Ministerul Educaţiei Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice a Republicii Moldova

Școala Masterală de Economie și Business

TIPURI DE SPAȚII URBANE

Cercetarea și sistematizarea conceptelor de ”oraș” și ”sistem

urban” în literatura de specialitate relevantă

Descrierea orașului New York

Proiect în
TURISM URBAN

Masterand:Olariu Constanța, GET-201M

Conducător:conf. univ., Bulican Adrian

CHIȘINĂU-2021

2
 CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………………....4
1.1.Tipuri de spații urbane……………………………………………………………………………5

1.2. Activitate practică 1.Cercetarea și sistematizarea concepelor de ”oraș” și ”sistem urban” în

literatura de specialitate relevantă ……………………………………………………………………..12
1.3. Activitatea practică 2. Descrierea orașului New York…………………………………………..16

CONLUZII...……………………………………………………………………………………..........43
BIBLIOGRAFIE…………………...…………………………………………………………………44

3
 INTRODUCERE
Pentru prima dată în istoria omenirii, în oraşe locuiesc mai mulţi oameni decât în zonele rurale.
Europa este unul dintre cele mai urbanizate continente. Aproximativ 75% din populaţia acesteia
locuieşte în zonele urbane; începând cu 2020, proporţia este de 80%. În consecinţă, cererea de pământ
în interiorul şi în împrejurimile oraşelor devine acută; extinderea urbană reconturează peisajele şi
afectează calitatea vieţii oamenilor şi mediul mai mult ca niciodată. Planificarea şi gestionarea urbană
au ajuns pe prima pagină a agendei politice, transportul şi locuinţele fiind provocări cruciale.
„Oraşul este un spaţiu intens populat, cu un înalt grad de concentrare, producţie şi organizare
socială, culturală, care se dezvoltă în anumite condiţii de spaţiu şi de timp, graţie convergenţei forţelor
de producţie şi în permanentă opoziţie cu satul” . În prezent, "pentru oraş se vehiculează părerea unui
triplu aglomerat, respectiv, concentrare de populaţie rezidentă, care lucrează preponderent în industrie
şi servicii, dominaţia activităţilor industriale (într-o primă etapă) şi concentrarea activităţilor
comerciale şi de servicii pentru populaţie, dar şi pentru întreprinderi industriale". Oraşele în evoluţia
lor au cunoscut o permanentă extensiune teritorială şi remodelare intensă. Formele de evoluţie şi
concentrare urbană sunt diferite de la o epocă la alta şi de la o regiune la alta. Ele diferă atât ca geneză,
cât şi ca mărime. În funcţie de aceste două elemente se pot deosebi mai multe forme de concentrare
urbană. Ele vor fi prezentate în continuare.
Existența, atât a oamenilor, cât și a spațiului urban, prespune crearea continuă de inter-relații. Așa
cum  unii oameni sunt mai extroverțiți sau mai introvertiți, mai sensibili sau mai excentrici, indiferent
de caracteristicile personale, toți oamenii au necesitatea primordială de a crea relații. Așadar, este
adevărat faptul că anumite spații ne influențează, dar aceeași influență o exercităm și noi asupra
exteriorului. Nu întamplător, atunci când o persoană extrem de energică și pozitivă intră într-o
incăpere, toată atsmofera spațiului se schimbă. 
Pornind deci de la aceste idei de bază, spațiul este produsul capacității oamenilor, iar amenajările
sunt doar produsul unor impulsuri realizabile.
Mai jos vom prezenta tabelul “Cercetarea și sistematizarea conceptelor de ”oraș” și ”sistem urban”
în literatura de specialitate relevantă’’ în care ne referim la tipurile de spatii urbane.

4
 1.1.Tipuri de spații urbane
Primele centre de civilizţie superioară apar în marile văi ale Mesopotamiei (Tigru şi Eufrat), în N.
Africii pe malurile Nilului, în extremul Orient (pe fluviul Huang He) etc. Principala preocupare a
acestora era agricultura şi cresterea animalelor. Pe parcursul dezvoltării societaţiioraşele se dezvoltă
progresiv. Spaţiul urban sau oraşul reprezintă forma de aşezare umană superioară satului care
se deosebeşte prin:
-Densitatea mai mare a populaţiei şi a construcţiilor;
-Echipare tehnico-edilitară superioară;
-Activitaţi economice, preponderent, secundare si terţiale;
- Mod de viaţă specific;
-Potenţial demografic ridicat.
Spaţiul urban este un spaţiu geografic care se defineşte printr-o serie de proprietăţi
metrice,prindimensiuni,suprafeţe,densităţi.
Cunoaște o dezvoltare tridimensională:
- suprafața– prin extensiunea rapidă a periferiei lui;
- înalţime– fostele turnuri gemene deţineau recordul;
- profunzime– sub nivelul solului.
Spaţiul urban prezintă cele mai mari densităţi de investiţii şi echipamente pe unitate
desuprafaţă,reunind majoritatea capitalurilor disponibile,chiar şi pe cele provenite din spaţiul
rural.Concentreaza un volum considerabil de activitaţi,care sunt cu atat mai variate şi complexe cu cat
oraşuleste mai important.
Urbanizarea privită ca proces: Reprezintă un fenomen general,specific şi ireversibil,cu o
evoluţie accentuată spre complexitate.Prin urbanizare se înţelege procesul prin care se realizează
dezvoltarea aşezărilor ca locuri de concentrarea oamenilor şi a unor activităţi integrate,precum şi o
dezvoltare şi extindere a modului de viaţa urban.
Componentele spaţiului urban:
- Oraşul propriu-zis;
- Aglomeraţia urbană;
- Microregiunea urbană;
- Conurbaţia;
- Metropola;
- Megalopolis.
Spaţiul urban amenajat,cu funcţii multiple,cu numeroase relaţii interne şi externe care definesc
caracterul său funcţional.
5
Componenţa teritorială: elementele oraşului sunt:
- Vatra;
- Intravilanul;
- Extravilanul.
Componenţa demografică şi socio-economică : grupuri de populaţie şi activităţile economice,sociale
şi politico-administrative care se desfaşoară pe teritoriul localităţii.
Spaţiul urban este compus dintr-o serie de subspaţii,rezultate din exercitarea uneia sau mai multor
funcţii: Spaţiul(zona) rezidenţial sau spaţiul locuit-parte esenţială a spaţiului urban, organizat în:
- grupa de locuinţe;
- microcartierul;
- cartierul;
- sectorul;
- construcţii şi interprinderi publice;
- pieţe;
- zone verzi.
Spaţiu industrial:
- spaţii aflate în prelungirea spaţiului rezidenţial;
- spaţii dezvoltate în paralel cu spaţiul locuit;
- spaţii sub forma de pană;
- spaţii în balanta cu spaţiul rezidenţial;
- spaţii în alternanţă cu spaţiile de locuit;
Spaţii intraurbane:
- Spaţii verzi;
- Spaţii de transporturi;
- Spaţii comerciale;
- Spaţii social-culturale.
Clasificarea oraşelor din punct de vedere al numărului de locuitori oraşele pot fii:
- Mici:sub 20.000 locuitori;
- Mijlocii:20.000-100.000 locuitori;
- Mari:peste 100.000 locuitori;
- Foarte mari:peste 1.000.000 locuitori;
Din punct de vedere al perioadei de apariţie, oraşele pot fi:

6
- Cetate sau fortareţă-tipul cel mai vechi şi cel mai raspandit cunoscut peteritoriul ţării noastre
(Sucidava,Buridava);
- Targul se distinge ca centru cu funcţii de schimb permanente, periodice sau detranzit (Targul Jiu);
- Oraşul-port care a apărut relativ recent sub raport funcţional(Sulina,Cernavoda);
-Oraş întemeiat pe baza resurselor locale apărute în urma exploatării
acestora:saline (Ocna Dej,Ocna Muresului) miniere(Petrosani,Zlatna);
- Oraşe noi decretate pe baza antecedentelor rurale,comerciale sa istorice(Targu-Bujor,Deta);
- Oraşe ale industriei apărute pe “locuri libere” in perioada construirisocialismului (Victoria);
Din punct de vedere funcţional:
- Oraş-Capitală care se remarcă prin complexitatea funcţională;
- Oraşe mari cu funcţii complexe - au capacitate funcţională echilibrată(municipiile Arad,Timişoara);
- Oraşe de mărime mijlocie cu funcţii industriale şi de servicii dominante-dezvoltate din vechile
targuri (Piatra-Neamt,Targovişte);
- Oraşe cu funcţii industriale specializate - industria metalurgică (Hunedoara),industria chimică
(Victoria),industria extractivă (Anina);
- Oraşe cu funcţii mixte(Cernavodă);
- Oraşe cu funcţii de servicii-alimentaţie, transport, învăţămant(Botosani,Pascani,Cluj);
- Orase cu funcţii agricole (Codlea);
Din punct de vedere morfostructural:
- Oraşe radiar-concentrice (Bucureşti);
- Oraşe polinucleare (Timişoara,Arad);
- Oraşe-strada (Petroșani,Campia Turzi);
- Oraşe de forme rectangulare (Turnu-Severin,Calaraşi);
- Oraşe campulung-uri (Campulung Muscel,Moldovenesc);
- Oraşe de diferite forme geometrice “deformate” (Găieşti, Alexandria);
Aglomeraţia urbană: Reprezintă forma cea mai dezvoltată şi dinamică a oraşului modern, ca
urmare a dinamismului economicşi expansiunii teritoriale a procesului de urbanizare.Aglomeraţia
urbană reprezintă o arie urbanizată formată de un oraş (de peste 50.000 de locuitori)şi zona sa
suburbană (comune suburbane, oraşe mici) dependentă de el, desfăşurată pe o suprafaţă
relativrestrânsă (cu o rază de până la 50-60 km în jurul centrului principal).
Microregiunea urbană
Drept criteriu de stabilire a unei microregiuni urbane este însuşi fenomenul urban,intensitatea
şiformele lui de manifestare, respectiv:
- numărul localităţilor urbane şi distanţa dintre ele;
- densitatea populaţiei urbane;
7
- specificul activităţilor social-economice desfăşurate de populaţia teritoriului respective.
Conurbația
Conurbaţia presupune o grupă apropiată de oraşe, până la 50 km, unite prin legături strânse
de producţie, legături comune de transport, sisteme comune de alimentare cu apă, gospodărie
comunală. Deregulă, în centrul unei conurbaţii se află un nucleu mai important în jurul căruia se
situează oraşe maimici, oraşe satelit sau comune suburbane. Sunt însă şi conurbaţii care au două sau
trei centre, de exemplu:Tokyo - Yokohama şi Osaka- Kobe în Japonia. În această formă de urbanizare
intră de regulă toate capitalele lumii, deoarece fiecare formează câte o conurbaţie.
Megalopolisul
Astăzi este folosit în SUA pentru a desemna marile aglomerări de oraşe de pe coasta de est a SUAla
Oceanul Atlantic (zona dintre Boston şi Washington şi a celor asemănătoare în formare).Formele
teritoriale urbane de tip megalopolis sunt arii urbanizate de regulă de tip coridor sau litoral  şi se
disting prin:
- continuitatea în teritoriu a diferitelor categorii de oraşe;
- individualitatea administrativă a fiecărei formaţiuni urbane;
- numărul mare de locuitori;
- restrângerea spaţiilor agricole;
- predominarea eventuală a spaţiilor forestiere.
Factorii urbanizării:
- Procesul de urbanizare reflectă totalitatea proceselor şi fenomenelor legate deapariţia,creşterea şi
dezvoltarea oraşelor,procese şi fenomene condiţionate de activitateadesfăşurată în anumite spaţii
geografice.
Factorii particulari care influenţează urbanizarea sunt:
- Cadrul istoric;
- Sistemul economic de producţie şi stadiul de dezvoltare economică;
- Sistemul politic;
- Factorii fizico-geografici;
- Particularitătile populaţiei din diferite subspaţii reflectate în nevoi.
Factorii generali care influenţează urbanizarea sunt:
- Creşterea demografică explozivă;
- Mutaţiile în structura pe medii a populaţiei;
- Dezvoltarea economica,industrializarea,dupa al 2-lea Razboi Mondial;
- Modernizarea agricultirii;
- Pasivitatea si lipsa unor politici de stopare a cresterii demografice;
- Factorul economic reprezentat de valoarea terenului;
8
- Factorul funciar,dimensiunile si formela parcelelor;
Actualmente 80% din populaţia europeană locuieşte în oraşe. Aceasta joaca un rol important
îndezvoltare şi în schimburile culturale,politice, economice şi sociale desfaşurate la nivelul UE.Pentru
a veni în întampinarea nevoilor şi problemelor apărute în zonele urbane , la nivelul UE aluat naştere în
1994 iniţiativa comunitară URBAN.
Cu toţii avem opinii despre ceea ce reprezintă un oraş, însă părerile diferă atât de la un caz la altul,
cât şi în ceea ce priveşte percepţia asupra propriului nostru oraş. Oraşul poate fi văzut diferit de către
rezidenţi, turişti, muncitori, persoane vârstnice, şomeri, femei, copii etc. De asemenea, evoluţia
oraşelor şi spaţiilor urbane aferente acestora au generat un adevărat fenomen urban care constituie, fără
îndoială, una dintre trăsăturile cele mai pregnante ale civilizaţiei contemporane. “Însăşi expresia de
fenomen, care înseamnă o apariţie surprinzătoare, dovedeşte cât de paradoxală poate fi dezvoltarea
oraşelor” afirmau Jacqueline Beaujeu-Garnier şi Georges Chabot în lucrarea Geografia Urbană, în
încercarea de a arăta cât de importantă este evoluţia şi dinamica spaţiilor urbane.
        Dacă în anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni religioase sau politice,
urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor, a unor condiţii civilizate de viaţă
şi, nu în ultimul rând, a unui confort vizual şi a unei armonii între natură şi spaţiul construit.
        Importanţa oraşelor a crescut în mod semnificativ, iar creşterea dramatică a populaţiei urbane din
prezent este văzută ca o dezvoltare critică pentru evoluţia Terrei. Dezvoltarea aşezărilor rurale şi a
vieţii din aceste spaţii către “civilizaţia” urbană are impact atât asupra mediului geografic, cât şi asupra
societăţii. Creşterea populaţiei urbane şi a industriilor asociate acesteia, au determinat restructurarea
spaţiului urban, precum şi o serie de noi fenomene sociale. De exemplu, în anul 1800, Londra era
singurul oraş din lume cu o populaţie de peste un milion de locuitori, asta în timp ce primele 100 cele
mai mari oraşe din lume aveau împreună doar 20 de milioane de locuitori. Începând cu anul 1900, cele
mai mari 100 de oraşe ale lumii înregistrau împreună o populaţie de 540 de milioane de locuitori, din
care peste 220 de milioane de locuitori trăiau în cele 20 de oraşe ca mărime, funcţie de numărul
populaţiei. După 1990, această evoluţie a fost şi mai accentuată; numai dacă ne referim la cazul
României vom observa că tendinţa generală a populaţiei a fost aceea de a se stabili în mediul urban,
deoarece acesta oferă mai multe oportunităţi socio-economice. Bucureştiul se detaşează de departe de
celelalte oraşe în privinţa numărului de locuitori, însă nici următoarele zece oraşe ca mărime nu au fost
mai prejos, atrăgând anual foarte mulţi locuitori din spaţiile adiacente. Bunăoară, analiza spaţiului
urban apare ca o necesitate stringentă pentru înţelegerea fenomenelor radicale ale vieţii urbane.
        Spaţiul (urban, social, economic, epistemologic) nu poate genera forme, sens sau finalitate. De
foarte multe ori observăm spaţiul drept o regulă, o normă, sau o formă superioară provenită din
consensul intelectualilor şi devenit ulterior un fel de “corpus” pentru ştiinţă. Spaţiul reprezintă un
mijloc, un mediu, un instrument sau un itermediar, este mai mult sau mai puţin apropiat de ceea ce
9
poate reprezenta un element favorabil (în analiza geografică – n.a.); spaţiul nu există ca atare, el făcând
referire de fiecare dată la altceva . Spaţiul poate evoca două stări de fapt în acelaşi timp, spre exemplu
se poate face referire atât la spaţiul geografic în care este situat un oraş, cât şi la spaţiul urban aferent
oraşului în cauză. De pildă, spaţiului i se poate atribui atât un caracter subiectiv, cât şi unul obiectiv.
Spaţiul poate reprezenta un fapt sau un obiect, deoarece el este un “bun” suprem pentru locuire, în care
comunităţile umane pot trăi mai bine sau mai rău.
        Spaţiul geografic. Aşa cum bine remarca şi profesorul Silviu Neguţ în lucrarea sa publicată în
anul 1997, intitulată Modelarea matematică în geografia umană, spaţiul geografic reprezintă un
anumit mod de a combina toate componentele geografice şi, în care “proprietăţile sale spacifice
derivând din variabilitatea, atât cantitativă, cât şi calitativă, a elementelor geografice, din relaţiile
locale sau regionale dintre componentele naturale, sociale şi economice ale învelişului geografic” fac
din acesta cadrul general al analizelor geografice. În aceeaşi lucrare, autorul remarcă, foarte corect de
altfel, că “această noţinune (spaţiul geografic – n.a.), poate fi atribuită unor entităţi teritoriale de
mărime variabilă, de la cele mai restrânse unităţi geografice până la întreg spaţiul planetar” . Aşadar,
chiar dacă acest articol prezintă o problematică specifică spaţiului urban, acesta din urmă nu reprezintă
în fond, decât un spaţiu geografic. Iată de ce s-a considerat necesară prezentarea conceptelor iniţiale de
spaţiu şi spaţiu geografic înainte de a trece la conceptul principal: spaţiul urban.
        Există o varietate de studii dedicate analizei oraşului şi fucţionalităţii acestuia, iar concepte
precum urbanism, fenomen urban, habitat urban, morfologie urbană, dinamică urbană, imagine urbană,
marketing urban, planificare urbană, segregare urbană etc., ajută la desluşirea şi diminuarea
problemelor cu care se confruntă aceste spaţii. Toate aceste concepte au la bază unul dintre cele mai
importante elemente ale oraşului, anume spaţiul urban. Aproape prin definiţie, spaţiu urban
înregistreasză o populaţie însemnată, antrenează importante resurse, ansambluri economice şi
tehnologice, amenajări şi activităţi dintre cele mai diverse, localizate în proximitate şi legate printr-o
ţesătură complexă de interacţiuni. “Orice este legat de orice”, iar rezultatul adaptării componentelor
urbane de-a lungul timpului este vizibil la nivelul activităţilor sociale şi a amplasamentul lor spaţial
(Chadwick George, 1971).
        Spaţiul urban reprezintă o realitate care s-a aflat în mijlocul preocupărilor geografilor înca din
sec. al XIX-lea, iar explozia urbană din ultimele decenii a amplificat tot mai mult aceste orientări.
Vintilă Mihăilescu (1928) consideră oraşul „…o forma de organizare a spaţiului geografic în vederea
concentrării, prefacerii şi redistribuirii bogăţiilor şi a energiilor sociale… ”. Alte definiţii conturează
aglomerarea urbană ca un spaţiu caracterizat prin concentrarea populaţiei rezidente, preponderenţa
activităţilor industriale, dar şi prezenţa activităţilor comerciale şi de servicii. Oraşul este privit ca un
„organism teritorial bine populat, cu un înalt grad de concentrare, producţie şi organizare socială,
culturală, format în anumite condiţii de spaţiu si timp”. Varietatea definiţiilor demonstrează faptul că
10
fenomenul urban se află într-o continuă dinamică, deşi limitele acestuia se manifestă atât în alegerea
reperelor geografice datorate aglomerărilor, cât şi în pragurile demografice care delimitează oraşele.
Din analiza punctelor de vedere cu privire la definirea oraşului se desprind câteva elemente comune:
tendinţa de a opune conceptul de oraş celui de sat; concentrarea semnificativă a populaţiei şi
locuinţelor predominant colective şi mai puţin individuale; existenţa unui număr minim de locuitori
sub care gruparea social-economică îşi pierde caracterul urban; un mod de viaţă specific sub aspectul
muncii, şederii, deservirii, echipării tehnice şi recreerii; preponderenţa activităţilor economice
neagricole (industrie, comerţ, servicii, administraţie etc.).
        Potrivit sociologului şi filozofului francez Henri Lefebvre, înainte de a analiza spaţiul urban ar
trebui să mentionăm cele trei perioade/etape de evoluţie, care au stat la baza dezvoltării oraşelor şi
anume:
 Perioada/etapă rurală;
 Perioada/etapă industrială;
 Perioada/etapă urbană.
        Trecerea de la rural la urban nu a însemnat un simplu fenomen social şi tehnico-edilitar, ci chiar
unul foarte bine sesizat şi perceput în timp. Perioada rurală a fost marcată de o slabă calitate a vieţii şi
de accentul pus pe agricultură. Situaţia se modifică simţitor atunci când se trece la etapa industrială,
deoarece acum apare maşinismul şi folosirea pe scară largă a mecanizării, care modifică atât stilul de
viaţă al populaţiei, cât şi calitatea vieţii. În acelaşi timp spaţiul geografic se adaptează conform noilor
orientări dinamice, iar morfologia aşezărilor capătă o configuraţie nouă. Însă, odată cu apariţia marilor
oraşe sau, mai bine spus, a etapei urbane, problema spaţiului urban si a planificării acestuia devine una
foarte importantă. Spaţiul urban se exinde foarte mult, fenomenele sociale se accentuează, iar
inderdependanţa dintre spaţiu – infrastructură – economie şi societate apare ca element primordiar în
funcţionarea oraşului.
        Spaţiul urban poate fi privit din trei unghiuri de vedere: dimensional, calitativ şi sistemic. Astfel,
criteriul dimensional are la bază componente cuantificabile precum: mărimea, densitatea şi distribuţia
populaţiei, valoarea populaţiei active neagricole, densitatea locuintelor etc., care definesc oraşul drept
mediul geografic şi social format printr-o reuniune organică şi relativ considerabilă de construcţii şi
unde cea mai mare parte a locuitorilor săi muncesc în interiorul aglomeraţiei, în comerţ, în industrie
sau în administraţie. Simplificând oarecum cele afirmate anterior, spaţiul urban evidenţiază trei
dimensiuni:
1. dimensiunea spaţială – concentrarea într-un spaţiu relativ mic, a unui număr mare de
construcţii;
2. dimensiunea temporală – noul spaţiu geografic crează oportunităţi sporite pentru locuitori;

