Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

FACULTATEA: Științe economice
Specialitate: Contabilitate

Departamentul ,, ECONOMIE, MARKETING și TURISM

Lucru individual la Monedă și Credit

REFERAT
TEMA:Sistemul Monetar Internațional actual-istorie
și tendințe actuale

Autor:Ciubuc Victoria, gr.221

Conducător științific:dr.conf. univ., Gîrlea Mihai

Chişinău – 2022
 CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................................3
1. ARGUMENTE TEORETICE ÎN APRECIEREA ESENȚEI ȘI CONȚINUTULUI
SISTEMULUI MONETAR INTERNAȚIONAL ACTUAL-ISTORIE ȘI TENDINȚE
ACTUALE....................................................................................................................................6
1.1.Locul Sistemului Monetar Internațional în Credit și Monedă în evoluția
istorică.............................................................................................................................................6
1.2.Conceptualizarea și noţiunea Sistemului Monetar Internațional.Caracteristicile
Sistemului Monetar Internațional....................................................................................................8
1.3.Tendințe Actuale ale Sistemului Monetar Internațional.....................................................9
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI....................................................................12
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................13

2
 INTRODUCERE
Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate. Actualitatea temei „ Sistemul
Monetar Internațional actual-istorie și tendințe actuale” se manifestă prin determinarea
sistemului monetar internațional, conceptului și definiției, istoric, tendințe actuale, evidențierea
lacunelor existente în management în acest sens.
Actualitatea temei supuse cercetării este determinată de necesitatea identificării sistemului
monetar internațional în contextul monedei și credit, și reconfigurării perpetue a realității sociale
și transformărilor recente sub aspect al monedei și creditului.
În plus, tema de cercetare „ Sistemul Monetar Internațional actual-istorie și tendințe
actuale” vine cu mai multe argumente pentru cercetarea sistemului monetar internațional din
perspectiva Monedei și creditului, dezvăluirea ei, evidențierea istoricului și tendințelor actuale în
cadrul monedei și creditului, ceea ce îi redă originalitate și actualitate sporită. Respectivul studiu
își propune să acopere posibilele lacune în concepția monedei și creditului.
Scopul și obiectivele lucării. Scopul lucrării constă în cercetarea sistemului monetar
internațional actual ca parte componentă a monedei și creditului, prin prisma conținutului, rolului
și locului sistemului monetar internațional actual în monedă și credit, fapt ce va contribui la
argumentarea științifică a acestui concept, la aprofundarea cunoștințelor în teoria monedei și
creditului, la formularea unor recomandări cu caracter normativ pentru o mai bună recunoaștere
în monedă și credit, a sistemului monetar actual.
Atingerea scopului propus implică realizarea următoarelor obiective:
1.analiza și elaborarea, în baza abordărilor științifice existente, a conceptului și modelului
teoretico-practic a sistemului monetar internațional actual;
2.determinarea istoricului și tendințelor ce au loc în cadrul sistemului monetar internațional;
3. formularea trăsăturilor caracteristice sistemului monetar internațional;
4. identificarea și analiză sistemului monetar internațional;
5.formularea concluziilor și recomandărilor, prin analiza lacunelor monedei și creditului și
