMITRIE POMPEIU”, Broscăuţi
Clasa: a VIII-a
Data: 21.04.2015
Obiectul: Limba română
Subiectul lecţiei: Baltagul, de Mihail Sadoveanu – Momentele subiectului
Tipul lecţiei: de însuşire de noi cunoştinţe
Durata: 50 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.1. înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor
exprimate
2.1. construirea unui discurs oral pe o temă dată
3.1. dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţii de comunicare concretă

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

 cognitive:
- să cunoască foarte bine conţinutul romanului;
- să identifice personajele care iau parte la acţiune;
- să cunoască semnificaţia fiecărui moment al subiectului;
- să identifice momentele subiectului în romanul studiat.

Strategia didactică
1) Resurse:
- cunoştinţele anterioare;
- capacităţile receptive ale elevilor;
- manualul, fişe de lucru, tabla;
2) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire
3) Forme de organizare:
- activitatea frontală şi independentă, individuală;
4) Evaluare: orală şi scrisă, aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei ;

5) Material bibliografic:
-„Limba română”, manual pentru clasa a VIII-a, Marin Iancu, Editura Corint,
Bucureşti, 2008;
- Emanuela Ilie „Didactica literaturii române”, Editura Polirom, Iaşi, 2008;

Scenariul didactic
1. Organizarea clasei:
Profesorul notează absenţii şi pregăteşte cele necesare desfăşurării lecţiei.

2. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor operaţionale:

Profesorul anunţă tema lecţiei şi obiectivele propuse.
3. Actualizarea cunoştinţelor anterioare:

Profesorul controlează tema. Elevii au prezentat ora anterioară rezumatul oral al

romanului Baltagul scris de Mihail Sadoveanu urmând ca în această oră să fie stabilite
momentele subiectului.
Pentru a le reaminti elevilor câteva lucruri –cheie ale acţiunii profesorul a pregătit un
Rebus ( Anexa 1). Elevii vor lucra individual şi vor avea la dispoziţie 5 minute.

4. Conducerea procesului de fixare şi consolidare:

Apelând la cunoştinţele anterioare ale elevilor referitoare la subiectul romanului

Baltagul scris de Mihail Sadoveanu, profesorul notează pe tablă titlul lecţiei. Mai întâi se
face o recapitulare a momentelor subiectului şi a semnificaţiei fiecăruia în parte, după care
se trece la identificarea acestora în opera literară.
Elevii vor fi cei care vor grupa evenimentele din roman pe momentele subiectului iar
profesorul va avea rol de ghid. Profesorul a pregătit o fişă cu ideile care vor fi scrise pe
tablă (Anexa 2) dar va lăsa posibilitatea ca elevii să formuleze propriile lor enunţuri.
Fiind vorba despre un roman şi fiind pentru prima dată când elevii studiază această
specie literară profesorul lasă pentru ca timp pentru această parte a lecţiei 35 de minute.
După stabilirea momentelor subiectului profesorul cere ca în 5 minute să prezinte un elev
rezumatul romanului respectând momentele stabilite.
5. Asigurarea retenţiei şi transferului:

La final profesorul va discuta cu elevii referitor la noţiunile aprofundate în timpul orei.

Profesorul va nota elevii care s-au remarcat pe parcursul desfăşurării lecţiei.
6. Temă pentru acasă

Deoarece următoarea oră de literatură va avea ca temă caracterizarea personajelor

profesorul le dă ca temă elevilor completarea unei fişe de lucru care îi va ajuta la stabilirea
trăsăturilor câtorva personaje (Anexa 3).
Anexa 1

Fişă de lucru – Rebus

Baltagul
de Mihail Sadoveanu

A
B
A
L
T
A
G
U
L
B

A- B: Titlul romanului studiat

1. Vitoria şi Gheorghiţă se întâlnesc la ……..cu un botez.

2. Locul unde se aflau turmele familiei Lipan
3. Complicele asasinului
4. Satul lui Nechifor Lipan
5. Câinele este găsit la……….
6. Ucigaşul lui Nechifor
7. Câinele lui Lipan se numeşte………….
8. Arma crimei şi a răzbunării
 Anexa 2
Schema tablei
BALTAGUL
de Mihail Sadoveanu
- Momentele subiectului -

1. Expoziţiunea:
- autorul plasează acţiunea într-un sat din munţii Moldovei – Măgura Tarcăului
- este spre sfârşitul toamnei
- Vitoria Lipan îşi aşteaptă soţul plecat de prea mult timp, la Dorna să cumpere
oi
- femeia îşi aminteşte de soţul plecat, de povestea pe care o spunea la nunţi şi cumetrii

