Sunteți pe pagina 1din 20

INDUSTRIA HIDROENERGETICA

ELEVI: PURNAVEL ANDA IORDACHEL IOANA

HIDROCENTRALE
Energia apelor curgtoare este cea mai ieftin surs de obinerea electricitii, iar valorificarea sa, n aceast direcie, apare n a doua jumtate a sec. al XIX-lea. Astzi, hidrocentralele produc 19% din electricitatea mondial, transformnd energia primar a apelor curgtoare n energie electric.

POTENTIALUL HIDROENERGETIC LA NIVEL MONDIAL


Potenialul hidraulic este neuniform repartizat pe Glob, de multe ori n regiuni inaccesibile sau slab populate, iar costul amenajrilor este ridicat, compensat de preul cobort al energiei obinute. Cel mai ridicat potenial este ntlnit acolo unde se combin doi factori: panta i precipitaiile abundente, relativ constante. Zonele montane, bine umezite sunt astfel privilegiate.
Potentialul teoretic cuprinde energia totala a debitelor cursurilor de ap n raport cu nivelele lor de baz, adic energia pe care o au apele curgtoare Potentialul tehnic reiese din aceea ca energia de pe portiunile cu cdere mica a apei nu poate fi folosita Prin aceasta i se explica ca valoarea lui este de peste doua mai mica ca a celui teoretic

Valorificarea resurselor hidroenergetice este destul de redus, sub 20% din potenialul tehnic amenajabil, cu ponderi mai mari n America de N si Europa (pana aproape de 100% in Elvetia si Germania prin tehnici complexe de aductiune si acumulare a apei). Sub medie se nscriu Asia, America de Sud, Africa , Oceania.

Valorificarea resurselor hidroenergetice

. Absena consumului sau distan fa de zonele populate constituie o explicaie

Producerea de hidroenergie la nivel mondial


Europa dispune de 30% din capacitatea mondial instalat n hidrocentrale i produce 29% din hidroenergia lumii. Rusia este cel mai mare producator prin hidrocentralele de pe Volga si in partea asiatica fluviul Enisei. Amenajari importante sunt si pe fluviul Dunarea (Portile de fier I,II) Numeroase hidrocentrale de mica putere se afl n Norvegia, Suedia, Austria, Frana, Italia Asia posed 25% din puterea total a hidrocentralelor, iar producia acestora reprezint 22% din cea mondial Se remarca China , care detine hidrocentrala cu putere a cea mai mare din lume , Trei Defilee si este cel mai mare exportator de microhidrocentrale. Apoi Turcia , Japonia si India.

Producerea de hidroenergie la nivel mondial


America de Nord deine aproape 25% din totalul capacitii globale dar producia de hidroenergie reprezint 27% din cea mondial. De remarcat c SUA i Canada produc 25% din hidroenergia lumii (11%i respectiv 14%). America de Sud are un potenial foarte mare dar puterea instalat reprezint numai 15% din cea mondial i particip cu 18% la producia total Brazilia dispune de amenajari importante pe fluviul Parana , in colaborare cu Para guay si Argentina , pe acelasi fluviu in colaborare cu Uruguay. Venezuela a construit hidrocentrala Guri (a treia din lume, cu 10 300 MW n final) pe fluviul Caroni,afluentul fluviului Orinoco Africa dei dispune de mari resurse hidroenergetice posed doar 3% din puterea total iar participarea la producia mondial este de 4 %. Amenajarile importante sunt pe fluviul Nill, in Egipt, fluviul Zambezi in Mozambic si fluviul Zair.

Cele mai mari hidrocentrale


Exist diferene i n ce privete talia centralelor hidroelectrice i a lacurilor de acumulare. n zonele muntoase relativ populate, acestea sunt de obicei de dimensiuni mici (n Europa), dar dense, pentru a utiliza complet potenialul fiecrui curs de ap. n zonele de cmpie sau n cele muntoase nepopulate acumulrile i implicit centralele sunt de mari dimensiuni (cazul unor mari fluvii ruseti - Volga, Enisei, sau nord-americane Colorado, Columbia, ori sud-americane - Parana, Orinoco, unde se ajunge la amenajri gigantice).
Name Country Year Max Generation Annual Production

Three Gorges
Itaip Guri Grand Coulee Sayano Shushenskaya

China
Brazil/Paraguay Venezuela United States Russia Canada Canada Romania/Serbia

2009
1983 1986 1942/80 1983 1981 1971 1970

18,200 MW
12,600 MW 10,200 MW 6,809 MW 6,400 MW 5,616 MW 5,429 MW 2,280 MW 35 TW-hrs 11.3 TW-hrs 93.4 TW-hrs 46 TW-hrs 22.6 TW-hrs

Robert-Bourassa
Churchill Falls Portile de fier

Trei Defilee (China)

Hidrocentrala situata pe fluviul Chang Jiang

Hidrocentrala Itaip (Brazilia si Paraguay)

Itaip localizare pe fluviul Parana

Guri (Venezuela)

Guri - localizare

Grand Coulee (SUA)

Grand Coulee localizare pe fluviul Columbia

IN TARA NOASTRA - 30% din productia totala de energie este data de hidrocentrale Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fier facata in colaborare cu Serbia avand o capacitate de 2280 MW, partea romana producand 1400 MW

Hidrocentralele de pe raurile interioare sunt:


-Lotru Ciunget (lacul de acumulare Vidra) situata in judetul Valcea Se afl la o adncime de 130 m. Este proiectat pentru a intra n funciune n situaiile de criz ale rii, cnd nevoia de electricitate este mare. -Vidraru Arges -ntr-un an hidrologic mediu, uzina de energie hidroelectric Vidraru amplasat subteran, poate produce energie electric de aproximativ 400 GWh. Ea are o capacitate instalat de 220 MW. -Bicaz Bistrita (lacul de acumulare Izvorul Muntelui) Apa acumulat n lac este folosit pentru producerea de energie electric n centrala hidroelectric Bicaz-Stejaru. Centrala, echipat cu ase generatoare, are o capacitate de 210 MW. -Siriu - Buzau

Impactul asupra mediului a barajelor hidroenergetice

Hidrocentrale PRO si CONTRA

Concluzii
Este o sursa ieftina de obtinere a energiei, dar necesita investitii mari si din aceasta cauza potentialul hidroenergetic este amenajat doar in proportie de 18% Hidroenergia constituie elementul dominant n structura produciei de energie electrica a multor tari - ntre 90 -100%; Norvegia, Islanda, Paraguay, Zambia, Zair , Uganda, Laos, Sri Lanka, Brazilia - ntre 80 - 90%: Etiopia, Kenya, Africa Central, Peru, CostaRica; - ntre 70 - 80%: Austria, Chile, Angola, Vietnam; - ntre 60 - 70%: Noua Zeeland, Canada, Sudan, Mali .- ntre 50 60% : Cte d' Ivoire, R.P.D. Coreean. rile cu o producie mai mic de energie electrica au, n general, ponderi mai mari ale hidroenergiei, iar rile cu producie total mare, dei au cele mai mari producii de hidroenergie, ponderile sunt mult mai mici. Tendinele actuale sunt de realiza amenajri complexe, n cascad, de a construi hidrocentrale de vrf, destinate suplimentrii produciei la cereri foarte mari, de instalare a microhidrocentralelor (sub 15 MW), de a realiza hidrocentrale de cdere mare (diferena de nivel dintre lac i centrala electric).