PROIECT DIDACTIC

Data: 03.04.2019
Clasa: a XI-a B
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Profesor: Roxana-Ioana Arhire
Unitatea de învățământ: Colegiul Naţional Emil Racoviţă Iași
Unitatea de învăţare: Curente culturale/ literare în secolul al XIX-lea – începutul
secolului al XX-lea
Tema lecţiei: Neologismele
Tipul lecţiei: consolidare
Scopul lecţiei:
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului
limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră
pozitivă, responsabilă din punct de vedere social.

Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă şi adecvatăa limbii române în producerea de mesaje scise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse.

Obiective operaţionale :
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili
 - să identifice în text şi să motiveze prezenţa neologismelor pe baza cunostinţelor însuşite ; 
 - să explice şi să utilizeze neologismele în contextele adecvate ;
 - să evite greşelile din pronunţarea unor neologisme;
 - să utilizeze neologismele în relaţiile de sinonimie / antonimie;
 - să conştientizeze rolul neologismelor în limba română actuală.

Valori şi atitudini:
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru
dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală.

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE

1.3 sesizarea adecvării elementelor
lexicale utilizate la scopul mesajului
ascultat
1.5 aplicarea principiilor ascultării active în
manifestarea unui comportament
comunicativ adecvat
2.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor
lexicale într-un mesaj oral
3.2 sesizarea valorii expresive a
categoriilor morfosintactice, a mijloacelor
de îmbogăţire a vocabularului şi a
categoriilor semantice studiate
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale
într-un text, exprimându-şi impresiile şi
preferinţele
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-
le la situaţia de comunicare concretă
mijloacele interne şi externe de îmbogăţire
a vocabularului; împrumuturi lexicale,
neologisme sesizate în mesajele orale
ascultate
ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul
lucrului în echipă; ierarhizarea ideilor
receptate; receptarea şi reţinerea ideilor şi a
argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un
monolog
utilizarea corectă a neologismelor în
contexte diverse
-comentarea rolului neologismelor
-mijloacele externe de îmbogăţire a
vocabularului
elemente etice şi culturale în texte literare
şi nonliterare şi exprimarea propriei
atitudini faţă de ele
comentarea unor secvenţe din operele
studiate sau din texte la prima vedere, pe
baza unor cerinţe date

Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: conversaţia euristică, învăţarea prin decoperire, problematizarea, explicaţia,
exerciţiul oral şi scris.
2. Mijloace de învăţământ:
a. resurse materiale: manualul, fişe de lucru, material bibliografic, portofoliile elevilor, caiete,
flipchart, markere
b. materiale de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back-ul raportat
contribuţiei elevilor, autoevaluarea, interevaluarea, notarea

2
Forme de organizare a învăţării: activitate frontală alternativ cu activitate independentă sau
activităţi combinate, inclusiv munca pe grupe.
Resurse:
- număr de elevi: 26
- clasă omogenă, ritmuri de învăţare apropiate;
- fişe de lucru, fişe de evaluare;
- programa şi planificarea semestrială a curriculumului de limba şi literatura română, clasa a XI-a;
- timp: 50 de minute

Material bibliografic:
1. Programe şcolare. Limba şi literatura română. Clasele IX- XII, Bucureşti, 2009;
2. Adrian Costache, Florin Ioniţă, M. N. Lascăr, Adian Săvoiu,lexandru Crişan, Sofia
Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Art Educaţional
Educaţional, Bucureşti, 2015-2016;
3. Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura
Polirom, Iaşi, 1999;
4. Goia Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

3
Momentele lecţiei Timp Elemente esenţiale de conţinut Competenţe specifice Strategii didactice
Metode Mijloace
Moment 1 min. Se vor asigura condiţiile unei bune desfăşurări a lecţiei, Conversaţia Manuale
Organizatoric se va pregăti materialul didactic, se vor nota absenţii. portofolii
Fişe de lucru
1.Captarea atenției 2 min. Profesorul le propune elevilor un joc: din fericire/ etc.
din nefericire. Acest joc poate fi jucat pe perechi sau în
cerc. Primul jucător începe povestirea cu: „din fericire
când m-am trezit azi dimineaţă era frumos...”. Al doilea
continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost Conversația
tulburată de...”. Al treilea continuă „din fericire...” şi tot Explicația
aşa procedează şi restul grupului.