propunerilor de perspectivă monetară și creditară, contribuind la eliminarea erorilor.
Metodologia cercetării. Pentru efectuarea studiului asupra temei abordate au fost aplicate
metoda analitică, logică, sistematică şi comparativă.
Noutatea și originalitatea științifică. Caracterul novator al prezentei lucrări este determinat
atât de scopul şi obiectivele ei multiaspectuale, cât şi de metodologia cercetării. Lucrarea
constituie una dintre primele cercetări ample a monedei și creditului, o analiză a aspectelor ce țin
de realizarea sistemului monetar internațional actual și a exprimării sale în special în monedă și
credit. Printr-o analiză multilaterală și detaliată și nu în ultimul rând critică, studiul constituie o
cercetare cu o reală abordare practică a sistemului monetar internațional actual ca categorie a
3
monedei și creditului, care a încercat să cuprindă cele mai inovatoare aspecte și dezbateri asupra
problemei respective.
Noutatea științifică a prezentei lucrări precum și a rezultatelor obținute, constau în abordarea
conceptelor de mai sus din dubla perspectivă a cercetării teoretice dar și practice a tuturor
factorilor cu impact determinant asupra monedei și creditului.
Problema științifică soluționată constă în identificarea istoricului și tendințelor a
sistemului monetar internațional actual, categorie a Monedei și Credit, fapt care a determinat
identificarea semnelor distinctive.
Importanța teoretică a lucrării decurge din faptul că concluziile formulate teoretic în
lucrare concretizează, completează și dezvoltă, în mare parte, compartimentul fundamental al
Monedei și Credit numit „Sistemul Monetar Internațional actual-istorie și tendințe actuale.”
Totodată, concluziile și propunerile formulate la finele lucrării vor oferi soluții noi pentru
completarea, modificarea și elaborarea unor informații, referitoare la tema lucrării. Ceea ce, la
rândul său, va determina o selectare mai amplă a materiei existente în această direcție de
cercetare – sistemului monetar internațional actual ca parte componentă a monedei și creditului.
Valoarea aplicativă a cercetării. Gradul teoretic și practic de generalitate privind
aplicabilitatea conceptuală a rezultatelor în urma cercetării noastre a metodelor și tehnicilor
manageriale poate duce la identificarea principalei categorii a managementului. Ideile, analizele,
concluziile reflectate în cuprinsul lucrării vor înlesni apariția unor noi cercetări, fiind destinate să
creeze o anumită bază teoretică și practică, ce va constitui un instrument de lucru util pentru
teoreticieni și practicieni. Prezenta lucrare, în lipsa lucrărilor în domeniul ce ţine de metodelor și
tehnicilor manageriale, va suplini, cel puțin parțial, această lacună. Lucrarea reprezintă o sursă
monografică pentru cercetătorii din domeniul Managementului, preocupați de metodele și
tehnicile manageriale.
Rezultatele cercetării pot fi utilizate:
- în plan teoretico-științific, pentru o abordare conceptualizată a problemelor ce țin de aplicarea
metodelor și tehnicilor manageriae ca parte componentă a managementului;
- în plan normativ-managerial, rezultatele cercetării extind considerabil viziunile teoretico-
manageriale existente vis-a-vis de fenomenul metodelor și tehnicilor manageriale, ce va
contribui la elaborarea și modificarea unor idei ce țin de management;
Sumarul compartimentelor lucrării. Lucrarea intitulată „Tipurile de metode și tehnicile
manageriale-raționamentul aplicării” reprezintă o analiză a unui concept deosebit de important
din domeniul managementului. Lucrarea este compusă din introducere, structurându-se într-un
capitol care includ 3 subcapitole, concluzii și sursele bibliografice. Toate aspectele şi problemele

