Popescu Lucica-Vasilica,

Anul I-AMG

Despre sine și profesie

“Un profesor bun este ca o lumânare. Se consumă pentru a lumina calea pentru alții.” –
Mustafa Kemal Ataturk
Educația este o formă prin care societatea ne învață cum să fim oameni, ne formează
pentru viitor, însă reprezintă și o modalitate de cultivare a cunoștințelor și abilităților.
Pedagogia este o artă, o cale dificilă, delicată, ce presupune multă cunoaștere, dar și felul
de a te apropia de fiecare copil pentru ca acesta să desprindă învățăminte. Pedagogia este o
știință plăcută, datorită inocenței și bunătății copiilor este bună, însă o știință ce necesită mult
talent.
Având la bază acest cuvânt, și anume cuvântul „educație", pot spune că educația este cheia
succesului. Așa cum spune și filosoful Aristotel „Educația este cea mai bună asigurare pentru
bătrânețe", educația reprezintă o garanție pentru bătrânețe, deoarece importanța celor șapte ani
de acasă se vor resimți de-a lungul vieții noastre.
Încă de când mă aflam pe băncile liceului, mereu mi-am pus întrebarea aceasta „Cum arată
profesorul ideal?", această întrebare marcându-mă profund, însă odată cu trecerea timpului am
privit lucrurile diferit, deoarece am întâlnit numeroși profesori care mi-au demonstrat ceea ce
înseamnă cu adevărat profesorul ideal, încurajându-mă să mă îndrept spre această carieră.
Un profesor ideal trebuie să vadă partea frumoasă a lucrurilor, să creadă în elevi,
încurajându-i și învățându-i să creadă în propriile lor forțe. Pentru a fi plăcut de elevi,
profesorul trebuie să răspândească căldură sufletească, elevii trăind într-un mod armonios,
pentru ca mai apoi să înțeleagă cu adevărat sensul cuvintelor„LIBERTATE” și
„ÎNȚELEGERE”.
Unui profesor ideal îi putem atribui numeroase caracteristici: motivator, deoarece acesta
trebuie să-i motiveze pe elevii săi, pentru ca aceștia să obțină rezultate deosebite; responsabil
în obligațiile sale, să răspundă cerințelor elevilor, dar și comunicativ, întrucât comunicarea cu
elevii este cea mai importantă pentru a vedea nivelul de cunoaștere al acestora.
Bazându-mă pe temperamentul meu de tipul sangvinic, consider că pot face față tuturor
provocărilor pe care le întâlnește un profesor în cariera sa. Faptul că sunt o persoană
echilibrată, comunicativă, răbdătoare și obiectivă reprezintă punctele forte în crearea relației
profesor-elev. Toate cele enumerate ajută la crearea unei relații eficiente și rapide între
profesor și elev.
 În aceeași ordine de idei, personalitatea caracteristică îmi este extraversiune, fiind o
persoană deschisă noutăților, comunicând asertiv, având aptitudini vocaționale, toate acestea
fiind caracteristici esențiale unui profesor ideal.
Un alt element important în această lume a profesiei ar fi partea emoțională, empatia,
faptul că orice emoție pe care o are un profesor poate fi transmisă ușor elevilor dacă nu există
un control asupra emoțiilor. Faptul că sunt o persoană empatică, m-ar ajuta să fiu un profesor
ideal, astfel aș putea să înțeleg reacțiile elevilor și să mă pun în locul lor tot timpul.
Profesorul poate întâlni anumite provocări cu părinții, dar cu toate acestea, rezolvarea
tuturor problemelor trebuie să aibă la bază perseverența și respectul, însă profesorul poate
întâmpina pe de altă parte diferite piedici, eșecuri, dar trebuie să-și urmeze obiectivul și visul
său, aceste idei fiind prezentate și în cartea suport „Învață cu inima” Tony Wagner.
Pe de altă parte, în orice profesie este un proces continuu de maturizare, de formare,
deoarece este mereu nevoie de îmbogățirea cunoștințelor, așa cum se prezintă și în cartea
suport, protagonistul marcând acest lucru.
În concluzie, profesorul ideal este persoana care emană dragoste, pentru ca mai apoi să
primească dragoste din partea elevilor, este persoana care care modelează caractere cu vorbele
și gesturile sale blânde.