EUROPA SUDIC CONINUTUL TEMEI.

Prezentarea cadrului natural, a complexitii acestuia dar i a principalelor particulariti i a factorilor care au dus la apariia lor. Se face o prezentare a condiiilor geologice i relaia acestora cu relieful, relaia clim-sol-vegetaie, precum i prezentarea aspectelor hidrografice. OBIECTIVE. nsuirea carateristicilor privind cadrul natural al Europei Centrale, a relaiilor ce se stabilesc ntre diferitele componente precum i a condiionrilor existente CADRUL NATURAL PENINSULA IBERIC Relieful i alcatuirea geologic mare parte din teritoriul Spaniei se suprapune unui platou extins, Meseta Central (Iberica), alcatuita din granite i gneisse in vest i in speical roci sedimentare in est (argile i calcare) i este divizat de un sistem montan numit Cordiliera Central alcatuit din: Sierra de Guadarrama (2430m), Sierra de Gredos (2592m), Sierra de Gata (1735m); platourile Castiliei Vechi (din nord), mai inalte (700-1000m) i platourile Castiliei Noi (in sud), mai joase (600-700m) ; citeva masive delimiteaza acest podis: M.Cantabrici (Cordilierea Cantabrica) in nord (2670m in vf. Europa), Cordiliera Iberica (Sistema Iberico) in NE i E, Sierra Morena in S, masivele joase de la granita cu Portugalia i Galicia spniola in NV partea vestica a peninsulei Ibeirice este alcatuita din roci hercinice (exceptie face coltul sudic extrem); Muntii Galiciei sint alcatuiti din roci granitice ; situati in NV Spaniei; Muntii Pirinei sint situati in NE la granita cu Franta; Pirineii fac parte din sistemul alpin european ; Masivul Maladetta (vf. Pico de Aneto, 3404m) coboara in terase catre valea Ebru-ului in sud ; zonele externe ale acestora sint in mare parte de origine sedimentara ; relief glaciar-ghetari de tip pireneian ; ingusta campie litorala spre golful Biscaya i golful Lion ; exista doua depresiuni majore, cu aspect de campie, cea drenata de EbroDepresiunea Aragonului in NE (s-a format intr-un mare graben care a functionat ca mare in tertiar i cuaternar ;altitudini care variaza intre 500m la contactul cu Pirineii pana la sub 200m inainte de a strabate M. Cataloniei) i cea drenata de riul Guadalquivir- Depresiunea Andaluziei in SV (s-a format intr-un vechi golf tertiar ; la contactul cu muntele se gasesc unitati colinare ;este mai inalta in nord-est i mai joasa i mlastinoasa spre sud-est) Coridiliera Iberica se leaga la sud de Cordiliera Betica, ambele fiind rezultatul cutarilor alpine;
-

Cordiliera Betica (Andaluza) este o prelungire a sistemului alpin al Atlasului ; roci cristaline, sedimentare, vulcanice ; Culmea Sierra Nevada (vf. Mulhacen, 3478m)-ghetari de circ, Sierra de Los Filabres ; se prelungeste in insulele Baleare ; ingusta campie litorala (mai larga in jurul orasului Murcia) ; de-a lungul zonei de coasta se afla cimpii litorale, lagune; impreuna cu Galicia spaniola, Portugalia include marginea montana a Mesetei ; Insulele Canare (Islas Canarias)-Gran Canaria, Tenerife, La Palma, Gomera), aflate in Oceanul Atlantic, la 100-120km de tarmurile Africii, sunt muntoase, de origine vulcanica ;3718m in Pico de Teide/Picp de Tenerife ; in Portugalia majoritatea regiunilor montane se afla situate la nord de valea riului Tajo (Rio Tejo); se individualizeaza cinci regiuni fiziografice ale Portugaliei astfel: Nordul in nord-vest masivele montane ale provinciei Minho; roci metamorfice (isturi cristaline, cuartite) i intruzive, fiind marcata de prezenta a numeroase falii in lungul carora apar izvoare termale ; Nordul interior in nordul regiunii se afla platouri inalte (700-900m), faliate i alcatuite din roci precambriene- granite, isturi ; Cimpia inalta Beira este delimitata la nord-vest de Serra do Caramulo i de Serra de Marao iar in S i SE este delimitata de abruptul (granite i isturi) Serra da Estrela (1991) ; Sudul cimpii joase situate intre Douro Lisabona Tejo, alcatuite in special din gresii ; dune de nisip stabilizate; gurile de varsare sint caracterizate de prezenta lagunelor i mlastinilor ; platouri bazaltice ; intre Tejo i Guadiana se afla situat platoul Alto Alentejo, care reprezinta o continuare a Mesetei Spaniole, fiind alcatuit la rindul sau dintr-o serie de platouri cristaline ; Masivul Serra de Monchique reprezinta o intruziune magmatica-sienitica ; Arhipelagul Madeira cuprinde opt insule vulcanice, fiind situat la aproximativ 750 km de coasta. Sunt alcatuite din roci vulcanice fapt ce duce la aparitia unui relief cu chei i canioane (acolo unde sint cursuri de apa; Insulele Azore arhipelagul este alcatuit din noua insule de origine vulcanica. Se remarca prezenta platourilor de diferite altitudini, lacurile de crater, masivele de origine vulcanica .
-

Elemente climatice clima este oceanica in nord-vest (cu precipitatii bogate), mediteraneana in est i sud i continental uscata in centru (sub500mm/an) ; exista citeva vinturi cu caracter local: levantes (in est) poate aduce pina la 15 zile de seceta in regiunea situata intre Capul St. Vincent i Gibraltar; leveche, aduce mase de aer calde i uscate, incarcate cu praf in regiunea cimpiilor levantine; solano incarcat cu mase de aer cald i uscat sufoca cimpia Andaluziei in timpul primaverii i verii ; nordul Spaniei, din Galicia pina in nordul Cataloniei este caracterizat de un climat temperat umed de origine maritima, avind o temperatura medie in ianuarie de 6 in apropierea coastei dar mai mica in interior i inregiunile montane ;