4
sunt tratate metodic, contributiv, creator şi direct proporţional cu importanţa fiecăreia în
ansamblul subiectului cercetat.
Partea introductivă a studiului constituie argumentarea ştiinţifică a temei supuse cercetării,
realizată prin expunerea actualității şi importanţei temei investigate, gradului de cercetare,
scopului şi obiectivelor propuse spre realizare.
Capitolul 1.„Argumente teoretice în aprecierea esenței și conținutului Sistemului Monetar
Internațional” conține trei secțiuni. Prima secțiune 1.1., denumită “Locul Sistemului Monetar
Internațional în Credit și Monedă în evoluția istorică” debutează cu cercetarea aspectelor
general-teoretice cu privire la Sistemul Monetar Internațional, în istorie, stabilind evoluția și
modificarea acestora în contextual dezvoltării omenirii, precum și evidențierea principalelor
trăsături ale Sistemului Monetar Internațional în evoluția istorică.
Secțiunea 1.2. „.Conceptualizarea și noţiunea Sistemului Monetar
Internațional.Caracteristicile Sistemului Monetar Internațional,” este prezentată noțiunea
Sistemului Monetar Internațional, trăsăturile Sistemului Monetar Internațional ca parte
componentă a Monedei și Creditului.
Secțiunea 1.3. „ Tendințe Actuale ale Sistemului Monetar Internațional” sunt prezentate
tendințele actuale ale Sistemului Monetar Internațional.
La finalul fiecărui capitol sunt prezentate concluzii, iar lucrarea se finalizează cu un
compartiment: Concluzii generale şi recomandări, care cuprinde un şir de idei generalizatoare la
subiectul lucrării.

