Sunteți pe pagina 1din 8

ZIUA 4 – 02.12.

2022 – DRESDA
(193 km, 2:15 ore)

Dresda a fost numita adeseori Florenta de pe Elba ("Elbflorenz"), iar frumusetea acestui
oras avea sa renasca asemenea din propria-i cenusa precum legendara pasarea
Pheonix dupa bombardamentele din noaptea de 13-14 Februarie 1945. Dresda este
probabil cel mai romantic oras din Germania, mai ales in in stralucitorul decor de
Craciun. Va propunem un tur pietonal pentru a descoperi spiritul Craciunului in pietele
din Orasul vechi, la Rezidenzschloss sau celebra Fraunkirche, si desigur
la Striezelmarkt, care este una din cele mai mari piete de Craciun din Germania si
totdata cea mai veche, fiind  fondata in 1434. Daca indragiti Craciunul va veti indragosti
de Dresda!

Dresda este un oraș din Germania, capitala landului federal Saxonia, cu o populație de
circa 500.000 de locuitori. Orașul a fost supus bombardamentelor de aviație extreme, în
1945, între 13 și 15 februarie, când o mare parte a civililor orașului a fost ucisă de către
aviația anglo-americană, RAF și USAF.
Dresda, aflată pe valea râului Elba, este înconjurată de unele dintre cele mai
frumoase peisaje cu care se mândrește Germania. Deși a fost aproape în totalitate
distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost reconstruit, iar
cum se mândrește cu o viață culturală vibrantă. Majoritatea atracțiilor sale
turistice, multe legate de istoria lungă a orașului, au fost readuse la gloria de
odinioară, astfel încât Dresda și-a recâștigat titlul de „cutie cu bijuterii”, pe care l-
a primit datorită colecției impresionate de arhitectură barocă și rococo din centrul
orașului.

Castelul Dresda
Castelul Dresda a fost timp de patru secole reședința oficială a regilor saxoni. Astăzi,
fostul palat face parte din Galeria de Artă a orașului, fiind un complex muzeal excelent,
ce conține unele dintre cele mai faimoase opere de artă din Dresda, inclusiv Cripta
Verde ce conține piese din aur, argint, bijuterii și fildeș din secolele XIV – XVIII. O altă
colecție interesantă este cea de numismatică ce conține peste 200.000 de medalii și
sigilii, precum și numeroase monede bătute în Saxonia.
Dresdner Frauenkirche (Biserica Maicii Domnului)
Superba catedrală Frauenkirche este unul dintre cele mai remarcabile proiecte de
reconstrucție care s-a desfășurat în Germania. Finalizată în 1743, clădirea originală a
acestei biserici baroce a fost considerată printre cee mai frumoase de pe continent.
După distrugerea ei în timpul bombardamentelor din 1945, ruinele vechii clădiri au fost
salvate, iar după unificarea Germaniei în 1990 biserica a trecut printr-un amplu proces
de reconstrucție, fiind redeschisă în 2005. Ca un simbol de bunăvoință, în fața bisericii a
fost ridicat un turn deasupra căruia se află o cruce din aur dăruită de Marea Britanie, ale
cărei bombardiere au distrus biserica în timpul celui de-a Doilea Război Mondial. Nu
rata ocazia de a urca până în vârful domului, de unde vei putea admira peisaje
minunate peste centrul orașului și principala sa piață – Neumarkt.

Zwinger mit Semperbau


Zwinger – un complex muzeal găzduit într-un palat superb din secolul al XVIII-lea, este
un exemplu interesant de arhitectură barocă germană. În afară de arhitectura sa
impresionantă, Zwinger este faimos pentru colecția sa de porțelanuri, instrumente
științifice, o colecție cu arme din secolele XV – XVIII, dar și o amplă colecție de artă. Nu
trebuie să ratezi nici Galeria Lungă, o încăpere cu 32 de arcade, cele patru pavilioane
aranjate simetric în partea estică și vestică a clădirii, Baia Nimfelor cu grațioasele lor
fântâni și statui mitologice. Muzeul se mândrește chiar și cu o grădină zoo.

Theaterplatz și Semperoper
Theaterplatz, una dintre cele mai frumoase piețe din Germania, găzduiește o serie de
clădiri minunate , iar centrul său se află statuia ecvestră a regelui Johann von Sachsen.
Partea vestică a piațetei este dominată de minunata Semperoper, opera orașului.
Realizată în stilul renascentist italian, clădirea poate fi explorată cu ajutorul unui ghid
oficial. În colțul sudic al pieței se află Altstädter Wache (corpul de gardă al fostului oraș),
realizat în 1831, fiind inspirat de faimoasa clădire a corpului de gardă din Berlin.

Brühlsche Terrasse
Nicio excursie în Dresda nu este completă fără o oprire la Terasa lui Brühl, cunoscută
drept ”Balconul Europei”. În apropiere de Schlossplatz, această zonă a fost amenajată
ca o grădină privată în 1738, peste vechile fortificații ale orașului. Fi atent la grupul
statuar de lângă scări ce reprezintă dimineața, amiaza, seara și noaptea. Din fostele
statui care decorau odinioară cest spațiu, singurul ”supraviețuitor” este Fântâna Delfin,
ce datează din 1749. La fel de interesant este și Monumentul Moritz, cel mai vechi din
Dresda, finalizat în 1553.

