Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a din perspectiva disciplinei Geografie

Geografia este, în primul rând, o modalitate de a privi realitatea în mod sintetic și de a te raporta la ea prin prisma relațiilor dintre
persoana umană și locul în care trăiește.

În școala această disciplină contribuie la dezvoltarea unor abilități specifice precum:

 realizarea unor texte scrise cu conţinut geografic;

 exprimarea orală corectă; transferul informaţiei din limbajul cartografic în limbaj oral sau scris; - înţelegerea unui text cu conţinut
geografic;
 înţelegerea unui mesaj oral cu conţinut geografic;
 realizarea unor operaţii matematice simple cu elemente reprezentate pe hartă;
 realizarea unor reprezentări grafice; utilizarea operaţiilor matematice în analiza şi interpretarea unor fenomene din realitatea
înconjurătoare; utilizarea unor algoritmi;
 realizarea unor operaţii cu elemente metodologice specifice ştiinţelor;
 perceperea impactului sistemelor tehnologice asupra elementelor mediului înconjurător;
 relaţionarea informaţiei rezultate din utilizarea TSI cu cea existentă în sistemele actuale (manuale, atlase etc.);
 înţelegerea specificului elementelor de geografie socială şi culturală în contextul diversităţii lumii contemporane;
 identificarea dimensiunii civice a elementelor care se referă la organizarea socială locală, naţională, europeană şi internaţională;
 recepţionarea critică a informaţiilor din mass-media referitoare la comunitatea locală, naţională şi la problemele lumii
contemporane;
 citirea, interpretarea şi realizarea informaţiei sub formă cartografică sau grafică;
 interpretarea unor modalităţi diferite de reprezentare grafică şi cartografică;
 evaluarea elementelor care pot sta la baza unei activităţi economice;
 construirea unor proiecte economice anticipative, etc.;
În ceea ce privește rolul geografiei ca disciplină de învățământ, aceasta acționează asupra caracterului elevilor prin
sistemul de valori și atitudini pe care le promovează.

Programa școlară aferentă claselor din ciclul gimnazial cuprinde următorul sistem de valori și atitudini:
 • Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie
• Interes pentru cunoaşterea României, a Europei şi a lumii contemporane
• Respectul pentru diversitatea naturală şi umană a lumii contemporane
• Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă din România, din Europa şi din lume
• Disponibilitatea pentru învăţarea permanent

Este evidentă dorința de a dezvolta elevilor, în primul rând, interesul pentru cunoaștere și disponibilitatea pentru educație
permanentă. De asemenea un loc aparte ocupă respectul pentru diversitate.

În contextul unei lumi globalizate, în care granițele statale devin permeabile, omul trebuie să fie pregătit oricând să intre în
contact cu reprezentanți ai unor culturi diferite, cu alt sistem de valori sociale și morale.

Respectul pentru diversitatea naturală, integritatea și originalitatea peisajelor geografice, respectul pentru biodiversitate
constituie deziderate de primă importanță care se înscriu în tendința globală spre dezvoltare durabilă.

În același context se plasează și valorizarea permanentă a conservării și ocrotirii mediului natural. Încă din clasa a V-a, în
cadrul lecțiilor de geografie omul este prezentat, deopotrivă, ca un factor de influență în mediul natural, în special în biosferă, dar
și ca un element constitutiv al „învelișului viuˮ și al mediului geografic. Acțiunile sale individuale sau în grup au consecințe în
integritatea și funcționarea ecosistemului.

Contribuţia geografiei la progresul ştiinţific şi al cunoaşterii se realizează predominant (semnificativ) prin următoarele
domenii:

• construirea unui referenţial obiectiv;

• identificarea unor constatări (şi adevăruri) rezultate din interacţiunea componentelor mediului terestru natural cu cele
ale societăţii umane;
• invstigarea într-o formă specifică a geosferelor terestre şi al Terrei ca întreg, prin decuparea elementelor relaţionale
proprii şi asamblarea acestor relaţii pe un substrat predominant disciplinar oferit de geografie: reliefosferă, climatosferă etc.;
• rezolvarea unor probleme punctuale rezultate din practica umană;
 • realizarea unui fond de rezultate ale cercetării (prin tratate, cărţi, articole, materiale cartografice, date, imagini etc.);
• aprofundarea cunoaşterii suprafeţei terestre şi la identificarea elementelor complexităţii progresive a interacţiunii dintre
societate şi mediul ei de viaţă.

Educaţia bazată pe competenţe presupune o serie de aspecte noi, cum ar fi:

- accentuarea urmăririi modului de realizare a finalităţilor asumate la sfârşit de an şcolar sau la sfârşitul învăţământului
obligatoriu,
- acordarea unui sens nou procesului de învăţare,
- certificarea rezultatelor instruirii etc.

