CAPITOLUL 2

5.Activitatea turistic a Ecuadorului

Ecuador, o tara atat de mica fata de vecinii sai Peru si Columbia, se intinde de-a lungul
Ecuatorului binecuvantat cu o diversitate geografica impresionanta de la crestele inzapezite ale
vulcanilor, la jungla amazoniana sau plajele cu nisip fin, pana la bijuteria Galapagos arhipelagul
de insule cu flora si fauna unice in lume.
O vacanta in Ecuador inseamna o imbinare de arhitectura coloniala, vulcani maiestuosi,
jungla amazoniana cu cea mai mare divesritate de specii pe metro patrat din lume, arta populara
dusa la ce mai inalt nivel din intreaga America Latina si experienta de a inota cu leii de mare in
Galapagos.
Fie ca te vei afla in jungla padurii tropicale amazoniene, sau printre vulcani cu inaltimi de
peste 6.000 metri sau pe plajele fine ale Oceanului Pacific, intrerupte de lagune si mlastini de
mangrove formate in estuarele raurilor ce se varsa in ocean, vei regasi in Ecuador o destinatie de
vacanta cu adevarat spectaculoasa si exotica.
Situata pe ecuator, Republica Ecuador este unul dintre cele mai mici state din Munii Anzi
dar, in pofida dimensiunilor, beneficiaza de o varietate surprinzatoare a vietii salbatice si
vegetatiei. Intr-o perioada scurta de timp, calatorul poate observa schimbari dramatice de peisaj,
temperatura si altitudine, calatorind intre coasta Pacificului si padurea tropicala, spre capitala
incantatoare Quito, inconjurata de vulcani acoperiti de gheata. Pietele din munti adauga un plus de
farmec si culoare tinuturilor inalte din Munii Anzi. Oamenii, precum cultura si traditiile lor, au
fost formate si influentate de mediul inconjurator. Coloana de rezistenta a tarii este formata din
Muntii Anzi, impartiti in doua lanturi montane si peste 30 de vulcani. Intre acestia se afla vaile sau
sierra, Bulevardul Vulcanilor la 2.800 metri inaltime. Aici se afla sufletul activitatii agricole,
marcata de zeci de comunitati retrase. Orasele mai mari precum Saquisili si Otavalo se umplu de
oameni in zilele de piata, cand satenii vin sa-si vanda produsele intr-o atmosfera festiva. In sierra
se afla si unele dintre cele mai vechi si mai importante orase. Cu arhitectura coloniala frumoasa,
panorame magnifice si localnici primitori, Republica Ecuador este una dintre cele mai indragite
destinatii din America de Sud. Principalele atracii turistice ale acestui stat sunt:
Capitala Quito, situata la o
altitudine de 2.850 metri, la doar 22
kilometri de ecuator si umbrita de
vulcanul Pichincha. Se poate vedea
felul in care orasul a pastrat mare parte
Figur 1 Capitala Quito
din spiritul colonial spaniol, cu piatete, biserici, muzee si palate.
Vulcani. Regiunea Latacunga si Ambato ofera privelistii un peisaj frumos, marcat de o alee
de vulcani. Apele albastru-verzui ale lagunei vulcanice Quilota si poalele vulcanului activ
Cotopaxi, inalt de 5.895 metri, din Parcul National Cotopaxi.

Figur 2 Parcul National Cotopaxi

Monumentul de granit care marcheaza ecuatorul, in apropiere de Quito.

Arhitectura coloniala spaniola din Cuenca si asezarea incasa antica Ingapirca.
Guayaquil, principalul port si centru comercial. Locaia Rotonda, de langa promenada din
gradina, Paseo de las Colonias. Peste Malecon Simon Bolivar se afla Palatul Guvernului si
Primaria alba, precum si fortareata antica La Planchada.
Littoral, o fasie costala cu lungimea de 560 kilometri. Sunt in special atragatoare orasele
Playas Posoria si Salinas, cu emeraldas, unul dintre cele mai importante porturi ale tarii. Plaja
relaxanta a insulei Muisine devine din ce in ce mai populara.
Obiceiurile traditionale precum cele din regiunea Santo Domingo de los Colorados.
Ecuatorieniii numesc El Oriente bazinul Amazonului din estul tarii, care este o lume virgina, cu
flora si fauna exotica, locuita in special de indieni.

Figur 3 Fluviul Amazon

 Insulele Galapagos. Cel mai faimos locuitor al acestor insule este broasca testoasa gigant,
care cantareste pana la 272 kilograme.