5
 1. ARGUMENTE TEORETICE ÎN APRECIEREA ESENȚEI ȘI CONȚINUTULUI
SISTEMULUI MONETAR INTERNAȚIONAL ACTUAL-ISTORIE ȘI TENDINȚE
ACTUALE
1.1.Locul Sistemului Monetar Internațional în Credit și Monedă în evoluția istorică
Sistemul Monetar Internațional a evoluat de-a lungul timpului, sub influența diferitelor nevoi
economice și condiții politice, rafinându-se și datorită noilor cunoștințe și progresului tehnologic.
Folosirea obiectelor prețioase sau a metalelor ca mijloc de schimb, din mileniul III î.Hr., a
înlocuit trocul; a urmat apoi, în Răsărit şi apoi în polis grecesc din secolul al V-lea. î.Hr., practica
baterii monedelor cu aceste metale. Acest ultim obicei lega indisolubil gestionarea monedelor de
puterea politică, deținătoare exclusivă, în aproape toate locurile și perioadele istorice, a
privilegiului de a decide conținutul metalului nobil (aur sau argint) și deci valoarea acestora.
După o lungă perioadă de criză în utilizarea argintului, din diverse motive, decizia guvernului
englez, la sfârșitul războaielor napoleoniene, de a adopta aurul ca referință în valoare a lirei a
creat premisele unui Sistem Monetar Internaționașl bazat pe aur [5].
Regimul de aur, sau etalonul de aur, a intrat în vigoare între 1870 și 1914 și restaurat între cele
două războaie mondiale, considerat de mulți ca fiind singurul exemplu istoric de Sistemul
Monetar Internațional funcţiona bine, s-a bazat pe câteva reguli de bază acceptate informal de
ţările participante: convertibilitatea reciprocă şi acceptabilitatea monedelor respective de către
toate componentele; stabilirea unei parități de aur pentru fiecare monedă națională;
reglementarea de către fiecare stat a masei monetare în funcție de disponibilitatea rezervelor de
aur.
În acest sistem, un deficit în conturile externe ale unei țări a determinat, prin reducerea
rezervelor sale de aur, o restricție monetară și, în consecință, prin reducerea prețurilor și
importurilor, o reechilibrare automată a balanței de plăți. În centrul etalonului de aur în ultimele
decenii ale secolului al XIX-lea. Marea Britanie a fost cea care a influențat circulația mondială a
aurului monetar prin fluxurile comerciale cu coloniile sau fostele colonii ale sale și mișcările
proprii de capital străin.
Sunt 4 faze în evoluția Sistemului Monetar Internațional [7]:
1.Standard de aur (1875-1914);
2.Perioada interbelică (1915-1944);
3.Sistemul Bretton Woods (1945-1972);
4.Sistemul Monetar Internațional Actual (1972-prezent).
1. Standardul de aur. Etalonul aur este un sistem monetar în care fiecare țară a fixat valoarea
monedei sale în termeni de aur. Cursul de schimb este determinat în consecință. Standardul aur a
creat un sistem de curs valutar fix. A existat o convertibilitate liberă între aur și monedele
6
naționale. De asemenea, toate monedele naționale trebuiau să fie susținute de aur. Prin urmare,
țările au trebuit să păstreze suficiente rezerve de aur pentru a emite monedă.
Un avantaj al standardului aur a fost că dezechilibrele balanței de plăți (BOP) au fost corectate
automat. Un alt avantaj a fost că etalonul aur a creat un sistem stabil de cursuri de schimb care a
fost propice comerțului internațional.
2. Perioada interbelică. După ce a început războiul mondial în 1914, etalonul aur a fost
abandonat. Țările au început să-și deprecieze monedele pentru a putea exporta mai mult. A fost o
perioadă de cursuri de schimb fluctuante și de devalorizare competitivă.
3.Sistemul Bretton Woods. La începutul anilor 1940, Statele Unite și Regatul Unit au început
discuții pentru a reconstrui economia mondială după distrugerea a două războaie mondiale.
Scopul lor a fost să creeze un sistem de curs valutar fix fără standardul aur. Noul sistem monetar
internațional a fost instituit în 1944 în cadrul unei conferințe organizate de Națiunile Unite într-
un oraș numit Bretton Woods din New Hampshire (SUA). Conferința este cunoscută oficial ca
Conferința Monetară și Financiară a Națiunilor Unite. La ea au participat 44 de țări. India a fost
reprezentată la conferința de la Bretton-woods de Sir C.D. Deshmukh, primul guvernator indian
al RBI. Bretton-woods a creat un sistem de curs de schimb fix bazat pe dolar.
În sistemul Bretton-woods, doar SUA fixau valoarea monedei sale la aur. (Cola inițială a fost
de 35 de dolari = 1 uncie de aur). În schimb, toate celelalte valute au fost legate de dolarul
american. Li s-a permis să aibă o bandă de 1 % în jurul căreia monedele lor ar putea fluctua.
Țările au primit, de asemenea, flexibilitatea de a-și devaloriza monedele în caz de urgență. Era
similar cu standardul de aur și era descris ca un etalon de schimb de aur. Au fost unele diferențe.
Doar dolarul american a fost susținut de aur. Alte valute nu trebuiau să mențină convertibilitatea
în aur. De asemenea, această convertibilitate a fost limitată. Numai guvernele (nu oricine care a
cerut acest lucru) și-au putut converti dolarii americani în aur.
4. Sistemul Monetar Internațional actual. Sistemul Bretton Woods s-a prăbușit în 1971.
Statele Unite au fost nevoite să oprească convertibilitatea la aur din cauza inflației mari și a
deficitului comercial din economie. Inflația a dus la creșterea prețului aurului. Prin urmare, SUA
nu au putut menține o valoare fixă de 35 de dolari la 1 uncie de aur. În 1973, lumea a trecut la un
sistem de curs valutar flexibil. În 1976, țările s-au întâlnit în Jamaica pentru a oficializa noul
sistem. Sistemul de curs de schimb flotant înseamnă că cursul de schimb al unei monede este
determinat de forțele pieței ale cererii și ofertei.
Sistemul de politică monetară din India. India a gestionat un sistem de curs de schimb
flotant. Cursul de schimb este determinat de forțele pieței. Dar, RBI intervine pe piața valutară
pentru a reduce volatilitatea.

