Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Varianta 1
1.Definiţi legea nevoilor crescînde şi legea rarităţii resurselor- 1,5p
a)Legea nevoilor crescânde-este cantitatea și calitatea nevoilor crește mai repede comparativ cu
producția bunurilor economice.
b)Legea rarității resurselor-este volumul, structura și calitatea resurselor economice și bunurilor
se modifică mai lent decât volumul, structura și intensitatea nevoilor umane.
2. Determinaţi aspectele juridice şi economice ale proprietăţii – 1,5 p
a) Aspectele juridice ale proprietății sunt următoarele:
Proprietatea privită ca o categorie juridică, se distinge prin apropriere ,și anume prin însuşirea
unui bun, iar titularul este îndreptăţit să-şi exercite prerogativele dreptului său prin putere proprie
şi în interes propriu, respectând limitele impuse de lege, cu îndreptăţirea de a pretinde tuturor
celorlalţi erga omnes de a se abţine de la orice acte care să fie de natură a stânjeni acest drept.
Sensul juridic este îmbinat cu cel economic, pentru că totalitatea relaţiilor economice dintre
oameni sunt în acelaşi timp şi relaţii juridice, pe care aceştia le au între ei în legătură cu bunurile.
b)Aspectele economice ale proprietății sunt următoarele:
Proprietatea constă din relațiile între indivizi și grupuri sociale în legătură cu însușirea
bunurilor existente în societate. Obiectul proprietății îl formează bunurile, acestea prezentându-
se sub forma unei entități identificabile și măsurabile economic. Subiecții proprietății pot fi
persoanele fizice atât și cele juridice care posedă anumite bunuri în proprietatea lor exclusivă și
care își exercită nemijlocit drepturile asupra acestora. Proprietatea privată ocupă locul de bază în
sistemul proprietății din țările cu economie de piață.
3. Explicaţi esenţa raţionalităţii activităţii economice -3 p
Raționalitatea este adesea văzută ca fiind crucială pentru economia modernă, în care
maximizarea profitului și a utilității sunt esențiale pentru analiza economică.
Raționalitatea este unul dintre cuvintele cele mai des utilizate cuvinte în economie.
Comportamentul poate fi rațional, sau irațional. La fel pot și deciziile, preferințele, convingerile,
așteptările, procedurile de decizie și cunoștințele. Poate exista și raționalitate mărginită.
Autorul Sen susține faptul că raționalitatea are sensuri. Primul sens constă din maximizarea
propriului interes, în timp ce al doilea sens constă din cel al coerenței în ceea ce privește
axiomele prin care se definește utilitatea așteptată sau alegerile făcute de indivizi. Cele două
definiții sunt legate între ele într-un sens logic, deoarece se presupune de obicei că maximizarea
necesită o ordonare a consecințelor, așa cum este definită de axiome, pentru a funcționa.
Autorul la fel consideră că termenul „raționalitate” ar trebui limitat la prima definiție, pe motiv
că raționalitatea ar trebui să se refere la o persoană care își atinge obiectivele. Nu are sens să
spunem că cineva este rațional atunci când realizează ceva ce nu își dorește, chiar dacă este
consecvent în a face acest lucru. El definește apoi raționalitatea ca o corespondență între
alegerile pe care le face o persoană și interesele pe care aceasta le deține. Preferința lui Sen de a
defini raționalitatea așa cum maximizarea este o poziție minoritară în economie și majoritatea
teoreticienilor ar continua să definească consistența, precum și maximizarea, ca raționalitate.
O altă idee, poate mai surprinzătoare, a raționalității este cea a costului de oportunitate. Acest
lucru este rareori prezentat ca un concept de raționalitate, dar este de obicei văzut ca o euristică
pentru a face alegeri. Implica o comparație între beneficiile alegerii curente cu cea mai bună
alternativă următoare. Dacă definim raționalitatea ca maximizare, aceasta se bazează pe alte
elemente subsidiare, cum ar fi interesul personal și informația completă.