La Coruna are o temperatura medie moderata intre 9C iarna i 18C vara, iar cantitatea de precipitatii in jur de 965mm ; restul peninsulei este caracterizat de un climat mediteraneean cu influente continentale ; Albacete, situat in SE Mesetei sudice inregistreaza temperaturi cuprinse intre 4C iarna i 24C vara, in timp ce precipitatiile anuale sint in jur de 450 mm ; Insulele Canare sint caracterizate de un climat subtropical atlantic ; in Portugalia la fel ca i in Spania se intilnesc trei seturi de influente: atlantic, continental (mesetan) i mediteraneean (cu un sezon uscat) ; cantitatea de precipitatii scade de la nord la sud i de la vest spre est (in nord 2500mm/anregiunea Minho, spre interior 600mm/an-in Alto Douro) ; temperatura medie este iarna de 3-4C, mai ridicate la sud de Douro ; regiunile inalte din Braganca i Serra da Estrela sint caractreizate de temperaturi in jur de 0C, zapada persistind mai multe luni ; in campia Alentejo, spre interior, in verile toride, temperatura poate urca pana la 40-50C in insulele Madeire influentele mediteraneene, sahariene i oceanice favorizeaza prezenta unor vinturi seci i precipitatii sezoniere ; Azorele sint caracterizate de prezenta anticiclonului. Elemente de hidrografie Tajo alaturi de Guadiana, Guadalquivir i Duero se varsa in Oceanul Atlantic in timp ce Ebro se varsa in Marea Mediterana ; reteaua tributara Mediteranei este mai saraca in raport cu cea atlantica (Segura, Jucar, Ebro) ; regimul scurgerii este caracterizat de o perioada lunga secetoasa vara ( Meseta, coasta Mediteranei) ; fluviul Ebro are o curgere relativ constanta (615m3/s); curgerea subterana este dezvoltata in special in regiunile calcaroase; in Portugalia cele mai importante riuri provin din Spania, traversind Meseta printr-o serie de defilee, transportul fiind astfel ingreunat; cel mai lung riu este Douro (are peste 15 mari lacuri de acumulare) ; Guadiana curge in sud catre golful Cadiz, fomrind frontiera cu Spania, la fel ca i riul Minho situat in nord.
-

Elemente biopedogeografice soluri aluviale (in regiunile vailor principale, in regiunile de coasta; soluri brune de padure (numai in Galicia i Cantabria); solurile brune sau castanii (in partea estica a Mesetei) ; solurile saline (in bazinul Ebro) ; aproape jumatate din suprafata Spaniei este acoperita de vegetatie spontana, numai o proportie foarte mica fiind clasificata drept vegetatie forestiera (padure) intilnita in special in regiunile montane ; Spania nordica detine paduri de stajar i fag ; masivele din nordul Mesetei la care se adauga Cordilierele Iberica i i Betica detin paduri de foioase in care specia dominanta este stejarul portughez
-

(stejarul de Lusitania) ; Pirineii Centrali, Muntii Iberici i sierrele centrale detin paduri de pin maritim ; mai mult de jumatate din teritoriul Spaniei este caracterizat de prezenta unei vegetatii de tip mediteraneean in cadrul careia se evidentiaza stejarul verde (Quercus ilex) i alte specii adaptate la conditii de seceta sub forma unor tufisuri (mattoral) ; stepe in regiunea La Mancha; eucaliptul a fost introdus in secolul XIX ocupind astazi suprafete suficient de mari ; vegetatia Portugaliei reprezinta un amestec de specii atlantice, europene i mediteraneene (citeva chiar africane) ; activitatea umana exercitata din cele mai vechi timpuri a dus la reducerea suprafetelor impadurite (1/4 din suprafata tarii) i instalarea vegetatiei secundare: matorral sau cea de stepa ; Quercus robur element originar a fost inlocuit de catre pinul maritim i de Quercus suber, iar din secolul XIX de eucaliptul atunci introdus ; maslinii s-au extins in perioada Imperiului Roman ; cea mai extinsa padure se intilneste in provincia Beira Alta, unde culturile ocupa mai putin de un sfert din intreaga suprafata ; succesiunea altitudinala a vegetatiei este pronuntata in masivul Serra da Estrela, unde zona stejarului pireneean (Q. pyrenaica) se dezvolta deasupra zonelor cu stejar pedunculat i pin, in timp ce versantii sudici sint acoperiti de maquis. Creasta centrala marcheaza limita sudica a stejarului, acesta fiind inlocuit de Q. lusitanica ; in sud, in Alentejo sint extinse asociatiile de matorral i charneca, asociatii dominate de Cistus i Q. ilex ; Parcul National Doana (langa Cadiz, suprafete impadurite, dune, mlastini, lagune).

PENINSULA ITALICA Relieful i structura geologica 35% din teritoriu este acoperit de un relief cu altitudine peste 700m ; exista doua sisteme montane importante: Alpii i Apenninii, acestia din urma formind coloana vertebrala a peninsulei Italice ; al treilea sistem se dezvolta in cele doua mari insule din vest, Sardinia italiana i Corsica franceza ; Muntii Alpii (versantul intern al arcului Alpilor) se desfasoara de la vest la est, de la pasul Altare in apropierea Savonei (golful Genoa) i pina la nord de Trieste ;. Alpii detin o serie de forme carcateristice : virfuri piramidale, turnuri, vai glaciare, ghetari ; se impart in trei grupe principale: Alpii vestici (Alpii Ligurici, Alpii Matitimi, Alpii Cotici, Alpii Graici) se desfasoara de la N la S, de la Aosta (in nord) pina la pasul Altare (Cadibona) :