Figur 4 Vegetaie specific insulei Galapagos

In Republica Ecuador se afla unele dintre cele mai bune marci de bere din America de Sud
- Pilsener, Club si Biela. Specialitatile nationale sunt Cuy, care este porc de guinea pe gratar,
Llapingachos sunt clatite umplute cu cartofi si branza, Locro este o supa de cartofi, porumb si
branza. Printre cele mai bune fructe din jungla se numara chirimoya, mamey si pepinos. Crevetii
si crustaceele in general se consuma cu popcorn si chifles ce sunt felii de banana prajite. Bauturile
specifice sunt Naranjilla care este un suc de fructe cu gustul undeva intre citrice si piersici,
Canelazo facut din trestie de zahar, alcool, lamaie, zahar si scortisoara, Pisco este o tuica locala si
chicha este o bautura fermentata, din porumb.
 6.Formele de turism practicate
Republica Ecuador este o ar situat n partea de nord-vest a Americii de Sud, care se
nvecineaz cu Columbia la nord, Peru la est i sud, respectiv cu Oceanul Pacific la vest. Ecuador
i Chile sunt singurele ri din America de Sud care nu au grani cu Brazilia. Aparinnd de
Ecuador, la aproximativ 965 kilometri ctre vest, n Oceanul Pacific, este arhipelagul Insulelor
Galpagos (cunoscut i sub numele de Archipelago de Coln), astfel n Republica Ecuador se
regsesc urmtoarele forme de turism:
Turismul cultural (sau cultural istoric), cuprinde persoanele care viziteaz obiective
turistice aparinnd patrimoniului cultural. Se adreseaz anumitor categorii de populaie (elevi,
studeni, intelectuali); atrage populaia urban i rural; durata este limitat la un timp scurt sau
mediu. Acest tip de turism este practicat frecvent de turitii aflai n tranzit, care nu utilizeaz prea
mult infrastructur turistic. Fluxurile de turiti amatori de turism cultural se ndreapt spre oraele
mari ale lumii recunoscute prin arhitectura veche a cldirilor, prin muzee sau prin concentrri de
obiective turistice variate. Exemplu: centru istoric Quito care se afl n patrimoniu UNESCO.
Turismul comercial se practic n special n regiunile turistice renumite, n marele orae cu
galerii i centre comerciale, n magazine mici renumite pentru anumite produse. Exemplu poate fi
Pieele tradiionale din Quito.
Turismul nautic. Oceanul Pacific ofer o oaz de plcere turistului dornic de not sau
activiti nautice organizate cum ar fi: scufundrile.
Turismul de agreement (recreere) este la ndemna tuturor turitilor provenii din medii
sociale diferite. n special populaia urban este atras de natur, n timp ce populaia rural
particip mai puin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vrst, dar mai ales de
populaia de vrst matur i de tineri. Durata este variabil predominnd turismul de durat scurt
(week-end) sau medie, se efectueaz la distane diferite n funcie de posibilitile materiale ale
turitilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate
considera i atunci cnd evadezi dintr-o natura n alta. n aceast categorie, se afl pe list
activitile cum ar fi: vizitarea insulelor Galapagos, trasee de biciclet, off road .a.
Turism educaional cuprinde activitile turistice organizate n scopuri educative, in general
pentru grupa de vrst tnr.
 7.Indicatorii activitii turistice pentru ultimii 3 ani
Msurarea fenomenului turistic i a particularitilor lui se realizeaza cu ajutorul unor
indicatori ce cuprind indicatorii activitii turistice. Exist o serie de dificulti n msurarea
circulaiei turistice, iar metodele de msuraresunt aa cum se tie imperfecte. In general
instrumentele specifice utilizate n msurareacirculaiei turistice sunt recensmntul i sondajele.
n general informaiile care sunt necesarede la turiti, fac referire la: profilul socio-profesional,
nivelului de satisfacere a turitilor,strutura cheltuielilor.

7.1.Cererea de turism n ultimii 3 ani

Cererea turistica poate fi definita si ca totalitatea persoanelor care-si manifesta dorinta de a
se deplasa in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate
la locul de destinatie. Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turistului (bazinul
cererii) caracterizat prin diverse trasaturi economice, etnice, sociale, politice ale teritoriului
national, iar consumul turistic se realizeaza in bazinul ofertei turistice, implicand deplasarea, si se
deruleaza inainte de deplasarea spre bazinul ofertei, in timpul deplasarii si la locul de destinatie.

7.1.1.Numrul de turiti sosii

Indicator 2013 2014 2015

Numrul de turiti sosii 1.364.000 1.557.000 1.721.000

7.1.2.Numrul de nnoptri pe categorii de uniti de cazare turistic

Nu exist date cu privin la acest lucru

7.1.3.Densitatea turistic

Indicator 2013 2014 2015

Densitatea turistic 0,08 0,09 0,10

7.2.Oferta turistic n ultimii 3 ani

Oferta turistica poate fi definita prin: cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul
de productie a serviciilor turistice, sursa de bunuri materiale destinate consumului turistic, forta de
munca specializata in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare
(pret, facilitati). Oferta are rolul primordial ca sursa a productiei turistice, dar si productia
reprezinta un factor mobilizator al ofertei.
 7.2.1.Numrul turitilor pe locuri de cazare turistic i numrul locurilor de cazare pe
categorii
Nu exist date cu privin la acest lucru