Landhaus și Kreuzkirche
Ernst-Thälmann-Strasse, principala arteră est – vest a orașului, marchează începutul
centrului nou, dezvoltat după cel de-al Doilea Război Mondial. Printre cele mai
interesante atracții aici se numără vechiul Landhaus, o clădire realizată în stil neoclasic
cu o scară dublă rococo, ce găzduiește Galeria de Artă și Muzeul Dresda. Tot în
această zonă vei găsi Kreuzkirche, cea mai veche biserică din Dresda, realizată în
secolul al XIII-lea.

Großer Garten
Minunata Großer Garten (Grădina Mare) a fost amenajată în stil baroc francez începând
cu anul 1676 și acoperă aproximativ 2 kilometri pătrați. Deschisă publicului din 1814,
această grădină găzduiește Palatul de Vară, din secolul al XVII-lea, Grădina Zoologică
și Grădina Botanică a orașului. În 1950 a fost realizată aici o linie de cale ferată
miniaturală operată de copii. Tot aici se află și Fabrica Transparentă Volkswagen – o
mică fabrică unde curioșii pot observa modul în care o mașină Volkswagen este
asamblată.

Gradina zoologica din Dresda


Aceasta este cea mai veche gradina zoologica din Germania, acopera 13 hectare pe
marginea de sud a Grosser Garten . Zoo Dresden adaposteste aprox. 3000 de animale
din aproape 400 de specii, in special din Asia. A fost proiectata de Peter Joseph Lenne
si a fost deschisa in anul 1861.
Palatul Japonez și Călărețul de Aur
În Neustädter Markt, partea mai nouă a orașului, se află statuia ecvestră a lui August
cel Puternic, ce poartă armură romană. Realizată în 1736, această statuie este
cunoscută drept „Călărețul de Aur”, fiind și unul dintre cele mai populare simboluri ale
orașului. Tot aici se află și Palatul Japonez, o clădire în stil baroc și neoclasicărealizată
în 1737. Cu o mulțime de decorații, acest palat a fost construit pentru a găzdui colecția
de porțelanuri ale lui August cel Puternic, dar acum este Muzeul de Preistorie și
Etnologie.

Minunăția Albastră
Între districtele Blasewitz și Loschwitz, râul Elba trece pe sub Minunăția Albastră sau
Blaues Wunder – un pod suspendat, lung de 141,5 metri. Realizat în 1893, această
construcție a fost considerată o minunăție a vremii datorită lungimii sale.

Palatele Pillnitz
Palatele Pillnitz, ce pot fi vizitate, cu barca pe Elba, se numără printre cele mai
interesante complexe create în timpul lui August cel Puternic. Pe malul râului se află
Wasserpalais (Palatul de Apă), iar de cealaltă parte a Lustgarten vei găsi Bergpalais,
ambele ridicate în 1722, în stil baroc. La fel de interesant este și Palatul Nou, finalizat în
1826, dar și Muzeul Breslelor. De asemenea, merită vizitat și Schlosspark, o grădină cu
o oranjerie și un pavilion englez și unul japonez, unde se află o camelie japoneză de
200 de ani.

Scurta istorie – 1945

Oraşul Dresda se credea în siguranţă. Se credea protejat datorită esteticii oraşului, dar
a plătit un preţ dureros pentru războiul lui Hitler. Acum 70 de ani, oraşul a fost supus
unui bombardament fără precedent.
Dresda, în 2004. Consiliul local înfiinţează o comisie interdisciplinară cu principala
misiune de a descoperi câţi oameni au murit în timpul bombardamentelor din 13, 14 şi
15 februarie 1945. Decenii la rând, în jurul acestui subiect, s-a speculat masiv. S-a
vehiculat cifra de 70.000 de morţi. Ceva mai serioase păreau estimările care indicau
35.000 de persoane decedate, însă erau numai nişte estimări.
În raportul final, dat publicităţii în 2010, Comisia de la Dresda a stabilit:
bombardamentele din 1945 au făcut 25.000 de victime.
Distrugere în 23 de minute
Mult mai precis au putut fi documentate atacurile lansate asupra oraşului Dresda, cu 70
de ani în urmă. Pe 13 februarie 1945, 245 de bombardiere "Lancaster" au decolat din
Marea Britanie. Era cea de-a cincea flotă aeriană britanică. Ţinta avioanelor de luptă:
Dresda, pe atunci un oraş cu 630.000 de locuitori care găzduia şi câteva sute de mii de
refugiaţi. Sub aspect strategic şi economic, oraşul saxon nu era era un punct relevant
pe harta războiului - a cărui soartă fusese oricum decisă în 1944.
La ora 21:39, sirenele din Dresda au început să sune. Aproximativ 3.000 de bombe
grele, 250 de bombe incendiare şi 400.000 de proiectile explozive de mare putere au
fost lansate asupra "Florenţei de pe Elba", cum era supranumit oraşul datorită bijuteriilor
sale arhitectonice şi numeroaselor sale opere de artă. Totul s-a petrecut în numai 23 de
minute.