11
3. dimensiunea economică – activitatea economică generată de cererea şi oferta de bunuri şi
servicii din interiorul spaţiului urban.
        Punctul de vedere calitativ a apărut ca urmare a faptului că toate criteriile cuantificabile s-au
dovedit neadecvate pentru a defini oraşul. Cu toate acestea, un oraş analizat prin prisma calitaţii
elementelor componente nu reprezintă altceva decât “proiecţia pe o fracţiune din spaţiu a condiţiilor
naturale, moştenirilor istorice, jocului economic, progresului tehnic, creativităţii arhitecturale,
constrângerilor administrative, obiceiurilor de zi cu zi ca aspiraţii conştiente sau inconştiente ale
locuitorilor” (Dalmasso Étienne, 1989).
        Analiza sistemică vede oraşul atât ca “sistem termodinamic şi informaţional optimal deschis, care
are o structură disipativă (… nu poate fi perceput în afara fluxurilor de materie, energie şi informaţii)”
cât şi ca “o organizare menită să maximizeze interacţiunea socială” sau ca “o organizare mediatoare
între agenţii economici şi grupurile locale, pe de o parte, şi mediul exterior, pe de altă parte … Nu
există oraş, decât dacă se află nucleul susceptibil de a unifica, de a domina sau de a organiza periferia”
        De altfel, spaţiul urban este locul foarte multor contradicţii, după cum bine remarca acelaşi Henri
Lefebvre. În multe cazuri centrele urbane par să ajungă la saturaţie datorită numărului foarte mare de
locuitori, “descompunându-se sau explodând” şi atunci apărând importante rupturi de genul “golurilor
şi insuficienţelor”; mult mai adesea însă, acestea înregistrează aproape “tot ceea ce se întâlneşte în
lume, în natură, în univers: fructe, produse industriale, munci sociale, obiecte şi instrumente, legi şi
situaţii, semne şi simboluri ”. Spaţiul urban fiind în acest fel căminul, locul de convergenţă sau spaţiul
privilegiat de interacţiune dintre “posibil şi imposibil”. Cu alte cuvinte, aproape toate spaţiile urbane,
conchide Lefebvre, au fost, sunt, şi mai ales vor fi concentrate şi poli-centrice. Forma spaţiului urban,
pe de o parte reliefează, iar pe de altă parte produce concentrarea şi dispersia mulţimilor şi
acumulărilor colosale de produse/bunuri şi servicii.
1.2. Activitate practică 1.Cercetarea și sistematizarea conceptelor de ”oraș” și ”sistem urban”
în literatura de specialitate relevantă
n/o Denumirea termenului Nume Descrierea
autor/denumirea termenului
lucrării/anul
publicației/locul
publicării
1. oraș IANOȘ I.Geografie oraşul constituie un
urbană și obiect de studiu
rurală.2015,București fascinant, complex şi
foarte dinamic în
ciuda marii sale
stabilităţi.
1.1 oraș IANOȘ I.Geografie Oraşul desemnează
urbană și un spaţiu urban de
rurală.2015,București extensiune limitată în
12
 raport cu spaţiul
rural, care îl
înconjoară,
detaşându-se prin
caracteristicile
morfologice şi
demografice, prin
funcţiile şi rolul său
economic, social şi
cultural. Prin
morfologie se
deosebeşte faţă de sat
datorită modului de
distribuţie a
cartierelor, relativ
heterogene, prin
habitatul dens şi
extins pe verticală
(prin străzi şi nu
drumuri, ca în cazul
satului), prin clădiri
monumentale inserate
într-un peisaj
deosebit de cel rural,
prin existenţa unui
spaţiu de tranziţie
spre periferie.
1.2. Oraș IANOȘ I.Geografie Oraș-o anumită
urbană și formă de activitate
rurală.2015,București profesională.
1.3. Oraș MEHEDINȚI Oraș-grupări de
S.Terra.Introducere clădiri şi de oameni,
în geografie ca provocate de
știință.1994, București circumstanţe
regionale în legătură
cu circulaţia
mărfurilor şi a
oamenilor.
1.4. Oraș IANOȘ I.Geografie Oraș-loc de
urbană și producţie, de
rurală.2015,București schimburi, de
consum, spaţiul urban
amenajat şi
supraîncărcat de un
ansamblu de astfel de
activităţi se constituie
într-o unitate
extrem de complexă.
1.5. Oraș IANOȘ I.Geografie Oraşul de astăzi este
urbană și pe de o parte o sursă
rurală.2006,București de speranţe, iar pe de
altă parte un focar de
13
 ameninţări.
1.6. Oraș IANOȘ I.Geografie Oraș-entitate
urbană și operaţională de bază,
rurală.2006,București prin care geografia
urbană se detaşează
ca o ştiinţă
geografică deosebit
de activă.
1.7. Oraș IANOȘ I.Geografie Orașul-reprezintă
urbană și nodul unei imense
rurală.2006,București reţele de schimburi şi
de comunicaţie,
oraşul este locul în
care interacţionează
componente naturale
şi antropice, dând
diferite forme de
organizare materială,
socială, economică,
spaţială şi culturală.
1.8. Oraș IANOȘ I.Geografie Oraș-sistem
urbană și termodinamic şi
rurală.2006,București informaţional optimal
deschis.
1.9. Oraș Orașul-desemnează
un spațiu urban de
extensiune limitată în
raport cu spațiu
rural, care îl
înconjoară
detașându-se prin
caracteristicile
morfologice și
demografice prin
rolul său economic,
social și cultural.
1.1 Oraș ANTSIFEROV NP.- Oraș - cel mai
0 specific organism
The soul of
cultural și istoric.
Petersburg.
Petersburg of
Dostoevsky.
Petersburg
Pushkin.1991, Sankt
Peterburg