O mare parte din dezbaterile economice moderne s-au concentrat pe modul de modelare
adecvat a raționalității limitate, în special modelele de firmă, dintre care majoritatea se bazează
pe o lipsă de informații sau putere de procesare. Mai mult, „raționalitatea ca consistență” a fost
atacată de mulți psihologi și economiști care pun la îndoială realismul descriptiv al axiomelor de
utilitate și leagă încălcările acestor axiome de raționalitatea mărginită. Toate aceste aspecte
evidențiază importanța crucială a informațiilor și a puterii de procesare pentru raționalitate, fie în
consistența acesteia, fie în formele de maximizare.
Aspectul final al raționalității este legătura dintre raționalitate și economia bunăstării.
Preferința are două funcții:
1.de a informa alegerea;
2.de a permite măsurarea propriei bunăstare.
4. Argumentați necesitatea utilizării FPP în determinarea ,, ce trebuie să producem,, când avem
resurse limitate (demonstrarea grafică).- 4 p
Un cost de oportunitate va apărea de obicei ori de câte ori un agent economic alege între
modalități alternative de alocare a resurselor limitate. Costul de oportunitate al unei astfel de
decizii este valoarea următoarei cele mai bune utilizări alternative a resurselor limitate. Costul de
oportunitate poate fi ilustrat prin utilizarea frontierelor posibilităților de producție (FPP) care
oferă un instrument simplu, dar puternic pentru a ilustra efectele unei alegeri economice.
Un FPP arată toate combinațiile posibile de două bunuri sau două opțiuni disponibile la un
moment dat.
Orice punct dintr-un FPP, cum ar fi punctele „A” și „B”, se spune că este eficient și indică faptul
că resursele limitate ale unei economii sunt utilizate pe deplin. Aceasta se mai numește și
eficiență Pareto, după economistul italian Vilfredo Pareto. Se spune că orice punct din interiorul
FPP, cum ar fi punctul „X”, este ineficient, deoarece producția ar putea fi mai mare din resursele
existente ale economiei. Orice punct din afara FPP, cum ar fi punctul „Z”, este imposibil cu
resursele actuale limitate ale economiei, dar poate fi un obiectiv pentru viitor. Eficiența Pareto
poate fi privită într-un alt mod – când singura modalitate de a face pe cineva mai bine este să-l
înrăutăți pe altcineva. Cu alte cuvinte, eficiența Pareto înseamnă că o economie funcționează la
potențialul său maxim și nu mai poate fi produsă din resursele sale existente.
Eficiența Pareto este puțin probabil să fie atinsă în lumea reală din cauza diferitelor rigidități și
imperfecțiuni. De exemplu, este puțin probabil ca toate resursele să poată fi angajate pe deplin la
un moment dat, deoarece unii lucrători pot fi în proces de pregătire sau în procesul de căutare a
unui nou loc de muncă. În timp ce își caută de lucru sau sunt instruiți, ei sunt neproductivi. În
mod similar, un antreprenor poate să fi încheiat o afacere și să fie în proces de înființare a unei
noi, dar în această perioadă, ele sunt neproductive. În ciuda acestui fapt, eficiența Pareto este
încă un concept extrem de util.
Este un concept util din două motive:
1.Poate fi un obiectiv pentru o economie deoarece poate stabili o direcție spre care o economie se
poate îndrepta;
2.Poate ajuta la evidențierea imperfecțiunilor și rigidităților care există într-o economie și poate
împiedica obținerea eficienței Pareto.
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Stiinte Economice
Departamentul Economie, Marketing şi Turism
Testarea 1, la Teoria Economica I
Varianta 2
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Varianta 4
1.Definiţi legea nevoilor crescînde şi legea rarităţii resurselor- 1,5p
a)Legea nevoilor crescânde-este cantitatea și calitatea nevoilor crește mai repede comparativ cu
producția bunurilor economice.
b)Legea rarității resurselor-este volumul, structura și calitatea resurselor economice și bunurilor
se modifică mai lent decât volumul, structura și intensitatea nevoilor umane.