Mont Cenis-Monte Censio, Monte Gran Paradiso (4061m), Monviso (3841m) ; Valle dAosta (Dora Baltea) ; pasul Mt. Cenis (2083m) ; Alpii Centrali (Alpii Pennini, Alpii Lepontini, Alpii Rhaetici, Alpii Lombardiei pina la pasul Brenner (1372m) : Mont Blanc (Monte Bianco), Monte Cervino, Monte Rosa-acoperit de ghiata ; pasuri- Gran St. Bernard, Simplon; Alpii Estici( Alpii Dolomitici, Alpii Carnici) de la vest catre est de la pasul Brenner pana la Trieste;forme carstice ; Regiunea prealpina este situata intre aceste grupe montane i valea Padului ; este alcatuita in special din calcare i alte roci sedimentare ; se remarca relieful carstic (cursuri subterane, pesteri) mai bine dezvoltat in cadrul platoului Carso situat intre Alpii Estici i Illyria ;tranzitia de la munte la campie se face printro centura discontinua de dealuri morenaice (dealurile Vercelli, Novara) ; M.Appenini reprezinta un sistem de munti i dealuri care se dezvolta in lungul peninsulei italice, intre pasul Cadibona pina in Calabria, continuindu-se mai departe in Sicilia ;cutari alpine ; Appeninii Nordici (pasul Altare-raul Arno) : gresii, argile-alunecari ; Appeninii Ligurici, Appeninii Toscano-Emiliani (vf. Cimone-2165m) ; Masivul trahitic Mont Amiata (1738m) ; bazine intramontane ; Appeninii Centrali (Arno-Volturno) : calcare mezozoice i dolomite forme carstice; Muntii Abruzzi (Gran Sasso -dItalia -2914m)-urme glaciare, Muntii Sabini, Appeninii Umbrici ; Appeninii Sudici : flis, cristalin, gresii, argile, granite ; Appeninii Napolitani, Appeninii Campani, Appeninii Lucani, Appeninii Calabriei, regiunea vulcanica Vezuviu (1279m) ; In Sicilia-Muntii Peloritani (gresii, argile, cristalin, vulcanicEtna,3340m), Campia Marsala-Gela ; Subappenninii (est) i Preappeninii (vest) se dezvolta la est de Monferrato (dealurile Monferrato) catre golful Taranto, iar in vest de la Florenta catre sud prin Toscana i Umbria pina la Roma ; pe flancurile externe ale Subapenninilor se afla doua serii alcatuite din calcare i roci vulcancie care se extind catre coasta ; vulcani stini, ale caror cratere sint in prezent ocupate de lacuri Bolsena; campii marginale (Romei, Latium, Campania-Campiile Flegreene) ; Extensiile coastei adriatice sint: promotoriul Monte Conero, peninsula inalta Gargano (1055m) i peninsula Salentina din Puglia ; toate acestea sint alcatuite din calcare ; in Sardinia exista doua mase montane, separate de cimpia Campidano, care se desfasoara intre golful Asinara i golful Cagliari ; roci metamorfice, granite plaeozoice, calcare mezozoice, gresii i argile tertiare ; activitatea vulcanica ii are originile in Pliocen-Cuaternar (desfasurinduse in ultimii 5,3 mil.ani) Vezuviu, insulele Lipari, Etna ; manifestarile vulcanice includ i izvoarele termale in regiunea colinara Euganea, vulcani noroiosi la Viterbo i emisiile de gaz de la Pozzuoli ; activitatea seismica este slaba in Alpi i in cimpia Padului; cu frecventa foarte redusa dar foarte puternica in regiunea subalpina; poate fi catastrofica in Apenninii Centrali i Sudici i in Sicilia ;

campia acopera mai putin de un sfert din suprafata Italiei ; Cimpiile Padului i Apuliei sint de fapt foste golfuri umplute cu aluviuni i sedimente marine ; Campia Padului este o regiune de scufundare cu umplutura aluviala groasa ; la contactul cu muntii sunt piemontruri i glacisuri ; Alte regiuni de cimpie se intilnesc in regiuneile Toscanei i Latiumului, fiind in general mlastinoase sau cu dune de nisip: cimpia Agro, Campania in jurul Vezuviului, cimpia arida a Apuliei, Campia Catania (Sicilia) ; regiunile de coasta sint variate ca morfologie, alternind zonele de coasta inalta cu cele joase, din Toscana i pina in Campania intilnim zone de coasta nisipoase, cu dune separate de portiuni stincoase ; coasta Calabriei este inalta, stincoasa intrerupta unepori de plaje cu suprafete foarte mici ; regiunea de coasta a Pugliei i mare parte din coasta Adriatica au un aspecte de terase ; Delta Padului este caraterizata de prezenta lagunelor ; regiunea Carso (intre Trieste i Istria) este stincoasa fiind alcatuita din calcare.
-

Elemente climatice zona alpina nordica climat montan continental (Cortina dAmpezzo 0 6,6 C, 1.200 mm/an) ; din nord bate foehnul; in jurul lacurilor clima este mai blinda (40C in ianuarie) ; valea Po veri calde, ierni reci; din est sufla Bora temperatura medie anuala in lungul coastei adriatice creste de la nord la sud de la 13,60C (Venetia) la 160C (Ancona) i 170C (Bari) ; precipitatiile scad in aceeai directie astfel : Venetia 800 mm, Ancona 550 m, Bari 450 mm ; in Apenini severitatea iernilor este influentata de altitudine (temperatura medie anuala 12,1C la Potenza in Bassilicata, precipitatiile medii anuale 8001000mm) ; in lungul coastelor tireniene i ligurice temperaturile i precipitatiile sint influentate de expozitie ; riviera estica primeste o cantitate mai mare de precipitatii decit cea vestica: La Spezia (1200-1300mm/an), in timp ce la San Remo 600700mm/an ; la Palermo se inregistreaza 18C i o cantitate de precipitatii de 800mm ; Mistralul bate dinspre nord-vest (vint rece) i Siroco din sud-vest ;
-