2. Sistem urban IANOȘ I.Geografie Sistemul urban-până

urbană și la un anumit punct
rurală.2015,București sistemul general de
14
 inegalităţi ale
teritoriului”.
2.1 Sistem urban IANOȘ I.Geografie Sistemul urban-un
urbană și ansamblu naţional
rurală.2015,București sau regional de oraşe
care sunt
interdependente, în
sensul că orice
schimbare
semnificativă în
activitatea
economică, în
structura forţei de
muncă, a veniturilor
sau populaţiei, în
general, va produce,
direct sau indirect,
modificări asupra
unuia sau mai multor
oraşe ale ansamblului
respectiv.
2.2. Sistem urban IANOȘ I.Geografie un sistem urban
urbană și implică existenţa unui
rurală.2015,București ansamblu structurat
de oraşe cu relaţii de
integrare şi
ierarhizare între
acestea, cu o evoluţie
mai mult sau mai
puţin accentuată în
timp şi spaţiu.

2.3. Sistem urban IANOȘ I.Geografie Orice sistem urban se

urbană și constituie din
rurală.2015,București componente (N) şi
relaţii (R), care au
intensităţi, se
ordonează şi se
intercondiţionează
după legi (L)
geografice,
economice şi social-
istorice.
2.4. Sistem urban CRISTIAN Sistemul urban-se
TALÂNGĂ.Geografi referă la
e urbană.Note de ansamblurile
curs.Anul III.2010, coerente create de
București orașe care cunosc o
dinamică particulară
în care orice
schimbare importantă
poate atrage o
15
 restructurare masivă
a întregului.
2.5. Sistem urban YUJI Sistemul urban este o
MURAYAMA.Study colecție
of Urban cuprinzătoare de
Systems:Outcomes orașe care sunt
and Issues.2006, interdependente
Japan fluctuațiile
economice, difuzarea
și schimbul de
informații și fluxul de
mărfuri,
capital și oameni.

1.3. Activitatea practică 2. Descrierea orașului New York

Unul dintre cele mai mari orașe din lume, New York, denumit si “Orasul care nu doarme niciodata”,
”Marele Mar,” “Centrul Universului” sau “Gotham”,
este o destinatie turistica grozava in orice perioada a
anului, oferind vizitatorilor săi o mulțime de obiective
turistice incredibile, locuri faimoase la fiecare pas, dar
niciodata suficient timp pentru a le vedea pe toate. Unii
străini vin în New York pentru a se bucura de
spectacolele de pe Broadway; alții vin pentru shopping;
și mulți vin, pur și simplu, pentru a-i vedea atracțiile:
Empire State Building, Central Park, Statuia Libertatii,
Podul Brooklyn, Manhattan si celelalte cartiere istorice,
dar și numeroasele-i muzee de renume internațional. Ar
fi nevoie de cel putin o luna de zile pentru a bifa toate
obiectivele turistice majore ale acestui fascinant oraș.
NUMELE ACTUAL/VECHI; ANUL APARIȚIEI
Regiunea era locuită de cca. 6.000 nativi americani
lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524, de
către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în seviciul coroanei franceze, care a denumit-o
„Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême). New York a fost fondat în anul 1624.

GEOGRAFIE
Orașul New York este situat în nord-estul Statelor
Unite ale Americii, și în sud-estul Statului New York, la
aproximativ jumătatea distanței dintre Washington

16
D.C. și Boston. Zona de la gura râului Hudson, ce se varsă în Oceanul Atlantic, a ajutat orașul să
crească în importanță din punct de vedere al comerțului. O mare parte a New York-ului este construită
pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island și Long Island, astfel suprafața sa fiind dispersată,
ajutând la creșterea densității.
Râul Hudson, curge prin Valea Hudson și Golful New York. Între orașul New York, și Troy (un
orășel din New York), râul se transformă într-un estuar. Hudson separă orașul de New Jersey. East
River curge din Long Island Sound și separă The Bronx și Manghattan de Long Island. Râul Harlem,
ce se află între East River și râul Hudson, separă Manhattan de The Bronx.
Terenul a fost alterat considerabil de către oameni, extinderea pământului peste ape începând încă
de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeței pământului este cel mai accentuată în Lower
Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970 și 1980. O parte din variațiile naturale ale
topografiei au fost de asemenea netezite in Manhattan. Orașul se întinde pe uscat pe o suprafață de
831,4 km². Cel mai înalt punct din oraș este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra
nivelului mării, care este de asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.
CLIMA

Deși aflat la aproximativ aceeași latitudine ca și alte orașe europene a căror climă este mai caldă,
spre exemplu Napoli sau Madrid, New York-ul are un climat umed continental, acesta datorându-se
curenților de aer rece ce vin din centrul Americii de Nord. Iernile în New York sunt reci, dar datorită
faptului că este un oraș de coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate față de cele din interiorul
continentului, acest lucru ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 și 88,9 cm în
fiecare an. Temperatura oscilează primăverile și toamnele în New York, aceasta putând să varieze de la
ninsori și vreme rece, la vreme caldă și umedă, deși pot fi zile răcoroase și ploioase. Vara este umedă
și caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deși, în general, nu este asociat cu uraganele,

17
New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long Island din 1821
fiind un bun exemplu.
CĂI DE ACCES
Sistemul de transport din
New York este o rețea de
sisteme infrastructurale
complexe. New York City,
fiind cel mai populat oraș din
Statele Unite, are un sistem de
transport care include unul
dintre cele mai mari sisteme de
metrou din lume; primul tunel de vehicule ventilat mecanic din lume; și un tramvai aerian . New York
City găzduiește, de asemenea, un sistem extins de autobuze în fiecare dintre cele cinci cartiere; sisteme

de feriboturi la nivel de oraș și Staten Island; și numeroase taxiuri galbene și taxiuri boro în tot

orașul. Mașini private sunt mai puțin utilizate în comparație cu alte orașe din restul Statelor Unite.
În zona metropolitană New York City, sistemul care include aeroport Aeroportul John F. Kennedy
International , Aeroportul LaGuardia  , Aeroportul internațional Newark Liberty (situat în New

18
Jersey ), Aeroportul Stewart și câteva mici facilități este una dintre cele mai mari din lume. Portul din
New York și New Jersey, care include căile navigabile din jurul New York City și zona metropolitană,
este una dintre cele mai aglomerate porturi maritime din Statele Unite ale Americii. Există, de
asemenea, trei sisteme feroviare de navetă, sistemul de transport rapid PATH către New Jersey și
diverse feriboturi între Manhattan și New Jersey. De asemenea, operează numeroase sisteme de
autobuz separate Județul Westchester , județul Nassau și New Jersey. Pentru vehiculele private, un
sistem de autostrăzi și parcuri conectează New York City cu suburbiile sale.

NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO SOCIALĂ

ECONOMIA ORAȘULUI NEW YORK
CEA MAI VASTĂ ECONOMIE REGIONALĂ DIN SUA
New York-ul este un centru comercial și financiar mondial, centru de comunicații, al modei, artei și
divertismentului. Multe dintre ramurile economice americane importante, cat si televiziunea si
transmisiile radio americane, isi au sediile la
New York. Tot aici se afla si sediul Natiunilor
Unite. Majoritatea bancilor, a firmelor de
brokeraj si a burselor – bursele New York si
American, bursele de marfuri si cele maritime –
sunt situate in zona Wall Street, primul centru
financiar al lumii, sprijinit pe economia cea mai
puternica, mai precis singura capabila sa
absoarba enormele excedente financiare ale
Japoniei. Trebuie mentionat si faptul ca sase
dintre primele opt intreprinderi din Statele
Unite isi au sediul in regiunea new-yorkeza si
ca sase din primele opt banci sunt conduse din Manhattan.
Orașul este totodata și cel mai are centru comercial en-gros din SUA: printre cele mai importante
produse comercializate se numara cerealele, blanurile, hartia, carnea si pieile. Comertul en-detail din
New York este focalizat in centrul Manhattan-ului. In Bronx si Brooklyn sunt de asemenea zone
importante destinate comertului en-gros si en-detail. Pentru a deservi aceste afaceri si comertul, orasul
are sute de agentii de publicitate, multe dintre acestea fiindca situate pe sau in jurul bulevardului
Madison Avenue.
New York-ul este cel mai populat oraș din Statele Unite, în 2007 populația sa estimată fiind de
8.274.527 (în 1990 acesta fiind de 7,3 milioane). Aceasta reprezintă aproximativ 40% din populația
totală a statului New York, și un procent similar din totalul populației metropolitane. În ultimul

19
deceniu, populația orașului a crescut, demografii estimând că populația New York-ului va ajunge la
9,2 - 9,5 milioane până în 2030. Două dintre caracteristicile demografice importante ale orașului sunt
densitatea și diversitatea culturală. Densitatea New York-ului este de 10.194 loc./km², fiind astfel
municipalitatea cu peste 100.000 locuitori și cu cea mai mare densitate din Statele Unite. În Manhattan
densitatea ajunge la 25.846 loc./km², cea mai mare din oricare stat din S.U.A. New York-ul are o
diversitate covârșitoare. De-a lungul istoriei sale, orașul a fost un punct de stabilire al imigranților.
Astăzi, 36% din populația sa este născută în altă țară. Singurele orașe americane ce depășesc acestă
proporție sunt Los Angeles și Miami. Totuși, în timp ce în aceste orașe există naționalități majoritare,
în New York imigranții din nicio singură țară sau regiune nu sunt majoritari. Primele 10 țări de origine
ale majoritatea imigranților sunt Republica Dominicană, China, Jamaica, Guiana, Pakistan, Ecuador,
Haiti, Trinidad-Tobago, Columbia și Rusia. Aproximativ 170 de limbi sunt vorbite în New York.
PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN NEW YORK
La New York City ajung
anual circa 39 milioane de
turisti, iar printre principalele
atractii ale orasului se numara
Empire State Building, Times
Square, Radio City Music Hall,
Statuia Libertatii, Ellis Island,
Wall Street, cladirea Natiunilor
Unite, catedrala St. Patrick,
Brooklyn Bridge etc. Desi multi
turisti se gandesc la Manhattan atunci cand vorbesc de turism la New York City, exista numeroase alte
locuri care merita vizitate: Coney Island in Brooklyn, Gradina zoologica din Bronx, arenele de tenis de
la Flushing Meadows etc. In New York City exista numeroase parcuri, dintre care cel mai cunoscut
este Central Park, alaturi de care trebuie mentionate Riverside Park, Battery Park, Bryant Park,
Prospect Park, Flushing Meadow-Corona Park, Washington Square Park.
Probabil nici un oraș din lume nu este atat de puternic din punct de vedere economic, atat de divers
din punct de vedere etnic, atat de elogiat, atat de iubit si deopotriva de denigrat precum New York
City; despre nici un oras nu se vorbeste atat; nici un oras nu este atat de mult fotografiat si filmat si
nici atat de faimos. New York City este ca un magnet, atat pentru turistii atrasi de principalele
obiective turistice cat si pentru persoanele visand la o viata mai buna . Cel mai dens populat oras din
Statele Unite ale Americii, este un centru politic, cultural si financiar si unul dintre cele mai mari orase
din lume, alaturi de Londra, Tokyo si Paris, adapostind totodata un mare numar de muzee, galerii de
arta, sali de spectacol, corporatii internationale, burse de marfuri etc. Tot la New York City se afla si
20
sediul Natiunilor Unite si al tuturor misiunilor diplomatice asociate acestei institutii.

Resurse turistice naturale

I.Central Park- Parcul Central

Central Park (Parcul Central) este un parc din Manhattan, New York, deschis în anul 1859. Are
315 ha (4 km lungime și 800 m lățime) și este vizitat anual de circa 25 de milioane de persoane. Este
considerat cel mai frumos parc din New York. Central Park este un parc urban în Manhattan, New
York City. Central Park este cel mai vizitat parc urban din Statele Unite, cu 40 de milioane de
vizitatori în 2013 [5] și una dintre locațiile cele mai filmate din lume. Parcul a fost înființat în 1857 pe
o suprafață de 778 de acri (315 ha) de terenuri deținute de oraș. În 1858, Frederick Law Olmsted și
Calvert Vaux, un arhitect peisagist și, respectiv, un arhitect, au câștigat un concurs de design pentru
îmbunătățirea și extinderea parcului, cu un plan denumit "Planul Greensward". Construcția a început în
același an, iar prima zonă a parcului a fost deschisă publicului în iarna anului 1858. Construcția a
continuat în timpul războiului civil american mai departe spre nord și a fost extinsă până la
dimensiunea actuală de 843 de hectare (341 ha) în 1873. Parcul Central a fost desemnat ca punct de
reper istoric național de către Departamentul de Interne al SUA în 1962. Parcul, gestionat de zeci de
ani de Departamentul de parcuri și recreere din New York, este în prezent gestionat de Conservarea
Centrală a Parcului, în baza unui contract cu guvernul municipal Un parteneriat public-privat.
21
Conservarea este o organizație non-profit care contribuie cu 75% din bugetul anual al Central Park de
65 milioane de dolari și este responsabilă pentru întreaga îngrijire de bază a parcului de 843 de acri.

II.Pelham Bay Park, Bronx

Cel mai mare parc public din New York City, Pelham Bay Park este situat în colțul de nord-est al
orașului. Acesta cuprinde o suprafață de 11.19 km pătrați. Multe caracteristici geografice, cum ar fi
peninsulele, insulele, o lagună etc., se găsesc aici. Mai multe zone de agrement, inclusiv trasee naturale
și cursuri de golf, se găsesc aici.

III.Park Bronx
Acest parc ocupă o suprafață de km 2.91 km în Bronx. Parcul este situat de-a lungul malurilor
râului Bronx și găzduiește grădina zoologică și grădina botanică din New York City. Căile de biciclete
străbate parcul în direcții diferite. Greenway Coasta de Est trece prin Parcul Bronx. Este o rută de mers

22
pe jos și de ciclism care leagă marile orașe de-a lungul coastei atlantice a SUA.