Există mai multe dimensiuni ale abordării competenţelor:

- o dimensiune care rezultă din competenţele – cheie ofertate la nivel european;
- o dimensiune a concretizării competenţelor descrise în curriculum şcolar (competenţe generale şi competenţe specifice).

În primul caz, predominant deductiv, se porneşte de la competenţele – cheie europene (rezultate ele însele dintr-un lung
proces de elaborare, negociere şi asumare), spre competenţele procesului de instruire. Elementul principal îl reprezintă caracterul
predominant transversal al acestora şi orientarea lor teoretică spre învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Al doilea domeniu se limitează la aplicarea competenţelor curriculumului şcolar la situaţiile concrete de învăţare; în acest
caz, este vorba despre preluarea ca atare a competenţelor din programele 5 şcolare, considerarea lor ca finalitate principală a
învăţării şi construirea procesului de instruire în jurul intenţie de formare şi atingere a acestora. În această situaţie, se pune un
accent deosebit pe construirea unor situaţii de învăţare care să ducă la o învăţare eficientă.

Aceste două modalităţi de percepere a competenţelor reprezintă, în prezent, o realitate foarte evidentă. Ele nu se exclud,
coexistă şi se completează prin elementele definitorii provenite din fiecare parte.
 Profilul de formare al absolventului de ciclu gimnazial și modalități de transpunere în actul didactic, în relație cu competențele cheie

COMPETENȚA Nivel funcţional (la finalul clasei a VIII-a)

CHEIE
1. Comunicare în - Receptarea şi interpretarea dar și exprimarea unor idei/ informaţii geografice în contexte previzibile pe baza
limba maternă propriilor experienţe sau pornind de la ceea ce a ascultat/ citit
- Utilizarea unor convenţii de comunicare în cadrul interacţiunilor verbale în contexte previzibile, cu asumarea
câtorva roluri
2. Comunicare în - Identificarea și exprimarea orală sau scrisă unor idei/ informaţii/ opinii din mesaje orale sau scrise în limba
limbi străine străină pe teme geografice
- Participarea la interacţiuni verbale, pe teme geografice, în limba străină
3. Competenţe - Manifestarea disponibilităţii pentru a testa corectitudinea unor raţionamente geografice şi dezvoltarea unei
matematice (A) şi atitudini critice faţă de informaţii geografice din diferite surse
competenţe de -Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual, inclusiv în format grafic
bază în ştiinţe şi - Interpretarea unor grafice
tehnologii (B) - Utilizarea, în diferite situaţii, a unor instrumente şi/sau metode specifice matematicii ( demografie, statistică,
meteorologie, etc.)
4.Competenţa - Utilizarea unor metode si tehnici specifice de căutare, selecţie, colectare si organizare a resurselor
digitală informaţionale, educaţionale şi a aplicaţiilor în format digital în limba română şi în cel puţin o limbă modernă,
disponibile pe internet
- Respectarea unor reguli de interacţiune şi comunicare online
- Evaluarea critică a relevanţei şi utilităţii dispozitivelor, a aplicaţiilor şi a conţinuturilor digitale pentru învăţare,
pentru dezvoltarea personală şi profesională viitoare
- Utilizarea aplicaţiilor şi conţinuturilor digitale în realizarea unor proiecte educaţionale, sau pentru a prezenta
sau explica fenomene, situaţii sociale complexe, etc
5.A învăţa să Stabilirea de obiective și planuri proprii de învățare pentru realizarea unor sarcini de lucru, pornind de la
înveţi clarificarea etapelor, resurselor implicate
- Identificarea și selectarea independentă a surselor de învățare și informațiilor pe baza adecvării la scopuri
şcolare, personale, profesionale
6. Competenţe - Utilizarea, în contexte diferite, a unor concepte specifice domeniului social
sociale şi civice - Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi ale comunităţii locale
 - Participarea civică cu asumarea responsabilităţii pentru consecinţele acţiunilor realizate
7. Spirit de - Punerea în practică a unor idei inovative în derularea unor activităţi, proiecte, pe baza evaluării şi minimizării
iniţiativă şi riscurilor
antreprenoriat
8. Sensibilizare şi - Identificarea dimensiunilor culturale ale propriilor aptitudini şi orientări profesionale
exprimare - Raportarea personală la elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului cultural naţional,
culturală european și universal
- Participarea activă la proiecte culturale în contexte informale şi non-formale

In lumea de azi suntem obligați să învățăm pe tot parcursul vieții.