7.2.2.Gradul mediu de ocupare a structurilor de cazare

Anul Valoarea
2013 74,8%
2014 75%
2015 75,2%

7.3.Ocuparea n turism
Resursele umane n turism au un rol important n stimularea cererii, crearea unei atmosfere
de destindere, formularea deciziei de cumprare, formarea i meninerea interesului, simpatiei
pentru un anumit produs turistic sau destinaie de vacan, unitate hotelier sau de alimentaie,
mijloc de transport sau form de agrement etc. i respectiv n determinarea revenirii turistul. n
ansamblul lor, particularitile muncii n turism influeneaz nemijlocit numrul i dinamica
lucrtorilor, structura acestora, nivelul productivitii muncii, sistemele de cointeresare i,
corespunztor, politicile de selecie i recrutare, organizarea pregtirii profesionale.

7.3.1.Numrul total de locuri de munc n turism

Indicator 2013 2014 2015
Numrul total de 345.982 369.500 371.010
locuri de munc n
turism

7.3.2.Populaia ocupat n turism din total populaiei

Indicator 2013 2014 2015
Populaia ocupat 2.2% 2.3% 2.4%
n turism din totalul
populaiei

7.4.Indicatorii efectelor turistice

Efectele turistice au la baz cheltuielile ce se produc i veniturile ce se ncaseaz, indicatorii
ai efectelor turistice ce se utilizeaz sunt: cheltuielile fcute pentru turism i venituri totale din
turism. Mai jos sunt prezentate ntr-un tabel cei doi indicatori.
 7.4.1.Cheltuieli totale pentru turism
Indicator 2013 2014 2015
Cheltuielile fcute 987 milioane dolari 1,021 miliarde 1,087 miliarde
pentru turism dolari dolari

7.4.2.Venituri totale pentru turism

Indicator 2013 2014 2015
Venituri totale din 1,251 miliarde 1,487 miliarde 1,636 miliarde
turism dolari dolari dolari

8.Relaiile dintre Romnia i Ecuador

8.1.Cadrul juridic existent

Primele contacte oficiale dateaz din 8 aprilie 1880, dup ce guvernul romn a notificat
proclamarea independenei de stat a Romniei, la care Ecuador a rspuns la 8 iulie 1881.
Relaiile diplomatice au fost stabilite la 11.11.1968, la nivel de ambasad, iar n iulie 1973
i, respectiv, aprilie 1974 Romnia i Ecuador au deschis ambasade n capitalele celor dou ri,
conduse la nivel de nsrcinat cu afaceri.
Relaiile bilaterale sunt gestionate de Ambasada Romniei la Lima (tefan Nicolae,
nsrcinat cu afaceri a.i. din august 2011) i respectiv Ambasada Republicii Ecuador la Budapesta
(ambasador, doamna Maria del Carmen Gonzales Cabal din 2015).
Exporturile sunt constituite n special din: ngrminte chimice, medicamente, corpuri de
iluminat, anvelope, produse chimice i siderurgice, instrumente i aparate optice. Importurile sunt
constituite n special din: banane, cafea, sucuri concentrate.
n Romnia sunt nregistrate 16 firme romno-ecuadoriene, cu un capital strin investit de
231,4 mii dolari SUA, iar n Ecuador funcioneaz o societate mixt n domeniul exploatrii
petroliere cu un capital de 500.000 dolari SUA.
n capitala Republicii Ecuador funcioneaz o instituie de nvmnt care poart numele
Romnia (Colegiul Naional Tehnic).
 O serie de ceteni ecuadorieni au efectuat studii n Romnia n anii 70-80; o parte din
acetia ocupnd funcii importante n cadrul instituiilor ecuadoriene sau al unor importante
companii din domeniul petrolului.
Prin societatea cultural ecuadorianoromn i prin aciunile consulului general onorific din
Quito sau realizat o serie de manifestri culturale, ntre care: expoziii de fotografii i carte
romneasc, concerte de muzic clasic, proiecii de filme, sptmni ale culturii romneti.

Concluzii
n concluzie putem spune c, potenialul turistic este asigurat de obiectivele turistice de
tipul muzeelor dar i de luxul acestui stat. Este o ar foarte dezvoltat din punct de vedere al al
obiectivelor turistice ceea ce face c numrul turitilor s creasc considerabil i s sprijine cu
mult putere destinaia turistic. Este ns o ar srac. Din punct de vedere politic, se poate spune
ca are o stabilitate politic bun.

Bibliografie

1. World Bank Open Data - http://data.worldbank.org

2. Institutul de statistic din Quito http://www.ecuadorencifras.gob.ec/institucional/home/
3. Ministerul Afacerilor Externe din Romnia - http://www.mae.ro
4. World Travel & Tourism Council - http://www.wttc.org