PORTRETUL PROFESORULUI IDEAL – ESEU

Esenţa muncii de profesor nu stă numai în calitatea actului educaţional, ci în cel al căutării şi
verificării informaţiei. Profesorul este un cercetător al realităţii, gata oricând să se adapteze vremurilor.
În opinia mea, profesorul ideal trebuie să cumuleze o serie de calități dintre care cele mai
importante mi se par : pregatirea temeinică, deschiderea spre nou, tact pedagogic și competență
comunicațională. De asemenea, consider că pentru ca cineva să fie un bun profesor trebuie să studieze
tot timpul, să fie un om sociabil și deschis relațiilor cu ceilalți.
Atât abilităţile profesorale cât şi însuşirile de personalitate au repercusiuni profunde în inima
elevilor, provocând reverberaţii incă mulţi ani după terminarea studiilor, de aceea consider că profesorul
are un rol crucial în viaţa elevilor săi.
Profesorul este situat într-un sistem de relaţii ce depăşesc incinta şcolii incluzând părinţii
elevilor, şi în general , membri grupului social în mijlocul căruia trăieşte şi munceşte, el este obligat să
răspundă şi solicitărilor acestora , adesea, trebuind să vină chiar în întâmpinarea lor.
Cadrul didactic nu este doar un agent care se supune unui sistem de norme , ci şi un actor care
trăieşte activitatea împreună cu elevii, cu un indice de intervenţie personală importantă. Pentru ca actul
educativ să fie eficient şi în acelaşi timp plăcut, inegalitatea dintre profesor şi elev trebuie depăşită.
Cerinţa unei relaţii pedagogice de parteneriat se poate construi numai pe baza respectării unei condiţii
fundamentale şi anume cunoaşterea personalităşii elevului . Elevul vrea să găsească în profesorul său un
sprijin , el are nevoie de cooperarea profesorului, deşi relaţia profesor-elev rămâne de esenţă
conflictuală deoarece poartă în sine înainte de toate conflictul promotor al oamenilor în infruntările
dintre generaţii.
Profesorul nu ar trebui să fie doar un trasmiţător de informaţii care se rezumă la a da indicaţii
elevilor în privinţa modului de învăţare şi a materialelor pe care trebuie să le înveţe, ci şi un antrenor
care prin întrebări analitice stimulează gândirea elevilor , creează o premisă pentru ca acestia, prin
aflarea independentă a răspunsurilor, să ajungă la o mai bună înţelegere a problemelor. Funcţia
didactică a profesorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor. Ea se
îndeplineşte prin crearea unei atmosfere generale de securitate şi încredere în clasă, prin încurajarea
succeselor fiecărui elev, prin crearea unui flux de simpatie între profesor şi elevi.
 Profesorul este persoana care seamănă în elevii săi nu numai cunoştinţe, dar şi primele atitudini
faţă de şcoală, faţă de oameni şi lumea înconjurătoare. Termenul „profesor” este definit ca fiind „o
persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care preda o materie de
învăţământ, persoană care îndrumă, educă pe cineva.”
Nu aspectul fizic îl face pe un profesor să devină model pentru un elev. Un cadru didactic cu un
aspect fizic ireproşabil, dar care nu ştie să atragă elevii de partea sa, să-i îndrume, să-i motiveze ori să-i
ajute în luarea unor decizii, este egal cu zero.
În opinia mea profesorul ideal ar trebui în primul rând să fie un bun îndrumător,un om de
nădejde cu care să poţi vorbi liber, în limita bunului simţ, atunci când doreşti să obţii un sfat, o
îndrumare sau vrei să cunoşti ceva nou ori eşti confuz. Altfel spus, pelângă altele, profesorul ideal, nu ar
trebui să se comporte ca un cadru didactic, ci să se comporte ca un tutore. Eu consider că profesorul
ideal este acel pedagog pentru care notele nu reprezintă etalonul suprem, ele fiind mai degrabă un nivel
care trebuie să crească continuu.
De asemenea, un profesor bun după părerea mea trebuie să stabilească cu claritate obiectivele
pe care urmează să le realizeze elevii. Aceasta presupune ca profesorul să posede, de exemplu,
competenţa de a identifica obiectivele educative de atins, prin luarea în considerare a caracteristicilor
elevilor săi şi a aşteptărilor comunităţii sociale, de a operaţionaliza obiectivele alese spre a fi propuse
elevilor, de autiliza diferite tehnici de analiză a sarcinilor de învăţare implicate în realizarea fiecărui
obiectiv selecționat.
Profesorul ideal ar trebui să le prezinte elevilor care sunt cele mai înalte performanţe, în
anumite limite rezonabile, la care se aşteaptă ca ei să se ridice în realizarea diferitelor activităţi care le
sunt propuse, identifică şi concepe activităţi de învățare care sunt relevante pentru contextele reale de
viaţă cotidiană a elevilor.Totodată, profesorul ideal manifestă preocuparea de a se adapta la diversitatea
elevilor prin selecţionarea unor strategii de instruire şi a unor materiale de învăţare care sunt adecvate
vârstei, pregătirii anterioare, valorilor culturale şi nevoilor individuale de educație ale elevilor, creează şi
menţine în sala de clasă un climat de lucru care favorizează învăţarea, motivaţia intrinsecă a învăţării şi
dorinţa de a realiza sarcinile de lucru propuse; acesta presupune o serie de competenţe de management
al clasei,începând cu cele legate de aranjarea mediului fizic al clasei, astfel încât să se înlesnească
interacţiunea dintre profesori şi elevi, stabilirea împreună cu elevii a unor limite rezonabile în care
trebuie să se înscrie comportamentul fiecăruia şi terminând cu cele legate de crearea unei atmosfere de
lucru, destinse, încurajarea preocupării elevilor de a se autocontrola continuu şi competenţele de tratare
corespunzătoare a manifestărilor de indisciplină.
 In concluzie, profesorul ideal trebuie să știe bine materia pe care o predă, este foarte important
ca elevul să nu-l întreacă în cunoștințe, ca profesorul să poată răspunde la oricare întrebare a elevului.
Profesorul trebuie să știe cum să predea, să fie sever și să aibă autoritate în ochii elevilor, dar totuși să
fie tolerant. Profesorul trebuie să convingă elevii că ei pot învăța, trebuie să-i încurajeze la învățat,
trebuie să îi motiveze, în așa fel, încât, elevii să se apuce de studiat. Toți elevii au valori, și profesorul
trebuie să-i îndrume ca să descopere aceste valori, în orice domeniu ar fi acestea. Profesorul călăuzește
elevul, în așa fel, încât, și personalitatea lui să se dezvolte. Profesorul trebuie să fie modelul, exemplul
elevilor, ei fiind cei mai buni critici . Profesorul trebuie să se adapteze la elevii lui, trebuie să înveţe ca să
poată face faţă generaţiilor noi. Foarte multe lucruri se schimbă de-a lungul anilor, nu mai sunt lucrurile
aşa cum erau pe vremea când profesorul era la şcoală. Trebuie să facă faţă schimbărilor, trebuie să
poată învăţa de la elevi.Profesorul nu are voie să facă diferenţe între elevi, deoarece elevii simt asta, şi
pot fi influenţaţi negativ (nu o să mai înveţe din materia respectivă, nu o să-i facă pe plac profesorului).
Profesorul ideal este cel care rămâne peste vremuri în amintirea elevului.