Elemente de hidrografie Padul (Po) izvoraste din Monte Viso, avind o lungime de 560 km fiind cel mai lung riu al Italiei; afluenti : Ticino, Dora Baltea, Dora Riparia, Adda ; riurile care se varsa in M. Tireniana sint mai lungi i mai complexe, transportind cantitati mari de apa, Volturno in Campania, Tibru i Arno curg prin Florenta i Pisa;

riurile coastei ligurice sint mai scurte, cu regim de curgere schimbator, fiind importante pentru utilizarea lor in marile orase (Genoa, Rapallo) ; in regiunea Veneto intilnim riul Adige care curge prin Verona i se varsa in aporpiere de Adria, la sud de Venetia; riurile din partea nordica i centrala ingheata iarna; exista peste 1500 de lacuri ; cel mai des intilnit este cel glaciar alpin; acestea sint importante pentru potentialul hidroenergetic pe care-l ofera: Garda, Maggiore, Como, Iseo, Lugano; se intilnesc lacuri cantonate in foste cratere: Bolsena i Albano (regiunea Latium); lacuri carstice-Trasimeno ; izvoare termale.
-

Elemente biopedogeografice in functie de conditiile climatice, natura substratului geologic, altitudine se intilnesc mai multe tipuri de sol; cel mai comun este podzolul brun-inchis intilnit in regiuni montane (Alpi, Apenini); soluri brune sunt caracteristice de asemenea Apeninilor (pretabile agriculturii); rendzinele sunt specifice regiunilor alcatuite din calcare i dolomite; terra-rosa, se intilnesc in special in extremitatea sudica (Perglia i sudestul Siciliei) utilizat pentru cultura vitei de vie, maslinului, gradini; de la poalele Alpilor pot fi identificate trei benzi de vegetatie: prima situata in jurul lacurilor lombarde (specii de stejar, maslinul european, chiparos) ; putin mai sus apare fagul care lasa treptat locul laricelui i bradului ; in zonele de la altitudini mari predomina ienuparul, rhododendronul, etc. in vale Padului nu a mai ramas aproape nimic din padurile originale; predomina plopul i salcia acolo unde exista umiditate in exces; vegetatia care predomia este cea cultivata (culturi de cereale griu, porumb) cartofi, orez i sfecla de zahar ; in regiuni mai inalte (deluroase) apare pinul scotian; in Appenini genul specific este stejarul, la care se adauga maslinul, oleandrul, pinul de Alep; paduri intinse de fag se intilnesc in Calabria; acolo unde padurile a fost taiate, ele au fost inlocuite de o vegetatie secundara de tufisuri maquis. Malta arhipelagul maltez este alcatuit din cinci insule: Malta (cea mai mare), Gozo, Comino i doua insule nelocuite Comminotto i Filfla ; Relieful i structura geologica cea mai importanta caracteristica a reliefului maltez este prezenta faliei Victoria, care traverseaza insula ;

cele mai inalte suprafete sint alcatuite din calcare coraligene, avind aspectul unui platou tringhiular ; catre N coasta este abrupta i fragmentata de nise ; catre sud platourile, alcatuite din calcare descresc de la 400m la 150m .
-

Elemente climatice climatul este tipic mediteraneean ; aproape 3/4 din cantitatea totala de precipitatii (508mm/an) cade intre octombrie i martie; iunie, iulie i august sint in general uscate ; temperatura ste foarte stabila, media anuala fiind in jur de 18C in timp ce mediile lunare se incadreaza intre valorile 12C-31C ; vinturile sint puternice i i au frecventa mare; umiditatea este ridicata i rareori scade sub 40% . Elemente de hidrografie principala sursa de apa pentru populatie este asigurata de apele subterane ; lipsa apelor de suprafata (riuri, lacuri) precum i existenta unei cantitati mici de precipitatii au facut necesara punerea in aplicare a unor procese de desalinizare. Elemente biopedogeografice solurile sint in general tinere, imature i subtiri ; vegetatia originala are o raspindire foarte mica, lsnd locul celei cultivate (culturi de cartofi, vita de vie, ceapa, roii) padurea acopera o suprafata neinsemnata. -

PENINSULA BALCANICA

Bulgaria se poate imparti in trei mari regiuni fizico-geografice:

Campia inalta a Dunarii, intre Stara Planina i Dunare ; fertila presarata cu dealuri joase ; formatiuni loessoide cu grosimi mari ;vai numeroase i adanci (Lom, Iskr,Iantra); Muntii Balcani (Stara Planina) cu o altitudine medie de 700m ; directie vest-est, intre Timok i Marea Neagra ; varful Botev(2376m) ;defileul Iskr-ului ;intens peneplenizati ;versantul sudic este abrupt i domina depresiunile Kazanlak i Karlovo, depresiuni care i separa de Muntii Sredna Gora (1604m) ; versantul nordic este prelung ; Muntii Rodopi, Rila, Pirin -culmi inalte cu masivitate accentuata Vf. Musala 2925m (din M.Rila); Muntele Vitoa (strajuieste la sud Depresiunea Sofia) suprafete de nivelare ;relief glaciar ; separati de M.Stara Planina prin Campia Traciei Superioare sau bazinul Rumeliei (drenata de raul Marita) ; regiunea de coasta este caracterizata de prezenta plajelor nisipoase dar i a sectoarelor cu faleza ; Masivul Istrangea este situat intre V.Maritei, Marea Neagra i Marea Marmara ; larg peneplenizat ; valea Tundja. Grecia Relieful i structura geologica Grecia de Nord este ocupata de un bloc hercinic alcatuit din roci dure; Grecia de Vest i Sud este alcatuita din roci mai putin dure, cutate in timpul orogenezei alpine (aceste miscari au avut ca rezultat aparitia unor fracturi paralele care se infatiseaza astazi prin alternanta de munti i vai); atit blocul hercinic cat i Helenidele au fost afectate de miscarile tectonice ulterioare; aceste dislocari au dat nastere bazinelor Ionian i Egean; la toate acestea se adauga miscarile seismice asociate uneori cu manifestarile vulcanice, valabile fiind cele din insula Thira (Santorin). Grecia Centrala Muntii Pindului formeaza inima Greciei regiunea nordica alcatuita din marne i gresii care au dat nastere unui relief domol cu versanti slab inclinati i vai largi; Pindul propriu-zis situat in partea centrala i alcatuit din calcare; regiunea sudica este alcatuita din calcare, gresii i marne, strabatuta de riuri reprezi ; altitudinea cea mai mare se inregistreaza in vf. Smolikas (2637m) Muntii Grammos in partea nordica. Grecia de NE Macedonia i Tracia partea nord-est, alcatuita din regiunile Macedonia (Makedhonia) i Tracia (Thraki), se desfasoara pe directia est-vest, intre coasta egeeana i frontiera cu Bulgaria;