2.Verificarea 4 min. Se va verifica tema pentru acasă atât calitativ, cât şi Conversaţia
cantitativ.
temei și Explicaţia Manuale
Elevii au avut de explicat următorii termeni construind
reactualizarea enunţuri cu aceştia: Exerciţiul scris
Arbitrar = fără a ţine cont de părerile altora. Ex: A luat
cunoștințelor Portofolii
decizia de a pleca în mod arbitrar.
anterioare Arbitral = hotărât de arbitru. Ex: Scorul meciului a fost
arbitral.
Caiete
Dependenţă = situaţia de a fi dependent. Ex: Combatem
dependenţa de droguri.
Dependinţă = încăpere accesorie într-o locuinţă. Ex: Ai
mei au mai construit o dependinţă.
Familial = referitor la familie. Ex: Şi-a rezolvat
problemele familiale.
Familiar = obişnuit, cunoscut. Ex: Îi vorbea ministrului
 pe un ton familiar.
Inept = prost, stupid. Ex: Procedase într-un mod inept în
acea situaţie.
Inapt = nepotrivit pentru o anumită sarcină, lipsit de forţă
fizică. Ex: A fost declarat inapt la educaţie fizică.
Maestru = persoană care a adus contribuţii valoroase
într-un domeniu, considerat model, şef. Ex: Unchiul este
un maestru al pianului (virtuoz).
Maistru = meşter, meseriaş. Ex: I-am spus maistrului
să repare yala.
Miner = muncitor în mină. Ex: Bunicul a fost miner.
Minier = referitor la mină. Ex. În zonă era mult zăcământ
minier.
Mochetă = ţesătură pentru covoare. Ex. Am spălat
mocheta.
Machetă = reproducere la o scară redusă a unei lucrări de
urbanistică sau a unei opere de artă. Ex. Macheta
propusă a fost apreciată.
Elevii sunt solicitaţi să definească paronimele. Ex:
Paronimele sunt cuvinte aproape identice ca formă, pe
care le diferenţiază unul sau două sunete
(temporal/temporar; conjunctură/conjectură), ordinea
sunetelor (a revela/a releva), sau apariţia unui sunet
(miner/minier).

3.Anunţarea 1 min. Voi anunța elevii că astăzi vom actualiza şi vom Explicaţia
sistematiza cunoştinţele despre neologismele.
subiectului şi
Se va scrie titlul pe tablă și în caiete.
prezentarea Elevilor le vor fi prezentate sarcinile de învățare pe care
trebuie să le rezolve pe parcursul orei.
sarcinilor de
învățare

5
4.Dirijarea 32 1.3 sesizarea adecvării Exerciţiul scris Fişa de lucru
Solicit elevilor să citească două fragemente din textele de elementelor lexicale nr. 2
procesului de min.
pe Anexa nr 1 pentru a sublinia ideea că neologismele utilizate la scopul
învățare au făcut obiectul preocupărilor unor personalităşi mesajului ascultat Învățare prin
precum: Titu Maroirescu şi Andrei Pleşu
descoperire
Le solicit să spună ce cred ei despre necesitatea
împrumuturilor lexicale din alte limbi.

Elevii, grupaţi în perechi, vor primi o fişă de lucru pe

care sunt scrise o serie de cuvinte, cerându-le să facă Conversaţia
distincţia între împrumuturile mai vechi şi împrumuturile 1.5 aplicarea
lexicale noi: brazdă (slava veche, secolul VII), oraş
principiilor ascultării
(maghiară, după secolul X), halva (turcă, secolul XV),
acurateţe (italiană, secolul XIX), abilitate (franceză, active în manifestarea
Explicația
secolul XX).
unui comportament
Supraveghez şi îndrum activitatea fiecărei perechi,
observând în ce măsură colaborează fiecare cu perechea comunicativ adecvat Tablă
sa. Solicit ca „raportorul” fiecărei perechi să prezinte
răspunsurile date. Cretă
Se precizează că dintre aceste cuvinte împrumutate din
alte limbi, cele intrate în limba română începând cu a Caiete
doua jumătate a secolului al XVIII-lea poartă numele de
neologisme sau împrumuturi lexicale neologice. Se 2.2 utilizarea în mod Rechizite
notează la tablă şi pe caiete definiţia. De asemenea,
nuanţat a categoriilor
profesorul precizează că aceste împrumuturi noi s-au
realizat din: lexicale într-un mesaj
- limba franceză (monument, poezie, sergent, bazin,
oral
candidat, serviciu, teatru, etc)
- limba italiană (operă, duet, partitură, spaghete)
- limba rusă (steag, combinat, procuratură)
- limba germană (chelner, chiflă, sortiment)
-limba latină (fabulă, literă, conflict, pictură, tezaur, 3.3 identificarea
glorie)
valorilor etice şi
-limba engleză ( derbi, computer, corner, radar, miting,

6
 jazz, ofsaid). culturale într-un text, Explicaţia
exprimându-şi
Voi atrage atenţia elevilor că sunt neologisme cuvintele
recent intrate în limbă, dar şi o serie de cuvinte formate impresiile şi Învăţarea prin
în interiorul limbii române prin combinarea a două sau
preferinţele descoperire
mai multe elemente formative, dintre care cel putin unul
este neologism (nefavorabil < ne – prefix + favorabil –
neologism).