2. Intriga:
- Vitoria este tot mai nelinistită, căci întârzierea soţului său nu prevesteşte nimic bun
- bănuieşte că i s-a întâmplat ceva rău iar semnele în care crede întăresc acest lucru
- merge la părintele Daniil Milieş, la baba Maranda, posteşte, se roagă la icoana Sfintei Ana
de la mănăstirea Bistriţa
- sosirea lui Gheorghiţă o bucură,vede în el un sprijin
- face pregătirile de drum: pune să i se facă lui Gheorghiţă un baltag sfinţit de preot, o duce pe
Minodora la mănăstire şi porneşte în căutarea soţului

3. Desfăşurarea acţiunii:
- Vitoria urmează traseul pe care bănuieşte că l-a ales şi Nechifor
- primul popas este la Bicaz la hanul lui Donea unde cei doi călători găsesc primele urme ale
lui Lipan
- apoi poposesc la Călugăreni la domnul David şi află că cel căutat a plecat în timpul nopţii
- la Fărcaşa de la moş Pricop, fierarul satului, află că Lipan trecuse pe acolo
- la Borca nimeresc la un botez
- la Cruci dau peste o nuntă
- cei doi îşi continuă drumul către Vatra Dornei şi află că Lipan cumpărase trei sute de oi şi
vânduse o sută unor gospodari
- Vitoria merge pe urmele a trei ciobani până la Sabasa iar la Suha află că au ajuns doar
doi: Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui, îmbogăţiţi peste noapte
- la Sabasa îl găseşte pe Lupu, câinele de încredere al lui Lipan
- Vitoria înţelege că între Sabasa şi Suha se află cheia adevărului
- neobosită, ea cercetează împrejurimile sperând să găsească osemintele lui Lipan
- în apropierea locului unde fusese omorât stăpânil, câinele dă semne de nelinişte
- lăsat liber coboară într-o prăpastie unde au fost găsite taşca, chimirul şi căciula
- Vitoria vede căpăţâna spartă de baltag
- femeia trece la îndeplinirea rânduielilor sacre: aprinde lumânarea la capătul mortului, face
planul pentru înmormântare
- are grijă ca totul să se desfăşoare după datina străbună, în semn de cinstire pentru cel
dispărut
- anunţă autorităţile care deschid o anchetă

4. Punctul culminant:
- praznicul înmormântării este un moment tensionat fiind invitaţi şi cei doi tovarăşi ai lui
Lipan
- Vitoria reconstituie cu glas tare întâmplările petrecute, aduce vorba despre baltag, face o
descriere minuţioasă a drumului oierilor între Sabasa şi Suha, dezvăluind modul în care fusese
ucis soţul ei
- Calistrat Bogza îşi pierde cumpătul şi se aruncă asupra lui Gheorghiţă, care dă drumul
câinelui iar animalul se repede la beregata ucigaşului
- asasinul este lovit de către Gheorghiţă cu baltagul în frunte, mărturiseşte crima comisă şi se
roagă să fie iertat
- Ilie Cuţui este arestat de jandarmi

5. Deznodământul:
- Vitoria se simte uşurată, ştiind că s-a făcut dreptate
- munteanca face planuri de viitor, se gândeşte la praznicul de patruzeci de zile pentru
pomenirea mortului
- vrea să o aducă pe Minodora la mormântul tatălui ei
- viaţa merge înainte şi trebuie să se ocupe în continuare de casă
- nu este de acord cu relaţia dintre fiica ei şi fiul dăscăliţei lui Topor
 Anexa 3
BALTAGUL
de Mihail Sadoveanu
Fişă de lucru

1. Precizează care este semnificaţia “baltagului” în cadrul romanului.

…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
2.Integrează citatul următor în unul din momentele subiectului şi precizează trăsăturile personajului ce
se desprind din text:
“- Apoi, părinte, sfinţia-ta nu-i eşti soţ şi n-ai nevoie să ştii. Durerea-i la mine şi socotelile acestea
numai eu le fac noaptea, când îs singură trează ş-aud numai greierul din vatră.”
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….............................................................................
3.Integrează fragmentul momentului căruia îi aparţine, precizează despre ce personaj este vorba şi ce
fel de caracterizare întâlnim:
“- Îmi aduc aminte. Purta căciulă brumarie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi, şi
era încălţat cu botfori.”
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
4. Recunoaşte personajul al cărui portret este schiţat, scrie în care moment al subiectului apare citatul şi
precizează trăsăturile ce se desprind din text:
“Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului , erau duşi departe. Fusul se
învârtea harnic, dar singur.”
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
6.Identifică personajul şi precizează tipul de portret pe care îl face autorul:
“ Nu prea era vorbăreţ , dar ştia să spuie destul de bine despre cele ce lăsase şi cele ce văzuse. Avea un
chimir nou şi-i plăcea , vorbind, să-şi desfacă bondiţa înflorată şi să-şi cufunde palmele în chimir.”
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………