IV.Lacul Erie
Una dintre marile lacuri ale
Americii de Nord, Lacul Erie este
al treisprezecelea cel mai mare lac
din lume, cu o suprafață de peste
25.000 de kilometri pătrați. Lacul
este așezat la marginea de vest a
statului New York chiar sub lacul
Huron și se varsă în râul Niagara.
Lacul Erie are o vechime de
aproximativ 4.000 de ani, iar
pământul este format din vechime
de aproximativ două milioane de ani. A fost creat de ghețarul ghețar și este înconjurat de blufe și
copaci nisipoși. În trecut, numeroase triburi iroquoice au trăit de-a lungul țărmului, în timp ce astăzi

23
este un loc favorit pentru turism. Diving este foarte popular aici datorită naufragiaților, în timp ce cei
care preferă să rămână deasupra apei se bucură de caiac și pescuit. Atât pescuitul comercial, cât și cel
de agrement au loc în lac, deoarece găzduiește păstrăv, bass și burbot.
V.Lacul Skaneateles

Una dintre Lacurile Finger, Lacul Skaneateles este un lac de 3.600 de hectare, care este situat nu
departe de Syracuse. De fapt, lacul este principala sursă de apă pentru oraș, deoarece se spune că
acesta este unul dintre lacurile puriste din stat. De asemenea, cunoscut sub numele de "Grădina
acoperișului lacurilor", Lacul Skaneateles este un corp uimitor de apă care este înconjurat de
numeroase clădiri istorice. Acesta este, de asemenea, un lac popular pentru boaters, cu yachting care au
loc la Skaneateles Lake din 1847. Lacul Skaneateles este renumit pentru regatele și centrul de plimbare
cu barca, precum și pentru priveliștile sale uimitoare. De asemenea, găzduiește o mulțime de pești,
inclusiv păstrăv, bas, ciupercă și crap.
VI.Ashokan Reservoir
Ashokan Reservoir este un lac care se
află în capătul estic al parcului Catskill din
județul Ulster. Este cel mai adânc rezervor
din statul New York, cel mai adânc punct
fiind de peste 58 de metri.
Este cel mai vechi corp de apă din Munții

24
Catskill, datând din 1907. Rezervorul găzduiește o serie de diguri istorice, astfel încât vizitatorii au
nevoie de permis pentru a intra în lac pentru a merge la pescuit sau pentru a face plimbări cu barca
pentru a păstra barajele din interiorul acestuia. Înotul și scufundările nu sunt permise în rezervorul de
la Ashokan pentru a menține apa cât mai curată posibil. Barcile cu motorizare sunt, de asemenea,
interzise. Una dintre principalele atracții ale rezervorului este apusul său magnific deasupra Ashokan
High Point.
VII.Râul Hudson
Motivul pentru care New York-ul și-a reinventat
relația cu râul Hudson nu a fost doar nevoia de
spații publice în apropierea apei, ci și efectele
negative ale schimbărilor climatice care au fost
simțite în mod sever în timpul Uraganului Sandy.
Echipa de design BIG a câștigat o competiție
internațională în 2014 căutând o soluție rezistentă
pentru protejarea orașului de riscurile crescute de
inundații din cauza acestor schimbări. Propunerea
lor este o combinație a proiectelor prezentate mai
sus, dar cu o îmbunătățire majoră – protecție
împotriva inundațiilor. Soluția încorporează o
„infrastructură socială” de 12 km unde se pot crea
spații pentru activități publice în apropierea râului,
iar această infrastructură are și funcția de protecție
împotriva unor posibile dezastre viitoare. Banda în formă de U înconjoară Manhattan-ul cu o serie de
intervenții conectate ce acționează ca un absorbant natural al posibilelor cote mari ale apei, care în
restul timpului pun la dispoziție o experiență complet nouă în apropierea apei, la un pas de zgârie-norii
din Manhattan. Dacă orașul găsește resursele necesare pentru a construi acest sistem inovativ și
multifuncțional, va servi ca exemplu pentru multe alte orașe care caută moduri de protecție împotriva
inundațiilor și de reamenajare a spațiilor de pe malurile râurilor.
Resurse turistice antropice
Unul dintre cele mai mari orașe ale lumii, New York este întotdeauna o vârtej de activitate, cu site-
uri faimoase la fiecare pas și niciodată suficient timp pentru a le vedea pe toate. Unii oameni vin aici să
se bucure de spectacolele de pe Broadway; alții vin în mod special la magazin; și mulți vin pur și
simplu pentru a vedea atracțiile: Statuia Libertății, Empire State Building, Podul Brooklyn, cartiere
istorice și numeroasele muzee de renume mondial. Noile adiții în ultimii ani, precum High Line și

25
Observatorul One World, oferă perspective unice asupra orașului. Orice timp din an și orice oră din zi
există o serie de lucruri nesfârșite de a vedea și de a face în New York.
I.Statuia Libertății
Statuia Libertății a fost darul Franței către America.
Construită în 1886, rămâne un simbol mondial faimos al
libertății și una dintre cele mai mari icoane americane.
Este una dintre cele mai mari statui ale lumii, situând la o
înălțime de aproximativ 152 de metri de la bază până la
torță și cântărind aproximativ 450.000 de lire sterline.
Puteți vedea statuia din pământ, cu vederi deosebite de
la Parcul bateriei, pe vârful sudic al Manhattanului. Cu
toate acestea, pentru a aprecia cu adevărat Statuia
Libertății, este mai bine să faceți o scurtă excursie cu
barca insula Libertății și vezi-o aproape. Poți să te
plimbi prin bază, să intri pe piedestal sau, cu rezervări în
avans, să mergi până la coroană. Într-un tur al Statuiei
Libertății, aveți opțiunea de a vă opri Ellis Island și
explorați Muzeul de Imigrări. Acest muzeu fantastic
este situat în complexul istoric al imigrației, unde au fost
procesate mii de imigranți înainte de a intra în Statele
Unite. Afișează accentul pe procesul, experiențele și
povestirile celor care au venit aici în călătoria lor spre Statele Unite. Puteți chiar să căutați baza de date
pe computer pentru a vedea o înregistrare a imigranților care au venit aici. Biletele pentru a intra în
statuia vinde. Biletele de pre-cumpărare sunt o necesitate în timpul sezonului de vârf și o idee bună în
orice moment al anului. Statuia Libertății și turul ghidat de insula Ellis Island este o excursie de trei
ore, care vă duce atât la Statuia Libertății, cât și la Insula Ellis. Notă: Achiziționarea de bilete de la
feribot poate fi dificilă, cu hawkers care pretind a fi "reprezentanți oficiali" încercând să vă vândă
bilete mai scumpe înainte de a putea găsi cabina de bilete.
II.Centrul Rockfeller
Rockefeller Center este un vast complex de divertisment și cumpărături în mijlocul Manhattan-ului,
și acasă la NBC-TV și radio și alte mijloace de comunicare în masă. Punctul central al complexului
este Rockefeller Plaza de 70 de etaje, un zgârie-nori Art Deco care oferă priveliști minunate asupra
Manhattan-ului faimosul Începutul punții de observație rock. "Puntea" include trei etaje, situate la
etajele 67, 69 și 70. Spațiile de vizionare interioară și exterioară oferă priveliști spectaculoase de zi sau
de noapte. Skating pe patinoar în aer liber la baza turnului este unul dintre cele mai populare lucruri
26
de făcut în timpul iernii. După Ziua Recunoștinței, un imens pom de Crăciun este ridicat în fața
patinoarului, aprinzând complexul pentru sezonul de vacanță. În fața clădirii internaționale se află o
sculptură de bronz renumită Atlas. Putem să cumpărăm în avans bilete de parcare Top of the Rock.
Aceste bilete vin cu o politică flexibilă de rambursare a voucherului, astfel încât să puteți schimba data
în cazul în care planurile dvs. se schimbă sau vremea nu cooperează.

III.Muzeul Metropolitan de Artă

Muzeul Metropolitan de Artă sau Met, așa cum este cunoscut, a fost fondat în 1870 și este unul
dintre cele mai renumite muzee din Statele Unite. Colecția permanentă a The Met conține mai mult de
două milioane de opere de artă, care se întind pe o perioadă de 5.000 de ani. Deși muzeul are trei
locații, centrul este Cea de-a cincea întâlnire. Repere ale colecției includ arte decorative americane,
arme și armuri, costume, artă egipteană, instrumente muzicale, fotografii și multe altele. Expozițiile
aduc la dispoziția publicului unele dintre cele mai faimoase opere ale lumii. Mănăstirile întâlnite,
situat în Parcul Fort Tryon din nordul Manhattanului, este un alt extraordinar muzeu din New York.
Această filială a Muzeului Metropolitan de Artă, găzduită într-o structură remarcabilă, construită în
jurul unor mănăstiri medievale, capele și săli, se concentrează asupra artei medievale și arhitecturii
Europei.
27
IV.Brodway și Districtul Teatrului
Participarea la un spectacol de pe Broadway este unul dintre
punctele forte ale unei vizite la New York City. Considerat
punctul culminant al teatrului american, acesta este locul pentru
a vedea cele mai recente spectacole și clasicele de lungă durată.
Broadway se referă, de obicei, pur și simplu la teatrul din
Broadway, care cuprinde un număr mare de locuri de teatru în

28
districtul Theatre și de-a lungul străzii Broadway. Pentru cele mai populare spectacole, biletele trebuie
achiziționate cu mult timp în avans.

Shubert Alley este o faimoasă alee pietonală din districtul de teatru și acasă în două case de joacă
bine cunoscute: Shubert pe strada 221 West 44th Street și Booth at 22 West 45th Street. Din punct de
vedere istoric, actorii aspiranți ar fi frecventat Shubert Alley căutând ocazii de a juca într-o piesă
sponsorizată de baronul de teatru, Sam S. Shubert. O linie de coruri a jucat la The Shubert pentru un
record de 6.137 spectacole. Muzicalul Oklahoma a debutat în 1941 la casa de teatru din St. James chiar
pe stradă. Alte locuri legendare includ restaurantul lui Sardi, unde s-au întâlnit mulți actori celebri și
Teatrul Music Box, unde Irving Berlin a organizat The Music Box Revue în 1921.