Precizez că tendinţa actuală a limbii române este de a

asimila cuvinte în special din limba engleză, iar pe baza
exemplelor, elevii stabilesc diferenţieri între neologisme :
3.2 sesizarea valorii Exerciţiul scris
a) neolgisme care şi–au păstrat forma din limba de expresive a
origine (show, week-end, bridge) categoriilor
b) neologisme adaptate fonetic (miting < meeting, morfosintactice, a Problematizarea
sandviş < sandwich). mijloacelor de
îmbogăţire a
Solicit elevilor să găsească, în scris, sinonimele vocabularului şi a Explicaţia
neologice pentru cuvintele: adâncime, cutremur, categoriilor semantice
amănunţit, a bănui, a cere, iar apoi, pe baza exerciţiilor studiate
realizate, să identifice rolul şi importanţa
neologismelor într-o limbă.

Pe baza răspunsurilor elevilor, formulez concluzia că

neologismele au un rol deosebit în dezvoltarea
vocabularului limbii române, fondul lexical neolgic al
limbii fiind extrem de bogat, conţinând în prezent peste
40.000 de neologisme.
5. Obținerea 8 min. Voi cere elevilor să individual fişa de lucru nr. 3. 1.3; 1.5 ; 2.2; 3.2; 3.3; Exerciţiul scris Fişa de lucru
Supraveghez şi îndrum activitatea fiecărui elev şi solicit
performanței și a 4.1 Problematizarea nr. 2
apoi să prezinte răspunsurile date.
feed-back-ului
7.Tema pentru 1min. Precizez elevilor sarcina pe care o vor efectua acasă: 1.3; 3.2; 3.3; 4.1 Exercițiul scris Caiete

7
acasă redactarea unui text nonliterar de 15-20 de rânduri, individual Manual
(specific unui domeniu de activitate precum :istorie,
economie, sociologie, fizică, etc.) în care să se regăsească
cel puţin 5 neologisme cu formă modificată şi 5
neologisme care şi-au păstrat forma din limba de origine.
9. Aprecieri 1* Se vor face aprecieri generale şi individuale asupra Conversația
generale participării elevilor la lecţie atât pe parcursul orei, cât şi
la sfârşitul acesteia. Se vor nota elevii care s-au remarcat
prin activitatea lor.

Fişa de lucru nr. 2

8
 Faceţi distincţia între împrumuturile vechi şi
împrumuturile lexicale neologice, grupând fiecare termen din Faceţi distincţia între împrumuturile vechi şi
prima coloană a tabelului cu cel corespunzător din coloana a împrumuturile lexicale neologice, grupând fiecare termen din
doua: prima coloană a tabelului cu cel corespunzător din coloana a
doua:
brazdă italiană, sec. XIX
halva slavă veche, sec. VII brazdă italiană, sec. XIX
oraş franceză, sec. XX halva slavă veche, sec. VII
acurateţe maghiară, după sec. X oraş franceză, sec. XX
abilitate turcă, sec. XV acurateţe maghiară, după sec. X
engleză, sec. XXI abilitate turcă, sec. XV
engleză, sec. XXI

Fişa de lucru nr. 2

9
 Fişa de lucru nr. 3

Oricine păstrează în memorie imaginea consacrată a tabloului votiv tradiţional,

în care sunt figurate chipuri de voievozi smeriţi (…), fiecare purtându-şi în mâini ctitoria
ca pe o sublimă machetă cerească. Aceste biserici în miniatură, care zăbovesc cuminţi în
podul palmelor domneşti înainte de a fi întinse lui Hristos ca ofrande, sunt, de fapt, tot
atâtea chivoturi. (…) El [chivotul] este receptacolul sfinţit care păstrează Trupul şi
Sângele lui Hristos.
(Sorin Dumitrescu)

1. Identificaţi neologisme din textul de mai sus. Alcătuiţi enunţuri cu trei dintre aceste
neologisme, la alegere.
……………………….. ……………………………….
…………………………
……………………….. ……………………………….
…………………………
……………………….. ……………………………….
…………………………
………………………………………………………………………………………………
.…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………............
.…

2. Arătaţi sensul neologismelor subliniate din expresiile următoare: a. climat de bună

înţelegere; b. explozia preţurilor; c. spectrul sărăciei; d. mediul familial.
SENS

a. …………….......; b. ……………………; c. …………………..; d. …………………

Cu ce sens, propriu sau figurat, sunt folosite aceste neologisme?
.......................................................................................................................................