este alcatuita dintr-o serie de masive cristaline i platouri, separate de campiile aluviale ale celor cinci riuri importante din nordul Greciei: Evros (Marita), Nestos, Strymon (Struma), Axios (Vardar) i Aliakmon; complexitate a fracturilor-aspectul peninsulei Calcidice (Khalkidhiki); M. Rodopi (Rhodopis) in nord, la granita cu Bulgaria ; riul Marita (Evros), mai precis cimpia sa mlastinoasa marcheaza granita cu Turcia, de aici i pina la cursul inferior al riului Strymon se dezvolta o succesiune de cimpii, deseori mlastinoase (cimpia deltaica a riului Nestos), unele dintre acestea fiind introduse in circuitul agricol; catre interior exista bazine structurale. Grecia de Est Thessalia i Atica masive calcaroase (vest), in timp ce in est, peninsula Atica (Atthiki) reprezinta marginea vestica, cristalina a litoralului egeean; este in general o regiune inalta, relieful sau este articulat pe patru pinteni cu directie NV-SE, pienteni ieiti din Muntii Pindului; intre acesti pinteni se gasesc bazine i cimpii (Thessaliei) ; bazinul Almiros (in jurul golfului Volos); Muntele Olimp (Olympus 2917m), Muntele Ossa (1978m), Masivul Othris, care se continua in sectorul nordic al insulei Eubeea (Evvia); ultimul (i poate cel mai important) dintre pinteni este cel care se curbeaza catre SE- Muntele Parnassos (2457m), care se continua apoi in penisula situata intre golfurile Korinthos i Eubeea ; in nordul peninsulei apar campii (C.Beotia). Grecia Sudica Peloponesul Peloponesul ( Peloponnisos sau Morea) reprezinta o peninsula pe care canalul Korinthos o separa de restul Greciei ; Peloponesul este alcatuit dintr-o masa montana de forma ovala, cu altitudini in jur de 200m i care se prelungeste prin patru diviziuni catre sud; in partea centrala se afla platoul arid, calcaros al Arcadiei (Arkhadhia), de unde pleaca spre sud Muntii Taigetos (2409m) i Muntii Parnon (1937m) ; cimpii litorale inguste i fertile i depresiuni aluviale- Laconia (Lakonikos), Messenia (Messianikos) i Argolis zona de coasta ofera numeroase posibilitati de amplasare a porturilor. Grecia de Vest Epirul i Arkanania include Epirul (Ipiros) i Arkanania ; situata la nord de golful Korinthos pina la forntiera cu Albania, tot aici se includ i insulele Ionice ; rol de bariera climatica al muntilor Pindului ; bazinele fertile nu sint foarte dezvoltate, fiind influentate de existenta irurilor montane paralele, situate in zona de coasta; Cimpia Arta, plata i aluviala, rezultata din acumularea depozitelor detritice trasportate de riul Arachthos a devenit cu ajutorul irigatiilor o regiune extrem de fertila. Insulele Grecesti insulele Ionice, din punct de vedere structural apartin muntilor Epirului; dintre cele sapte insule, cea mai nordica este Corfu (Kerkyra); -celelalte insule Paxos (Paxoi), Leukas (Lefkas), Skorpios, Ithaca (Ithaki), Cefalonia (Kefallinia) i Zante (Zakynthos) sint situate mai la sud;

relief calcaros dezolant; insulele Egeene prezinta caracteristici ale reliefului asemanatoare partii continetale, fiind situate in grupuri distincte in Marea Egee (estul Greciei); in nord se afla Thasos (un bloc oval alcatuit din roci foarte vechi) i insula vulcanica Samothraki; alte insule : Lemnos (Limnos), Lesbos (Lesvos), Chios (Khios) i Samos, aflate in apropierea coastei turcesti ; in partea centrala a Marii Egee, in apropiere de partea nordica a Eubeei se afla arhipelagul Sporadelor; sunt alcatuite din roci cristaline cu o structura asemanatoare partii continentale a Greciei; mai la sud se afla arhipelagul Cicladelor (Paros, Naxos, Milos,Thira); aceasta reprezinta o continuare a structurilor din Eubeea i din jurul Athenei; intre Ciclade i coasta turca se afla grupul insulelor Dodecanez (Dodhekanisos) cu insula Rhodos cea mai mare, avind o structura geologica variata (calcare, conul vulcanic Nisiros); Creta (Kriti) se afla in sud, la intrarea in Marea Egee; este cea mai mare insula din Marea Egee i a cincea ca marime din Marea Mediterana; din punct de vedere geologic este legata de sudul i vestul Greciei continetale; reprezinta un masiv calcaros, asimetric abrupt catre sud i extrem de fragmentat; cel mai inalt virf al Cretei este vf. Stavros (2456m) . Elemente climatice in general climatul Greciei se subsituie celui mediteraneean, fiind insa subiectul unor variatii locale cauzate de diversitatea fizica acesteia;in Bulgaria clima este temperat-continentala la nord de Stara Planina i mediteraneana la sud de acestia ; iarna centura de prsiune joasa se deplaseaza din Atlanticul de Nord catre sud, favorizind aparitia vinturilor de vest umede i calde Thessaloniki (Salonic) are o tmeperatura medie in ianuarie de 6C, in timp ce Athena inregistreaza 10C iar Herakleion ( Iraklion) 12C; Influentele vestice favorizeaza aparitia unei cantitati mari de precipitatii pe coasta Ioniana i in zona montana invecinata; in Corfu temperaturile medii ale lunii ianuarie sint de 10C in insule preciptatiile sint in jur de 1320mm comparabile cu cele din Creta, uneori comparabile cu cele din Creta, in jur de 600mm iar cele din Athena 350-400mm; in Creta zapada persista pe virfurile inalte; vara, climatul este cald i uscat cu o temperatura medie in luna iulie de 27C; valurile de caldura putind favoriza aparitia unor temperaturi de 38C (pentru o zi sau mai mult); topografia reprezinta un factor modificator; regiunile montane din nordul interior primesc inca precipitatii importante, in timp ce in zona de coasta caldura este atenuata de catre brize;