1945
Centrul Dresdei era, literalmente, în flăcări. Incendiul a fost atât de puternic încât se
zărea şi de la o distanţă de 320 de kilometri depărtare şi o altitudine de 6.700 m - după
cum se menţionează în protocoalele piloţilor britanici. Două raiduri aeriene executate de
britanici şi un atac cu bombe întreprins de americani au făcut Dresda una cu pământul.
Sute de piloţi englezi şi americani au executat atunci ordinul generalului Arthur Harris -
comandantul Royal Air Force, omul lui Winston Churchill. Harris a coordonat
distrugerea Dresdei - un atac menit să demoralizeze duşmanul, Germania nazistă.
Arthur "The Butcher" Harris
"Nu avea hobby-uri. N-a citit niciodată o carte. Nu-i plăcea muzica. Trăia numai pentru
meseria lui." Aceasta este caracterizarea succintă a controversatului comandant.
Politeţea îi era complet străină, era grosolan şi jignea deseori. Mulţi l-au poreclit simplu
"Măcelarul". Harris şi-a descoperit pasiunea pentru atacuri aeriene între cele două
războaie mondiale.

Arthur Harris
În Pakistan şi Irak a fost fost comandant de escadrilă a RAF. Pilota deseori şi lansa cu
predilecţie proiectile împotriva arabilor şi kurzilor ale căror case din paie erua cuprinse
rapid de flăcări. Harris era fascinat de efectele atacurilor aeriene.
La fel ca mulţi alţi ofiţeri, inclusiv din afara Marii Britanii, Arthur Harris era convins de
eficienţa militară a bombardierelor. Încă din 1943, acesta promitea să obţină capitularea
Germaniei numai cu ajutorul atacurilor aeriene, fără intervenţia trupelor terestre. Un an
mai târziu, în 1944, 45 din cele 60 de oraşe germane mari şi importante erau distruse,
printre care Hamburg şi Köln. Şi restul va trebui distrus, a ordonat Harris. Printre
oraşele vizate se afla şi Dresda.
Război cu oraşele
Unii istorici consideră atacul asupra Dresdei un indiciu al consolidării cooperării militare
între puterile occidentale şi Uniunea Sovietică, în faza finală a războiului. Din cauză că
ofensiva aliaţilor contra Germaniei, pe frontul de vest, era blocată de la sfârşitul lui 1944
şi, în acelaşi timp, Armata Roşie înainta mai repede în Est, în luna ianuarie, înaintea
conferinţei de la Yalta, Churchill şi-a propus să verifice dacă nu cumva "Berlinul...şi alte
oraşe mari din estul Germaniei... ar trebui considerate ţinte valoroase". Toate acestea
pentru a impresiona Moscova căci Stalin era cam suspicios. Ani la rând el le ceruse
puterilor occidentale deschiderea unui al doilea front.

Dresda 1945
O altă teorie ar fi următoarea: întrucât centrul Germaniei se afla deja practic sub
ocupaţie sovietică înaintea conferinţei de la Yalta, britanicii şi americanii au permis
distrugerea din mânie a Dresdei şi altor oraşe din estul ţării.
Dresda era inclusă în planul lui Harris, iar avertismente au existat înaintea datei de 13
februarie. Din mesajele aliaţilor şi din anumite publicaţii ale vremii se contura scenariul,
conform căruia fiecare oraş german ar putea deveni un front de luptă.
Dresda era joncţiunea şoselelor şi căilor ferate pe direcţia est-vest şi nord-sud. În plus,
oraşul mai trecea drept zonă de refugiu pentru Hitler în cazul în care infrastructura
Berlinului şi Leipzigului n-ar mai fi putut fi folosită ca linie de aprovizionare.
Aşadar, Dresda era în vizor. Iar Churchill a făcut mai mult decât să tolereze
bombardamentul nemilos al strategului său, Harris. Cu puţin timp înainte de moartea sa,
Harris nota într-un protocol că distrugerea Dresdei a fost "o operaţiune militară
considerată drept necesară de oameni mult mai importanţi ca mine".
Fapta şi făptaşii
În februarie 1945, Armata Roşie sub mareşalul Jukov se afla la doar 80 de kilometri
depărtare de Dresda. "Armata sovietică n-ar fi comis niciodată o asemenea barbarie",
declara el mult mai târziu. Şi în Marea Britanie, bombardamentul de acum 70 de ani a
rămas un subiect controversat.
În 1992, când în centrul Londrei era instalată uriaşa statuie din bronz întruchipându-l pe
Harris, în timp ce regina Marii Britanii rostea cuvinte elogiase la adresa fostului
comandant, sute de demonstranţi scandau: "Ucigaşul, ucigaşul!"

S-ar putea să vă placă și