2. Determinaţi aspectele juridice şi economice ale proprietăţii – 1,5 p
Proprietatea privită ca o categorie juridică, se distinge prin apropriere ,și anume prin însuşirea
unui bun, iar titularul este îndreptăţit să-şi exercite prerogativele dreptului său prin putere proprie
şi în interes propriu, respectând limitele impuse de lege, cu îndreptăţirea de a pretinde tuturor
celorlalţi erga omnes de a se abţine de la orice acte care să fie de natură a stânjeni acest drept.
Sensul juridic este îmbinat cu cel economic, pentru că totalitatea relaţiilor economice dintre
oameni sunt în acelaşi timp şi relaţii juridice, pe care aceştia le au între ei în legătură cu bunurile.
b)Aspectele economice ale proprietății sunt următoarele:
Proprietatea constă din relațiile între indivizi și grupuri sociale în legătură cu însușirea
bunurilor existente în societate. Obiectul proprietății îl formează bunurile, acestea prezentându-
se sub forma unei entități identificabile și măsurabile economic. Subiecții proprietății pot fi
persoanele fizice atât și cele juridice care posedă anumite bunuri în proprietatea lor exclusivă și
care își exercită nemijlocit drepturile asupra acestora. Proprietatea privată ocupă locul de bază în
sistemul proprietății din țările cu economie de piață.
3. Explicaţi esenţa raţionalităţii activităţii economice -3 p
Raționalitatea este adesea văzută ca fiind crucială pentru economia modernă, în care
maximizarea profitului și a utilității sunt esențiale pentru analiza economică.
Raționalitatea este unul dintre cuvintele cele mai des utilizate cuvinte în economie.
Comportamentul poate fi rațional, sau irațional. La fel pot și deciziile, preferințele, convingerile,
așteptările, procedurile de decizie și cunoștințele. Poate exista și raționalitate mărginită.
Autorul Sen susține faptul că raționalitatea are sensuri. Primul sens constă din maximizarea
propriului interes, în timp ce al doilea sens constă din cel al coerenței în ceea ce privește
axiomele prin care se definește utilitatea așteptată sau alegerile făcute de indivizi. Cele două
definiții sunt legate între ele într-un sens logic, deoarece se presupune de obicei că maximizarea
necesită o ordonare a consecințelor, așa cum este definită de axiome, pentru a funcționa.
Autorul la fel consideră că termenul „raționalitate” ar trebui limitat la prima definiție, pe motiv
că raționalitatea ar trebui să se refere la o persoană care își atinge obiectivele. Nu are sens să
spunem că cineva este rațional atunci când realizează ceva ce nu își dorește, chiar dacă este
consecvent în a face acest lucru. El definește apoi raționalitatea ca o corespondență între
alegerile pe care le face o persoană și interesele pe care aceasta le deține. Preferința lui Sen de a
defini raționalitatea așa cum maximizarea este o poziție minoritară în economie și majoritatea
teoreticienilor ar continua să definească consistența, precum și maximizarea, ca raționalitate.
O altă idee, poate mai surprinzătoare, a raționalității este cea a costului de oportunitate. Acest
lucru este rareori prezentat ca un concept de raționalitate, dar este de obicei văzut ca o euristică
pentru a face alegeri. Implica o comparație între beneficiile alegerii curente cu cea mai bună
alternativă următoare. Dacă definim raționalitatea ca maximizare, aceasta se bazează pe alte
elemente subsidiare, cum ar fi interesul personal și informația completă.
