Spînu Ioana-Angelica

Anul al II-lea, RO-LUC

Prof de română
Școala noastră cea de toate zilele

Așa cum ni se dezvăluie încă din prefață, cartea ce urmează a fi prezentată reprezintă
“o altfel de antologie de texte”. Ea cuprinde experiența a douăzeci de profesori de limba
română care au reușit să atingă performanțe reale atestate prin reușitele generațiilor ce le-au
trecut prin clasă de-a lungul anilor.
Personal, contactul cu o astfel de carte m-a determinat să privesc situația procesului de
învățământ dintr-o perspectivă nouă. Ca elev, actul educational pare uneori o “corvoadă” dată
fiind natura informațiilor care nu ne stârnesc întotdeauna interesul, dar care, totuși, sunt
necesare pentru dezvoltarea noastră ulterioară. Interesant a fost faptul că prin relatările pe
care le propune această carte eu, ca fost elev și actual student, consider că am căpătat o
empatie față cadrele didactice prin conștientizarea muncii lor depuse dincolo de ceea ce noi
vedem.
Meseria de profesor pe lângă tactul pedagogic, vocație autentică, profesionalism și
experiență necesită în mod constant un efort care este continuat si dincolo de zidurile scolii,
acasă. Prin urmare, o oră în fața clasei poate reprezenta de multe ori încă o ora de muncă
acasă, în timpul considerat de către neștiutori “timp liber”.
Mi-a plăcut în mod deosebit relatarea profesorului Gheorghe Cîrstian, care deși scurtă,
cuprinde un adevăr incontesatbil, mărturie fiind toate celelalte expuneri. El afirmă cu
certitudine că: “E obositor, e foarte mult de muncă, dar când vezi sclipirile din privirile lor
atunci când au înțeles, merită tot efortul”.
Așadar, satisfacția pe care o oferă copiii reprezintă pentru profesor sursa de energie
vitală pentru a putea continua să se dedice cu trup și suflet unui astfel de efort, care deși pare
a fi unul de “4-5 ore pe zi”, el se intinde de multe ori și pe parcursul nopții, poate chiar și în
timpul somnului când profesorul încă mai speră să găsească soluția salvatoare pentru elevul
X a cărui părinți sunt abuzivi, sau a elevului Y care are mult potențial dar a rămas în urmă din
cauza situației materiale, etc. Există, prin urmare, nenumărate situații care umplu viața
profesorului, deoarece nu poți rămâne indiferent la nevoile elevilor tăi fie ele de ordin școlar
sau de ordin emoțional.
Acestea sunt doar câteva motive care ne determină să conștientizăm că dincolo de
munca depusă pentru pregătirea profesională, munca unui cadru didactic de abia începe în
momentul în care ajunge la catedră și conștientizează că urmează sa lucreze cu suflete, că tot
ce a citit și studiat urmează să prindă viață prin el în fața celor cărora se va dărui trup și suflet
de acum încolo.
Presiunea de pe umerii săi nu va dispărea niciodată, deoarece poartă responsabilitatea
pentru evoluția tuturor elevilor săi și, în momentul în care inevitabil se va confrunta cu
nivele de performanță diferite la aceeași clasă, unde el a predat aceeași materie pentru toți,
pot apărea anumite frământări, frustrări, îndoieli. De ce elevul X a luat notă așa mică? El are
Spînu Ioana-Angelica
Anul al II-lea, RO-LUC

potențial, se vede, dar oare nu am explicat eu suficient de bine la clasă? Oare trebuia să insist
mai mult pe aspectul respectiv? Poate așa ar fi înțeles mai bine și s-ar fi luat note mai mari.
Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că și în rândul elevilor există nepăsare, lipsa
interesului, dar un cadru didactic cu tact va ști să identifice o soluție și în cazul lor. O soluție
poate fi reprezentată de stimulente verbale prin care ei să fie încurajați să își exprime opinia,
să își argumenteze propriul comportament, după care profesorul să intervină cu metode
specifice. Poate nu va excela în domeniu, dar măcar elevul va păstra un comportament decent
față de ceea ce reprezintă, spre exemplu, disciplina limbii române.
Există nenumărate situații, în volumul de față fiind prezente doar câteva imposibil de
redus în câteva pagini. Cert este că valoarea cărții constă în autenticitatea experiențelor. Spre
exemplu, la un momendat, o profesoară de limba română povestește despre prietenia pe care
a păstrat-o cu doi elevi de ai săi care între timp s-au și căsătorit. Cu alte cuvinte, între
profesori și elevi se stabilește o conexiune sufletească ce poate continua și după terminarea
studiilor. Acest fapt întărește ideea conform căreia rolul dacălului este de a forma în primul
rând oameni, oameni buni capabili să ofere pe mai departe lumina cu care au fost insuflați de
cei considerați mentori, învățători, prieteni.
Cartea din seria Prof de română, Școala noastră cea de toate zilele, cuprinde experințele
unor cadre didactice ce poartă responsabilitatea de a preda una dintre cele mai importante
materii. Afirm acest lucru bazându-mă și pe experința personală. În opinia mea, profesorul de
română este cel care te ajută să îți însușești arta cuvântului care este cea ma frumoasă dintre
toate, deoarece este singura capabilă să atingă sufletul omului în mod nevăzut, dar atât de
profund încât unele cuvinte să nu se uite niciodată.