V.Empire State Building

Empire State Building este una dintre cele mai renumite clădiri de reper din New York. Clădirea cu
o înălțime de 381 metri, de 102 etaje, a fost cea mai înaltă din lume până când 1 turn de la World
Trade Center a crescut mai sus, 41 de ani mai târziu. Încântată cu un catarg de ancorare pentru
aeronave, Empire State Building a devenit imediat un punct de reper și un simbol pentru NYC când sa
deschis în 1931. Există de fapt două observatoare deasupra clădirii Empire State Building, dar ambele
oferă vederi uluitoare. În zilele limpezi, puteți vedea până la 80 de mile, vizionând statele vecine din
New Jersey, Pennsylvania, Connecticut și Massachusetts. Observatorul etajului 86 (1.050 picioare)
29
este orașul cel mai mare în aer liber, punte de observare, și ceea ce majoritatea oamenilor se așteaptă
să găsească atunci când urcă în clădirea Empire State Building. Dacă se simte familiar, este pentru că
această zonă a fost prezentată în nenumărate filme și emisiuni TV. Realizat de ascensoarele automate
de mare viteză, are atât o zonă închisă de sticlă, încălzită în timpul iernii și răcită în timpul verii, cât și
promenade spațioase în aer liber pe toate cele patru laturi ale clădirii. Vizionările sunt
incredibile. Puntea de sus a etajului 102 se află la 1,250 de metri deasupra străzilor agitate de mai
jos. În timp ce vă aflați cu 16 etaje mai mari, zona de vizualizare aici este închisă. Linia pentru a urca
în clădirea Empire State Building este aproape întotdeauna lungă, iar în vremurile de vârf poate fi
ridicol, făcând întreaga experiență mai frustrantă decât trebuie. Este bine să cumpărați biletele Empire
State Building Ticket - Observatory și Optional Skip the Line Ticket care vă permit să ocoliți liniile.
Acesta este un bilet flexibil, de până la un an, deci dacă vremea este rea, puteți să salvați biletul și să-l
utilizați o altă zi.
VI.Time Square
Căptușit cu panouri mari și ecrane
strălucitoare iluminate, Times
Square este un loc cel mai bine
vizitat seara, dar totuși încântător
în orice moment al zilei. Aceasta
este locația sărbătorilor de Anul
Nou de la New York și faimoasa
"drop drop" la miezul nopții, când
pătratul și străzile din jur sunt
pline de oameni. Times Square
este ocupat și permanent
aglomerat, dar are propriul său
recurs unic. Bleachers set up la un
capăt sunt un loc minunat pentru a
lua o pauză și aprecia scena.
Fostul Longacre Square, Times
Square a fost numit în 1904 după
turnul New York Times. Ziarul a
publicat pentru prima oară titlurile
curente de-a lungul semnei sale în
mișcare, prima de acest fel din
lume, în 1928.

30
 VII.Podul din Broklyn
Podul Brooklyn, cu arcade în formă
gotică și cabluri suspendate, este unul
dintre reperele cele mai recunoscute ale
orașului și a inspirat generații de poeți,
compozitori și pictori. Acest pod istoric,
care se întinde de la estul râului de la
Manhattan la Brooklyn, a fost finalizat în
1883 și a fost primul pod suspendat din
lume. Puteți vedea acest lucru din multe
feriboturi sau din partea de est a
Manhattanului, dar cel mai bun mod de a
experimenta această icoană este să faceți o
oră și să mergeți pe podul Brooklyn.
O pasarelă de lemn, deschisă doar
pietonilor și ciclistilor, se deplasează
deasupra benzilor de circulație. Dacă nu
sunteți la plimbare pe întreaga distanță, cel
puțin mergeți până la primul pilon, unde
există o platformă de vizionare și puteți
vedea unul dintre turnurile de granit
aproape. De pe pod sunt vederi frumoase peste Manhattan, Râul Est, și mai departe spre Statuia
Libertății. Ciclismul peste pod este o altă opțiune, dar traficul pietonal este adesea foarte greu, iar
ciclismul poate fi lent și provocator în zilele aglomerate. Fiți conștienți de faptul că accesul la pod
pornește cu mult înapoi de la marginea apei.
EVENIMENTE ORGANIZATE: FESTIVALURI, MANIFESTARI ARTISTICE ȘI
CULTURALE
În ciuda vremii și a sezonului, nu există niciun moment rău pentru a vizita New York dacă
căutăm evenimente distractive și interesante. Aici putem găsi ceva care să se potrivească intereselor
noastre în fiecare zi a anului, deoarece nu există niciodată un moment plictisitor în Marele Apple. 
I.Săptămâna modei
Un eveniment din New York City care se întâmplă în fiecare an este New York Fashion Week.
Există de fapt săptămâni de modă în New York pentru sezonul toamnă / iarnă și sezonul primăvară /
vară. Acesta este momentul în care industria designului vestimentar debutează cu cele mai noi stiluri

31
pentru anotimpurile viitoare și solicită ajutorul modelelor de top pentru a arăta design-uri de ultimă
oră.

II.New York International Fringe Festival

Festivalul Internațional Fringe din New York este o sărbătoare a artelor și culturii care are loc în
septembrie și octombrie a fiecărui an. Participa la evenimente de festival pentru a fi inspirat de orice,
de la musicaluri la comedii, artă performantă și alte inovații artistice. Evenimentul cuprinde zeci de
spectacole care au loc în diverse locuri din cele cinci orașe pentru a atrage audiențe diverse și curioase
de toate tipurile.

32
III.Open SUA

În august și septembrie a fiecărui an, turneul de tenis Open din SUA vine în New York. Acesta este
un turneu important care a determinat soarta multor cariere de jucători de tenis de-a lungul istoriei și
este un eveniment interesant de urmărit de pe tribune. Deschiderea SUA are loc la Centrul Național de
Tenis Billie Jean King din cadrul USTA, care se află în Parcul Corona Flushing Meadows. Puteți
cumpăra bilete la o singură sesiune sau puteți obține pachete cu mai multe sesiuni pentru a vedea

33
meciurile, în funcție de cât de mare sunteți de un fan de tenis și cât de mult doriți să cheltuiți.

IV.Parada de Ziua Recunoștinței

În timp ce tradițiile de mulțumire ale multor persoane implică așezarea în jurul mesei cu o familie și
o mâncare delicioasă pentru confort, New York oferă o altă opțiune iconică în Ziua Recunoștinței.
Parada de Ziua Recunoștinței de la Macy oferă baloane uriașe care își fac drum pe străzile căptușite de
zgârie-nori, precum și marșează trupe din toată țara și milioane de spectatori aplaudați. La sfârșitul
paradei, spectatorii vor primi o vizită de la Moș Crăciun, ceea ce semnalează începutul sezonului de
Crăciun interesant care va avea loc în New York.

V. Rockefeller Christmas Tree Lighting

34
 Christmas time este un moment
minunat pentru a planifica o
călătorie în New York, pentru a
experimenta toate luminile și
decorațiunile festive, fără să mai
vorbim de toate oportunitățile
minunate de cumpărături pentru
toate nevoile dvs. de a oferi
cadouri. Iluminarea marelui și
celebru Pom de Crăciun
Rockefeller este ceea ce începe
sezonul de sărbători din oraș, o
tradiție care este difuzată la
televiziunea în direct și cu o istorie
care datează din anii 1930. Alte
evenimente anuale de vacanță de
iarnă pe care să le aștepți cu nerăbdare în orașul New York includ iluminarea celor mai mari
menorahuri Hanukkah din lume, spectacole de tren de vacanță la Grădina Botanică din New York și
Grand Central Terminal și producția spectaculoasă a Radio City Christmas.

VI. Shakespeare în parc

Shakespeare în parc este sezonul anual de teatru public

al pieselor libere la Teatrul Delacorte din Central Park
din New York. Publicul a creat teatru pentru unul
dintre cele mai mari și mai diverse audiente din New
York City de aproape șaizeci de ani. Continuând
activitatea fondatorului său Joseph Papp, Teatrul
Public este dedicat dezvoltării teatrului american care
este relevant și accesibil tuturor și susține teatrul ca o
forță culturală esențială prin producții de piese noi,
muzicale și Shakespeare. Peste cinci milioane de
persoane au vizitat Teatrul Delacorte pentru spectacole
gratuite, devenind una dintre cele mai iubite tradiții de
vară din New York.