O mare parte din dezbaterile economice moderne s-au concentrat pe modul de modelare
adecvat a raționalității limitate, în special modelele de firmă, dintre care majoritatea se bazează
pe o lipsă de informații sau putere de procesare. Mai mult, „raționalitatea ca consistență” a fost
atacată de mulți psihologi și economiști care pun la îndoială realismul descriptiv al axiomelor de
utilitate și leagă încălcările acestor axiome de raționalitatea mărginită. Toate aceste aspecte
evidențiază importanța crucială a informațiilor și a puterii de procesare pentru raționalitate, fie în
consistența acesteia, fie în formele de maximizare.
Aspectul final al raționalității este legătura dintre raționalitate și economia bunăstării.
Preferința are două funcții:
1.de a informa alegerea;
2.de a permite măsurarea propriei bunăstare.
.4.Recomandați un model economic pentru R. Moldova. Argumentați răspunsul -4p.
Pentru Republica Moldova ca și pentru țară postsocialistă, modelării dezvoltării naționale este
deosebit de actuală din următoarele considerente:
a)tranziția la o traiectorie nouă de mișcare;
b)costurile impunătoare ale vesternizării pieței în anii 90;
c)protecția autencității și a intereselor naționale în condițiile diversificării relațiilor mondiale.
Este cert că modelul național de perspectivă trebuie să includă următoarele componente:
1.comune, adică cele care se elaborează luându-se în calcul tendințele globale ale epocii
contemporane;
2.particulare, ce reflectă specificul dezvoltării unui grup de țări;
3.unitare, se accentuează particularitățile țării concrete.
Problema identificării naționale pentru economia moldovenească poate fi soluționată, în mod
constructiv, în cadrul modelului economiei de piață socială, completat cu mecanisme de control
democratic real. Acest model este accesibil din următoarele considerente:
a)se păstrează tradițiile garanțiilor sociale;
b)tendințele globale ale epocii contemporane-socializarea și democratizarea activității sociale;
c)concoradarea cu standardele Uniunii Europene.
Elaborararea modelului adecvat de reformare pentru Republica Moldova este un proces
complicat dat fiind civilizația multipolară.
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Varianta 6
1. Definiţi conceptul de întreprindere şi antreprenoriat -1,5 p
Întreprindere- un agent economic care activează de sine stătător fondat în corespundere cu
legislația în vigoare a țării pentru a da producție și servicii spre a satisface cerințele publice și a
obține venituri.
Antreprenoriat-factor de producție care include capacitățile organizatorice, gândire invativă și
abilități manageriale necesare pentru a iniția și gestiona o afacere.
2. Definiţi noţiunea de proprietate din punct de vedere economic şi filosofic – 1,5 p
Proprietatea din punct de vedere filosofic. O proprietate este orice membru al unei clase de
entități care pot fi atribuite obiectelor. Termenii similari proprietății includ predicabil, atribut,
calitate, trăsătură, caracteristică, tip, exemplificabil, predicat și entitate intensională.
În general, se spune că un obiect exemplifica, instanțează, poartă, are sau posedă o proprietate
dacă proprietatea poate fi predicată cu adevărat asupra obiectului. Colecția de obiecte care
posedă o proprietate se numește extinderea proprietății. Se spune că proprietățile caracterizează
sau aparțin obiectelor care le posedă.
Adepții lui Alexius Meinong afirmă existența a două feluri de predicție: obiectele existente
exemplifică proprietăți, în timp ce obiectele inexistente se spune că exemplifica, satisfac, conțin
imanent sau sunt consubstantiate de proprietăți care sunt de fapt posedate și despre care se spune
că codifică, sunt determinate de, sunt asociate sau constituite din proprietăți care sunt doar
atribuite obiectelor. De exemplu, deoarece Pegasus este doar mitic, Pegasus codifică proprietatea
de a fi cal, dar Pegasus exemplifică și proprietatea de a fi un personaj al mitologiei grecești.
Edward Jonathan Lowe a tratat chiar instanțierea, caracterizarea și exemplificarea ca trei tipuri
separate de predicție.