in Creta verile calde i uscate sint accetuate de vinturi, care devin tot mai uscate pe masura ce se indreapta catre sud.

Elemente de hidrografie principalele riuri ale Greciei au citeva caracteristici comune: in cursul superior curg in cadrul unor vai cu versanti domoli; in cursul mijlociu trec dintr-un bazin inatramontan in altul ingust oferind chei spectaculoase; in cursul inferior meandreaza in cimpii costale pentru ca apoi sa se verse prin delte mlastinoase ; raurile Bulgariei apartin bazinului Marii Negre (Dunarea cu afluentii sai :Ogosta, Iskr, Iantra, Lom) i celui a Marii Egee (Struma, Tundja, Marita); riuri scurte in regiunile calcaroase-scurgere subterana, ce complica foarte mult reteaua hidrografica; nefavorabil navigatiei i cu utilizare limitata pentru irigatii; in Grecia : Strymon, Axios (Vardar), Evros (Marita) i Nestos (Mesta), Aliakmon. Elemente biopedogeografice contrastul existent intre N i S ; rolul reliefului i a factorului uman, (rezulta aproape noua milenii de utilizare intensa a terenului); asociatiile de plante degradate (reduse ca varietate i inaltime) i eroziunea solului reprezinta aspecte comune. in regiunea centrala i sudica i in benzi inguste pe vai, mai mult de jumatate din teren este acoperit cu tufisuri de diferite tipuri ; maquis-ul alcatuit din oleandru, stejar verde, maslin, ienupar este bine dezvoltat in Peloponez; pinul, plopul se gasesc in lungul riurilor, pe versantii inalti sau in regiunile de cimpii costale (litorale); stejarul, artarul i alte specii de arbori caducifoliati se intilnesc in nord (inclusiv in Bulgaria), pentru ca la altitudini mai mari sa se treaca la paduri de conifere (bradul grecesc); padurile de pin negru acopera muntele Olimp. Croatia, Iugoslavia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia Relieful i structura geologica in nord-vestul Sloveniei se intilnesc Alpii Iulieni (2863m in vf.Veliki Triglav) i Alpii Karawanken (2558m); au varsta alpina ; culoare de vale (Sava i Drava) ;
-

Muntii Dinarici se intind intre Marea Adriatica in vest-sud-vest i Depresiunea Panonica in est-nord-est ;in est limita este data de Culoarul Moravei ; pasul Vrata i separa de Alpii Iulieni; alcatuire geologica : calcare, gresii, marne, isturi cristaline ; relief carstic (polii lapiezuri, pesteri-Postojna) ; subdiviziuni : Podisul Karst, M. Velebit, M. Kapela, Masivul Troglav (1913m) , Alpii Dinarici ,Muntii Metaliferi ai Bosniei, Masivul Durmitor (2522m), Masivul ar-Pind (2747m), Culmile Kopaonik , M. Crna Gora, Planinele ar etc.;depresiuni carstice (Ljubljana, Celje) ;depresiuni tectono-carstice (Shkoder) ; iruri paralele numite planine ; afectati de rupturi i scufundari ; tarm de tip dalmatic ; litoralul adriatic (Coasta Istriei i Dalmatiei)-tarm de tip dalmatic ; insulele (Pag, Krk, Bra, Korula) i peninsulele sunt alcatuite din depozite mezozoice i tertiare, in special calcare, cutate in anticlinale i sinclinale, paralele cu tarmul Marii Adriatice ; inguste campii litorale ; Macedonia prezinta un relief muntos care face parte din Sistemul Alpin Dinaric ; Culoarul Vardar- a rezultat, pe alocuri, din asocierea unor depresiuni carstice ; depresiuni intramontane (Skopje, Kumanovo, Bitola), in Macedonia ; Depresiunea Vardar-Morava este alungita nord-sud sub forma de culoar i separa sistemul Muntilor Dinarici de sistemul Balcani-Rodopi ; regiunea colinara i de podis Rudnik-Miro ; inaltimi sub 1000m ; fragmentare ridicata ; interfluvii slefuite ; Defileul Dunari ; in sud-vestul Serbiei se gasesc regiunea de podis Kosovo- Metohija ; regiunea umadja-podisuri i coline in centrul Serbiei ; in nordul Croatiei se intalneste regiunea Slavonia, in care campia, cu rol precumpanitor, reprezinta continuarea C. Panonice; deasupra nivelului campiei se ridica izolat Colinele Bita Gora (900m); Culoarul i Campia Savei (Posavina)- ocupa jumatatea nordica a Bosniei-Hertegovina, trecerea catre munte facandu-se prin intermediul unor coline (Kozara-978m, Motajica-652m Banja Luka- 970m); in nordul Serbiei se intalneste Campia Vojvodinei ;inaltimi care nu trec de 250m ; coline (Fruca Gora) ; intre Dunare i Sava Campia Vojvodinei poarta numele de Srem iar la nord de Dunare de Backa ; se prelungeste spre sud cu Campia Moraviei (care se intinde pana la latitudinea orasului Kragujevac) .
-