35
VII.Revelionul la Time Square

Dacă suntem în căutarea experienței finale de Revelion pentru a suna în noul an, atunci nu căută,
mai mult decât Times Square din New York. Nu ar fi Revelionul în America fără a vedea cum bile de
cristal pică aici la miezul nopții de 1 ianuarie a fiecărui an. Există zone de vizionare desemnate pentru
a vedea cum scade balul, dar, bineînțeles, se completează foarte repede cu localnicii și turiștii care vor
să facă parte din sărbătoare. Cu toate acestea, oamenii au mers în Times Square în noaptea de Revelion
de peste 100 de ani, deci este cu siguranță o experiență care merită să aibă cel puțin o dată în viață!
PRINCIPALE TRASEE TURISTICE NYC
1.Principalele trasee turistice:
5th Avenue
a. Guggenheim Museum b. Metropolitan Museum of Art

36
 c. AppleStore d. Museum of Modern Art (MoMA)

e. Trump Tower f. St.Patrick’s Cathedral

g. Rockefeller Center h. Empire State Building

2.O “noapte” la New York (24h):

37
· Times Square ·    Central Park ·    Rockefeller Center ·    Grand Central Terminal ·    Empire
State Building ·    Harlem ·    Hudson River Views ·    Flatiron ·    United Nations ·    9/11 Ground
Zero ·    World Trade Center ·    Wall Street ·    Battery Park ·    Brooklyn Bridge ·    Statue of
Liberty Views ·    Greenwich Village ·    Chinatown ·    Little Italy ·    SOHO ·    Highline Park ·
Hudson Yards ·    Radio City Hall ·    City Hall ·    Federal Hall ·    St. Patrick's Cathedral ·
Brooklyn Heights ·    Skyline Views of Manhattan
ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE ȘI A OFERTEI DE SERVICII:

1.Cele mai apreciate și rezervate hoteluri din New York:

 Ameritania At Times Square;
  Deauville;
  Travel Inn;
  Edison;
  Hotel Newton.
2.Cele mai bune restaurante ale hotelurilor de lux:
 Row Nyc;
 Hotel Newton;
  Edison;
  Travel Inn;
  Deauville.
3.Hoteluri cu parcare gratuită:
 Best Western Plus Brooklyn Bay;
  Best Western Queens Gold Coast;
  Comfort Inn And Suites JFK Airport;
  Best Western Jamaica Inn;
  Days Inn Long Island City.
4.Stadioane:
Yankee Stadium - este un stadion multi-funcțional din Bronxul de sud, în New York City.
Acesta este stadionul de casă al echipei de baseball - New York Yankees din Major League
Baseball și al clublui de fotbal New York City FC din Major League Soccer. Stadionul a fost
deschis la începutul sezonului regulat de Major League Baseball din 2009, înlocuind stadionul
anterior originalul Yankee Stadium, care a fost deschis în 1923 și închis în 2008.

38
 Arthur Ashe Stadium - este un stadion de tenis din Flushing Meadows – Corona Park din
Queens, New York. Parte a Centrului Național de Tenis USTA Billie Jean King, este stadionul
principal al turneului de tenis US Open și cel mai mare stadion de tenis din lume, cu o capacitate de
23.771 de locuri.

Icahn Stadium - este o pistă de 5.000 de locuri și teren și instalație polivalentă situată pe insula
Randalls din Manhattan, New York. Proiectat în fostul amplasament al stadionului Downing, a fost
deschis pe 23 aprilie 2005.

Citi Field - este un parc de baseball situat în Flushing Meadows – Corona Park din New York
City. Finalizat în 2009, este terenul de acțiune al New York Mets din divizia estică a Ligii Naționale a
Major League Baseball. Stadionul a fost construit ca înlocuitor pentru stadionul Shea adiacent, care a
fost deschis în 1964.

39
 Louis Armstrong Stadium - a fost un stadion de tenis al Centrului Național de Tenis USTA
Billie Jean King și unul dintre locurile de desfășurare a US Open. Armstrong a fost principalul stadion
înainte de deschiderea stadionului Arthur Ashe în 1997.

Belson Stadium - este un stadion specific fotbalului de 2.168 de locuri, situat la Utopia Parkway
și Union Turnpike din Queens, New York, în campusul Universității St. Este casa echipelor de fotbal
ale bărbaților și ale femeilor de la Storm Red.

Stadionul MetLife -  este o arenă polivalentă acoperită din East Rutherford, New Jersey, Statele
Unite. Face parte din complexul sportiv Meadowlands și servește drept stadion pentru două francize
din Liga Națională de Fotbal: New York Giants și New York Jets.

40
 Cazinouri:
 Saratoga Casino Hotel;
 del Lago Resort & Casino;
 Tioga Downs Casino And Resort.

ANALIZA CIRCULAȚIEI TURSTICE

foto:e ut
Oraşul New York a primit în 2018 - 65,2 milioane de turişti, o cifră record, până atunci,
potrivit Organismului de Turism al statului, iar în 2019 a ajuns la 67 milioane de vizitatori.
Potrivit New York State Division of Tourism, metropola din nord-estul SUA a înregistrat nouă ani
consecutivi de creştere turistică, o tendinţă pe care speră să o menţină.
Din totalul acestor vizitatori, 51,6 milioane au fost americani şi 13,5 milioane străini, care au ocupat în
total 37,7 milioane de locuri de hotel în acest oraş, generând încasări obţinute din taxele locale în
valoare de 623 milioane de dolari, scrie agerpres.ro.
După americani, britanicii - cu 1,2 milioane de turişti - au fost cei mai numeroşi vizitatori la New
York, devansându-i pe chinezi (1.100.000), canadieni (1.000.000), brazilieni (920.000) şi francezi

41
(807.000).
"Acest an record pentru turism demonstrează ceea ce orice newyorkez ştie: este cel mai frumos oraş
din lume în care să trăieşti sau pe care să-l vizitezi. Oraşul New York întruchipează adevăratele valori
americane", a spus primarul New York-ului, Bill de Blasio, într-un comunicat.
Comunicatul precizează că sectorul călătoriilor şi turismului din New York absoarbe 9 la sută din
locurile de muncă ale oraşului, cu 391.000 de angajaţi, impactul său economic anual fiind de 66 de
miliarde de dolari ca, potrivit datelor din 2017

42
 Sejururi:
1. City Brake – între 5-7 nopți – ajung între 1599$ și 1999$ (fără avion) – Hoteluri de 3* cu mic
dejun și cină.

CONCLUZII
În concluzie menționăm că New York   este unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii, locul
in care se spune ca toate visele se pot implini. Cu o populatie de peste 8 milioane de locuitori,
maretul oras ne asteapta sa ii strabatem strazile aglomerate, sa privim pe verticala la unele
dintre cele mai inalte cladiri din lume, cu o arhitectura impresionanta si sa petrecem o vacanta
de neuitat in parcurile, muzeele, barurile si hotelurile sale.
Acest centru economic și cultural al Americii atrage an de an zeci de milioane de turiști dornici de a
vedea ”Orașul ce nu doarme niciodată” și de a avea propriile impresii din New York. Acest oraș mi s-a
părut amețitor la propriu și la figurat! New York este un oraș în care, indiferent cât de diferit a-i fi,
nimeni nu te va privi ciudat… Mai cred că fiecare persoană simte diferit acest oraș cu tot ce reprezintă
el… Pe unii îi poate obosi și agita, pe alții, fascina!
Din poze și imagini pe care le-am prezentat, New York-ul este un oraș absolut fabulos. Totul acolo
are o altă dimensiune, totul parcă se desfășoară în alt ritm. New Yorkul este impresionant prin
arhitectura sa, in special prin multimea de zgarie nori. Probabil, cel mai faimos oras din lume, New
york City, a reprezentat, de-a lungul vremii, un adevarat miraj, un El Dorado pentru nenumarati
aventurieri, oameni sarmani, familii disperate, oameni de cultura, stiinta sau afaceri.

43
 Se spune ca viata de noapte din New York este “a state of mind” si ca orasul care nu doarme
niciodata iti ofera cele mai interesante, nebunesti sau… clasice distrac ții posibile. Vrei să
dansezi la 6 dimineata sau sa mananci o friptura? Sa bei o bere la prima ora sau sa joci la
casino in timpul pauzei de pranz? Nimic mai simplu. New York-ul le are pe toate.

BIBLIOGRAFIE
1. https://blog.dertour.ro/recomandari/fascinantul-new-york-orasul-care-nu-doarme-niciodata/
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_(ora%C8%99)#/media/Fi%C8%99ier:Castelloplan.jpg
3. https://www.findingtheuniverse.com/how-to-get-around-new-york-city-a-guide-to-nyc-transport-
options/
4. https://www.osc.state.ny.us/reports/finance/2018-fcr/economic-and-demographic-trends
5. https://iuliaionescu.ro/new-york-new-york-cele-mai-importante-obiective-turistice/1560/
6. https://ro.theplanetsworld.com/1067-new-york-city-us-ny-nyc-ro
7. https://ro.topworldtraveling.com/articles/travel-guides/14-best-lakes-in-new-york-state.html

44