În linii mari, exemplele de proprietăți includ roșeața, proprietatea de a fi doi, proprietatea de a
fi inexistent proprietatea de a fi identic cu Socrate, proprietatea de a fi un birou, proprietatea de a
fi o proprietate, proprietatea de a fi atât rotund, cât și pătrat, și proprietatea de a fi eterologic.
Unii filozofi refuză să trateze existența ca pe o proprietate, iar Peter van Inwagen a sugerat că ar
trebui să nege existența anumitor „proprietăți” pentru a evita paradoxurile precum paradoxul lui
Russell și paradoxul Grelling-Nelson, deși astfel de mișcări rămân controversate.
Proprietatea din punct de vedere economic.Proprietatea-este un fenomen social, specific
pentru fiecare societate ce sistematizează relațiile dintre oameni în domeniul însușirii-înstrăinării
bunurilor, serviciilor, veniturilor.
Noțiunea de proprietate, în sens larg, înseamnă:
a)apartenența valorilor materiale materiale și spirituale unor subiecți anumiți;
b)drepturi juridice de apartență;
c)relațiile economice dintre oameni, care stabilesc în legătură cu însușirea și redistribuirea
obiectelor proprietății.
3. Rolul statului în economia de piaţă – 3 p
Rolul statului în economia de piaţă este următoarea:
1.Reglementarea juridică, exprimată în reglementarea de stat a tuturor sferelor vieții subiecților
relațiilor de stat.
2.O funcție de protecție care oferă condiții pentru garantarea funcționării structurilor comerciale
împotriva concurenței neloiale. Această funcție poate fi implementată prin intermediul
comitetului antimonopol.
3.Încurajarea dezvoltării tehnologiei și extinderii producției.Funcția de prognostic, care constă în
planificarea și prognozarea manifestării unor tendințe în domeniul relațiilor comerciale.
4.Stabilizare, în care statul este în măsură să ia măsuri pentru stabilirea echilibrului în echilibrul
fluxurilor financiare, organizarea de noi locuri de muncă, condiții de încredere pentru
funcționarea organizațiilor etc.
5.Funcția de reglementare se manifestă prin includerea unor mecanisme și instrumente adecvate
în sfera relațiilor publice.O funcție juridică, care este un fel de instituție juridică care echilibrează
conflictele juridice ale subiecților conducerii.
4. DESCRIEȚI rolul, sursa de venit și funcția a trei agenți economici(la alegere)-4p.
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
1. Descrieţi etapa a treia de formare a ştiinţei economice (reprezentanţi, lucrări, obiect de studiu)
-1,5p
2. Enumerați agenţii economici şi rolul lor- 1,5 p
3. Cracterizaaţi economia de schimb ca formă de organizare a activităţii economice – 3 p
4. Descrieţi modul de utilizare raţională a apei potabile în Republica Moldova - 4 p
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Varianta 20
1.Descrieţi prima perioadă de formare a Ştiinţei Economice(reprezentaţi, lucrări, obiect de
studiu) – 1,5 p
2.Definiţi conceptul de nevoi, clasdificaţi nevoile după diferite criterii -1,5 p
3.Delimitaţi formele de organizare a activităţii economice- (descrieți economia naturală) -3 p
4.Analizați modelul economic Francez (avantaje și dezavantaje) -4 p.
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Varianta 21
1.Definiți noțiunea de întreprindere din aspect economic și juridic -1,5 p
2.Definiţi bunurile şi clasificarea acestora – 1,5 p
3.Analizaţi sursele de venit a diferitor agenţi economici – 3 p
4.Estimați nivelurile de cercetare a proceselor și fenomenilor economice– 4 p
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Varianta 22
1.Definiţi conceptele de antreprenoriat – 1,5 p
2. Descrieţi etapa a treia de formare a științei economice -1,5 p
3.Analizaţi avantajele și dezavantajile proprietății private – 3 p
4.Argumentați rolul instituțiilor formale în evoluția progresului economic – 4 p
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Punctaj 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1