Elemente climatice in Serbia climatul este in totalitate continetal cu ienri reci (-1 -0C la Belgrad) i uscate i veri calde i umede ; 635mm/an (Belgrad) i peste 1000mm/an in sud ; la Crvica (in vecinatatea golfului Kotor) se afla polul european al ploii (6800 mm in1927) ; in Vojvodina temperatura medie in luna iulie este de 22C, iar in inauarie de -2C -0C ; in Croatia se individualizeaza doua zone climatice: Dalmatia i Istria caracterizate de un climat mediteraneean in timp ce spre interior climatul capata aspecte continentale (cu ierni reci) ;

in Macedonia intalnim o clima temperat-continentala (in cea mai mare parte) i o clima mediteraneana (in sud-est) ; in Slovenia se intalneste un climat temperat continental (spre interior), cu temperaturi de 0-1C iarna i 21-22C vara, iar pe litoral ceva mai mari ; 3000 mm/an in Alpii Iulieni ; in Muntenegru climatul este mai sever in regiunile inalte comparativ cu cel din regiunile de vale ; temperatura medie anuala este de 14C ; zapada persista aproape tot timpul anului la altitudini mari ; orasul Cetinje primeste annual 3810mm pp, acestea fiind mai abundente toamna ; influenta vantului periodic Bora, vant rece de iarna. Elemente de hidrografie apele apartin bazinelor :Marea Neagra, Marea Adriatica, Marea Egee) ; Dunarea cu Sava, Drava, Tisa, Morava, Timok; principalul riu Sava (cu afluentii Kupa, Una, Vrbas, Bosna, Drina) curge catre Dunare ; cimpia Vojvodina este strabatuta de Tisa ; aici se intalnesc o serie de canale (Bega) ; partile centrala i sudica ale Serbiei sint drenate de Morava (cu Morava de sud i de vest) care curge catre nord, varsindu-se in Dunare la est de Belgrad ; raurile Neretva i Drin se varsa in Marea Adriatica iar Vardar in Marea Egee; multe cursuri de apa se pierd in carst; in regimul scurgerii raurilor care se varsa in Marea Adriatica se constata oscilatii bruste :cresteri toamna i iarna i scaderi pana la secare vara ; lacuri tectonice (Ohrid, Prespa, Shkoder). Elemente biopedogeografice amestec de vegetatie apartnand unor regiuni floristice diferite, dar cu predominarea elementelor sudice (ocupa mai ales coasta adriatic, pana dincolo de 500m); predominarea elementelor sudice, termofile (mojdrean, carpinita, stejar pufos, stejar brumariu- n Serbia), ca i a solurilor sudice (terra rosa pe calcare); ntinse suprafete calcaroase sunt acoperite cu tufisuri de maquis (laur, maslinul salbatec, levantica); n Dinarici exista o etajare a vegetatiei : jos se gasesc tufisurile, iar ceva mai sus (ndeosebi catre nord) ibleacul (o formatiune de padure i tufisuri, din care nu lipsesc : Quercus ilex, Q. suber, Q. coccifera, Pinus dalmatina) ; mai sus, urmeaza padurile de stejar (Quercus) asociat cu artar, carpen, tei, castan comestibil, iar la peste 1600m padurile de fag i conifere ; exista i etajele subalpin i alpin ; fauna este caracteristica Europei sudice i centrale ; Parcul National Triglav, P.N.Durmitor .

Albania Relieful i structura geologica Albania poate fi impartita n doua mari regiuni geografice: o regiune montana (NE i S) reprezentnd 70% din suprafata tarii i o rregiune vestica de coasta regiune ce include cea mai mare parte a zonelor agricole; regiunea nalta poate fi impartita n Alpii Nordici Albanezi (Prokletije) masive calcaroase ce depasesc 2700m; zona centrala alcatuita din citeva masive dispuse n lungul granitei cu Macedonia (vf. Korab 2751m); regiunea sudica alcatuita din masive cu latitudini mai reduse n comparatie cu regiunea nordica. Elemente climatice regiunile de coasta au un climat mediteraneean cu ierni calde si ploioase i veri secetoase; climatul regiunilor montane are pronuntat caracter continental; precipitatiile medii anuale 2500mm n Alpii Albanezi i n jur de 800mm de-a lungul granitei estice. Elemente de hidrografie Drinul reprezinta cel mai important riu al Albaniei, o traverseaza catre vest, varsndu-se n Adriatica; Elemente biopedogeografice zonele joase sunt caracterizate de predominarea vegetatiei de tip maquis; mai sus de 1000m ntilnim paduri de stejar pentru ca pe masura ce altitudinea creste acesta sa fie nlocuit de catre fag i castan.

Cipru insula localizat n estul Marii Mediterane; lungimea maxima ntre Cap Arnauti i Cap Andreas n NE peninsulei este de 196km . Relieful i alcatuirea geologica principala caracteristica o reprezinta lantul montan Kyrenia (140km lungime) ce se desfasoara paralel cu coasta nordica. Partea sa vestica este cunoscuta

sub denumirea de Pentodactylos (aspectul a cinci degete). Acest lant apartine lantului Alpino-Carpato-Himalayan, fiind alcatuiot din calcare mezozoice ; muntii Trodos din sud i sud-vest sunt alcatuiti din roci intruzive ; Cimpia Mesaoria ituata ntre cele doua lanturi montane (denumirea nseamna ntre munti). Elemente de hidrografie cele mai importante riuri al Ciprului ii au izvoarele n muntii Trodos ; Pedieos care este cel mai mare, curge catre est catre golful Famagusta ; Karyoti curge catre vest catre golful Morphou regimul riurilor depinde de cantitatea de precipitatii, vara unele dintre acestea avnd cursuri seci. Elemente climatice Ciprul prezinta un climat specific (intens) mediteraneean cu un puternic ritm sezonier ; veri calde i uscate din iunie pna n septembrie i ierni ploioase din noiembrie pna n martie ; aceste doua sezoane sunt spearate de o toamna i primavara scurte, trecere de la un sezon la altul facndu-se foarte rapid ; precipitatiile medii n jur de 500mm/an; cele mai putine cad la Nicosia ; din decembrie pna n martie, muntii Trodos cunosc temperaturi sub 0C (mai ales noaptea) ; Elemente biopedogeografice n N, n lungul coastei exista o cimpie fertila cu vegetatie semperviriscenta ce include maslin i lamii ; muntii Trodos detin specii de pin, stejar, chiparos i cedru ; versantii sudici i vestici sunt acoperiti de vita de vie ; cimpia Mesaoria este caracterizata de prezenta speciilor de accacia, chiparos i pin ; n jurul golfului Morphou (Vest) se afla plantatii de portocali.