3. Subliniaţi forma corectă a neologismelor:

stres /ştres, feminin /femenin, proprietar /propietar, filigram /filigran, complect /complet,
salariu /salar, corigent /corijent, promt /prompt, escală /excală.

4. Scrieţi corect neologismele care se pronunţă: cau-boi, dizain, bluz, hobi, stiuardesă,
pic-ap, bestselăr, uestern.
…………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………...
…………………………………
................................................................................................................................................
Anexa nr. 1
"Îmi plac cuvintele străine naturalizate. 
    Mai dezmorţesc limba. 
    În timp, unele rezistă, altele dispar. 
    A ieşit din uz cea mai mare parte a turcismelor şi grecismelor aclimatizate, de sus în
jos,în Ţările Române. 
    Franţuzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindcă era
nevoie de ele, ca şi cuvintele nemţeşti din limbajul tehnic. 
    Rusismele din anii ’50 ai veacului trecut au avut viaţă scurtă. Nici nu se potriveau cu
româna şi aveau şi conotaţii nasoale…
    După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi să achieseze. Îl
mai ţineţi minte pe Adrian Severin? 
    Au apărut apoi multinaţionalele, ai căror manageri nu ştiau româneşte, românul
întors de la burse, fotbalistul de 2 bani și menajera hoață care voia să-şi marcheze
lingvistic întoarcerea din străinătate şi reclamele (advertaizingurile) văzute în engleză.
    Adjuncţii autohtoni ai şefilor de multinaţionale au început să vorbească o
română pigmentată cu feed-back-uri şi locaţii. 
    Secretarele nu-şi mai spun decît manager assistant. 
    Cismarii sunt designeri.
    Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme
de cetăţeni ai unei ţări mici, dar vioaie. 
    Nici gînd. 
    S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de radio şi
de televiziune, iar cuvinte româneşti cît se poate de utile sunt înlocuite prosteşte de
persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii române, şi cu gramatica ei. 
    Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de „Spiru Haret“, cărora li se adaugă politicieni
inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul la un spriț, înainte de a lua notă de
trecere la română în liceu, se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului
fudul.
    Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi. 
    Nu mai sîntem hotărîţi să facem ceva, ci determinaţi. 
    Nu mai realizăm, ci implementăm. 
    Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locaţie. 
    Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm. 
    Nu mai consimţim, ci achiesăm. 
    Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă. 
    Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must! 
    Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni. 
    Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm. 
    Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feed back.
    Nu mai avem frizeri și croitorese, avem hair stilisti și creatoare de fashion.
    Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care suntem determinaţi să o implementăm
într-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesînd la o mentenanţă care e un must şi asupra
căreia ne focusăm în expectaţiunea unui feed-back pozitiv." 
Andrei Pleşu , Neologismele
 Nici terminii din dicţionarul academic de A. T. Laurianu şi Massimu,  catellare (a făta
căţei), bussul (cutiuţă,tabatieră), cacumen (vârf), dapatic (măreţ), dedecore (ruşine), fodicare (a
împinge), frecente (adeseori), granditate (mărime), gulos (lacom) etc., etc. nu pot avea speranţă
să primească vreodată drept de cetăţenie în limba română. Cu atât mai puţin avem să ne temem
de franţozismele unui deputat cunoscut din Camera română, d. N. Blaramberg, care nu se sfieşte
să zică şi să scrie:

Sunt incapabil de asemenea anguementuri.

Nu voesc de o înălţare (Je ne veux pas de...)
Mă părăsesc la personalităţi (Je m’abandonne aux...)
Speranţa apoteozei şi temerea potenţei (adică a furcilor de spânzurătoare, franţ. potence).
Efasment momentan.
O îmbrăţişare prea tandră.
A pune la profit historia.
A da schimbul (donner le change)

De asemenea limbă râd toţi oamenii cu minte şi poate ar râde şi autorul ei, dacă i-am
face pe franţuzeşte ceea ce ne face d-sa pe româneşte, dacă i-am zice cu ton serios: ne vous
battez pas la tête avec ces pensées; il tire avec la queue de l’oeil; pas de livre, pas de part (n-ai
carte, n-ai parte) şi alte asemenea glume.