Relieful i alcatuirea geologica a Turciei partea europeana (3% din teritoriul Turciei) prezinta doua iruri de munti nu prea nalti-Istranca Daglari (1031m) i Tekir Dag (sub 1000m) ce nchid o campie drenata de raul Ergene (Campia Ergene) ; reprezinta o tara predominant muntoasa, zone de cimpie existind numai n regiunile de coasta ;
-

pot fi identificate patru zone: zona nordica cutata, zona sudica cutata, masivul central, platforma araba ; zona nordica cutata include o serie de culmi montane, situate n imediata apropiere a tarmului Marii Negre, fiind cunoscute sub denumirea de Masivele Pontice (Muntii Pontci- Kuzey Anadolu Daglari )- Muntii Pontici de Vest, Muntii Pontici de Est (vf. Kackar, 3937m) ; zona cutata sudica ocupa treimea sudica a tarii, de la marea Egee la golful Iskenderun ; Cimpia Antalya se dezvolta n interior aproape 40km de la golful cu acelai nume ; Cimpia Adana cuprinde deltele riurilor Seyhan i Ceyhan ; sistemul montan include Muntii Taurus (Toros Daglari) M. Taurus de Vest, M. Taurus Central, Muntii Antitaurus, M. Taurus de Est; Muntii Anatoliei (Pontici, Taurus) prezinta culmi paralele, vai longitudinale dar i sectoare transversale (Sakarya, Kizil Irmak, Yeil Irmak) ; altitudini care depasesc 3900m ; glaciatie pleistocena i actuala ; relief carstic ; Masivul Central localizat n jumatatea sudica a tarii ntre sistemele Taurus i Pontic ; aeasta regiune este ntilnita i sub denumirea de Platoul Anatolian (Podisul Anatoliei) ; altitudinea medie 900m ; este dezvoltat pe un nucleu paleozoic ; larga cuveta cu naltimi reziduale ; n vest se afla Depresiunea Licaoniei ; aici cimpiile sunt de origine aluvial, fiind dezvoltate n lungul riurilor, cum ar fi Gediz ; partea rasariteana a tarii este formata din Podisul Kars (1400-3000m), alcatuit n mare parte din lava i conuri vulcanice (Ararat-Byk Agri, 5165m) ; n lungul tarmurilor exista nguste campii litprale, mai largi n zonele de varsare ale raurilor ; Platforma Araba include partea sud-estica a Turciei ntre Gaziantep i Tigris (Dicle sau Tigru) ; este caracterizata de prezenta unui relief domol cu platouri ce coboara catre sud ; n centrul regiunii se afla Masivul vulcanivc Karaca ; clima este continentala n cea mai mare parte a tarii, cu ierni aspre n est (-8,6C la Erzurum) ; pe litoralul sudic i vestic se ntalneste un climat mediteranean (9,3C la Adana medii lunare) ; peste 3000mm/an n Muntii Pontici i sub 400mm/an n interior (371mm la Ankara) ; n Podisul Anatoliei sunt veri secetoase i fierbinti i ierni mai umede ; raurile principale sunt : Sakarya (790km), Kizil Irmak (1355 m), Yeil Irmak, toate cu varsare spre Marea Neagra, Kck Menderes i Byk Menderes spre Marea Egee, Gksu, Seyhansi Ceyhan spre Marea Mediterana, Tigru-Dicle Nehri i Eufrat-Firat Nehri ; numeroase lacuri : Tuz Gl-tectonic, Beysehir Gl, Egridir Gl, Van Gl, Tuzla-vulcanic, Kizoren-carstic ; vegetatia este formata din paduri (pin de Alep, stejar, castan, fag-pe litoralul Marii Negre), stepe i semideserturi (Anatolia) i pajisti alpine ; n vestul Anatoliei apar paduri sclerofile (stejarul de pluta, laurul, maslinul) ; n sudul Anatoliei apare frecvent pinul.
-

NTREBRI DE AUTOEVALUARE

1. Caracterizai din punct de vedere climatic regiunile fizico-geografice ale Europei Sudice i explicai diferenele existente 2. Comparai regiunile hercinice i apline ale Europei Sudice 3. Stabilii cteva corelaii ntre clim i celelalte elemente geograficeRealizai un profil fizico-geografic ntre, identificnd specificul condiiilor naturale ale fiecrei subuniti REZUMAT Europa Sudic se remarc printr-o multitudine de peisaje graie unor specificiti locale sau regionale. Desfurarea n jurul Mrii Mediterane pe de-o parte, dar i prezena lanurilor hercinic i alpin au favorizat o dezvoltare particular a unitilor naturale, care chiar dac fac parte din aceeai mare structur au fost condiionate de poziie i condiii climatice.

1. 2. peisaje.
3.

Teme de autocontrol Profil fizico-geografic Zaragoza - Malaga Enumerai i caracterizai principalele tipuri de Caracterizai regiunile: Catalunya, Padania, Attica,

Anatolia

PLAN DE TRATARE Evoluie paleogeografic i geologic Relieful (peninsula Iberic, Italic, Balcanic, Croaia, BosniaHeregovina, Serbia, Muntenegru, Albania, regiunea insular, Turcia) Elemente climatice Elemente bio-pedogeografice