Dar trebuie să vorbim în contra acelor neologisme de prisos, care se strecoară prin
scrierile noastre fără a bate prea tare la ochi şi ne înstrăinează limba din ce în ce mai mult de la
înţelesul ei popular. Pentru ce să zicem, d. e.: este suficient, cuvânt pe care nu-l înţelege nici un
ţăran român, şi să nu zicem „este de-ajuns“, cuvânt de origine asemenea latină, însă înţeles de
toată lumea? Tot aşa va trebui să zicem „a ajunge la ceva“ în loc de a parveni, sau, cum scrie dl
I. Popescu din Sibiu, a perveni la ceva; „agerime“ în loc de sagacitate; „adâncit“ în loc
de aprofundat; „dinadins“ în loc de cu intenţiune; „deşertăciune“ în loc de vanitate; „a aiuri“ în
loc de a delira, a divaga; „a înapoia“ în loc de a restitui; „aprig“ în loc de avid şi impetuos;
„aspru“ în loc de sever; „a încredinţa“ în loc de a confia; „a lua asupră-şi“ în loc de a asuma;
„îmbunătăţire“ în loc de ameliorare, şi sute de alte exemple.
 Suntem încredinţaţi că numai cu puţină luare-aminte la această regulă, stilul multor
scriitori de-ai noştri s-ar îndrepta şi s-ar face adevărat românesc din prea împestriţat şi străin ce
este astăzi. Exemple de stil bun în acest înţeles ne dau unele ziare din Bucureşti, România
liberă şi articolele dlui Eminescu din Timpul.

III

Acolo unde astăzi lipseşte în limbă un cuvânt, iar ideea trebuie neapărat introdusă, vom
primi cuvântul întrebuinţat în celelalte limbi romanice, mai ales în cea franceză. (Nu vorbim de
terminii tehnici.)

Şi în privinţa acestui principiu credem că ne putem uşor înţelege mai toţi scriitorii. El
deschide poarta cea mare pentru neologismele ce se introduc şi trebuiesc să fie introduse în
vechea limbă română. O transformare aşa de radicală a statului român şi în genere a provinciilor
locuite de români, precum s-a întâmplat de la 1848 încoace, nu s-a putut face fără a lăsa urme
adânci în limbă. Sute de organizări noi, mii de idei noi; mulţime de cuvinte noi — altfel nici nu
se putea.

Numai să nu uităm şi cele două îngrădiri puse principiului de mai sus: întâi,
neologismele de introdus trebuiesc luate din limbile romanice, iar nu din limbi care ne sunt cu
totul străine, precum ar fi cea germană sau maghiară. (De greaca sau slavona nici nu mai e
vorbă.) După această regulă am combătut neologismul „amăsurat“ (nemţeşte gemass,
angemessen) din foile transilvănene şi am propus „conform“ după franţuzeşte; asemenea, trebuie
să zicem „profan“ şi nu „laic“ (nemţeşte Laie) în înţelesul de necunoscător al unei specialităţi
etc.

Al doilea: neologismele sunt numai atunci de primit când ne lipseşte cuvântul în limba
de pănă acum, iar ideea trebuie neapărat să fie introdusă. Acest neapărat cere oarecare
cumpănire. Nu lenea unui traducător din limbi străine de a găsi, fie şi prin mai multe cuvinte,
expresia congruentă în limba română poate să autorizeze un neologism. Noi nu putem primi, d.
e., „măsura în ochi“ din Psihologia dlui I. Popescu (nemţeşte Augenmass) în locul măsurei după
simpla vedere, nici „salvagardarea“ atâtor oratori din Camerele române (franţ. sauvegarder) în
locul scăpării neatinse sau a păstrării în întregime.
 Dar mai ales trebuie să oprim strecurarea acelor neologisme care tind a introduce din
limba germană unele noţiuni abstracte, obişnuite şi fireşti inteligenţei germane cu idealismul ei
mai eteric şi uneori cam pierdut în nori, dar care nu se potrivesc deloc cu inteligenţa mai realistă,
mai plastică a geniului limbii române. Fiindcă zic germanii Zeitraum, noi nu putem croi „spaţiul
timpului“ (Psihologia Popescu), nici „precalculaver“ (pentru vorher berechenbar), nici „viaţa
conştiută şi scoposită“ pentru zweckbewusstes Leben (Foaia Societăţii din Bucovina). Nivelurile
de abstracţiune nu se pot egaliza între două popoare, şi a introduce cu sila asemenea forme de
gândiri străine într-o limbă însemnează a-i slăbi elementul ei specific naţional.

IV

Depărtarea tuturor cuvintelor slavone din limba română şi înlocuirea lor cu neologisme

ar fi o greşeală şi este cu neputinţă.

( Titu Maiorescu , În contra neologismelor, în Convorbiri literare – 1881)