7
 1.2.Conceptualizarea și noţiunea Sistemului Monetar Internațional.Caracteristicele
Sistemului Monetar Internațional
Autorul Rakesh Mohan [3], susține faptul că termenul de „Sistem Monetar Internațional”
desemnează instituțiile sub care se fac plăți pentru tranzacțiile care depășesc granițele naționale.
În special, Sistemul Monetar Internaţional determină modul în care sunt stabilite cursurile
valutare şi cum guvernele pot afecta cursurile de schimb.
Sistemul Monetar Internațional-poate fi defenit ca un ansamblu de reguli, instrumente,
organisme și piețe referitoare la crearea, valorificarea și circulația monedelor internaționale [4].
Unii autori [5], consideră faptul că Sistemul Monetar Internațional- constă dintr-un de reguli și
instituții, definite prin tratate internaționale sau convenții între țările participante, care
reglementează plățile internaționale, cursurile de schimb între valute și metodele de creare și
utilizare a rezervelor internaționale. Sistemul Monetar Internațional reglează buna funcționare,
promovează creșterea și stabilitatea economică, sprijinirea comerțului internațional, promovarea
stabilității cursului de schimb și ajustarea dezechilibrelor balanței de plăți între state și asigurarea
unei oferte adecvate de mijloace de plată internaționale, în condiții normale, precum și în
perioade de recesiune sau criză.
În aceeași ordine de idei, Sistemul Monetar Internațional-este ansamblul instituțiilor,
acordurilor și reglementărilor care reglementează tranzacțiile comerciale și financiare dintre țări
[6].
Sistemul Monetar Internațional- se referă la sistemele de operare ale mediului financiar care
constau din instituții financiare, corporații multinaționale și investitori[2]
Obiectivele Sistemului Monetar Internațional. Principalele obiective de bază urmărite de
Sistemului Monetar Internațional sunt următoarele [6]:
1.Cadru comun. Furnizează un sistem de reguli și norme larg acceptat, astfel încât țările să se
poată înțelege și să schimbe liber fluxuri comerciale și financiare
2.Convertibilitate. Asigură convertibitatea valutelor printr-un sistem de schimb internațional
(unde cursul de schimb este prețul relativ al valutelor)
3.Lichiditate-furnizează și asigură lichidități suficiente, astfel încât fluxurile dintre țări să nu fie
limitate artificial.
4.Ajustare- pentru a corecta, pe cât posibil, dezechilibrele din balanța de plăți a țărilor. Cele de
mai sus pot include acordarea de facilități de finanțare
5.Metode de plată la nivel mondial. Crează și dezvoltă mijloace de plată acceptate la nivel
internațional.
La Sistemul Monetar Internațional participă numeroase instituții financiare regionale și
globale. Acestea sunt următoarele:
8
a)Internațional (global);
b)Fondul Monetar Internațional (FMI);
c)Banca Mondială (BM);
d)Banca Reglementărilor Internaționale (BRI);
e)Regional;
f)Banca Inter-Americană de Dezvoltare (BID);
g)Banca Africană de Dezvoltare (AFDB);
h)Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB);
i)Corporația Andină pentru Dezvoltare (CAF);
j)Uniunea Europeană (UE);
k)Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Caracteristicile Sistemului Monetar Internațional. În prezent, Sistemul Monetar Internațional
are 3 caracteristici esențiale [6]:
1.Flotare generalizată cu unele excepții. Majoritatea țărilor avansate și America Latină au
cursuri de schimb flexibile, asta înseamnă că piața ajustează continuu valoarea valutelor fără a
exista un curs de schimb fix. Cu toate acestea, China și unele țări din Orientul Mijlociu își
fixează monedele la dolar. De menționat, de asemenea, că unele țări (inclusiv țările emergente
din Asia, Japonia și Elveția, printre altele) au intervenit în valoarea monedelor lor direct sau
indirect în perioade de criză sau în perioade în care există o variație puternică. Sumarizăm, în
prezent nu există un acord general cu privire la modul de definire a valorii relative a monedelor
diferitelor țări.
2.Încredere. Monedele nu sunt susținute de metale, active sau alte valute. Valoarea acestuia este
determinată de încrederea pe care oamenii o au în Banca Centrală emitentă (care, la rândul ei,
este determinată de mediul politico-economic). În orice caz, dolarul și euro (ca a doua monedă)
sunt folosite ca rezerve și determină în mare măsură lichiditatea sistemului.
3.Acordurile internaționale. Organizațiile care alcătuiesc Sistemul Monetar Internațional
negociază și ajung la acorduri cu privire la reglementări internaționale și iau decizii privind
nivelul rezervelor internaționale, accesul la credite, crearea unei monede de rezervă nenaționale
(cum ar fi DST) și alte aspecte care afectează relațiile comerciale internaționale.
1.3.Tendințe Actuale ale Sistemului Monetar Internațional
Inovația digitală va juca cu siguranță un rol cheie în povestea creșterii pe termen lung, nu mai
puţin prin impactul său asupra formei viitorului sistem monetar. Factorii politici se confruntă atât
cu sarcini urgente, cât și cu sarcini importante. Unele dintre aceste sarcini importante nu
figurează întotdeauna în comentariul tăiat al observatorilor pieței. Un critic una este de a pune în
aplicare componentele unui viitor sistem monetar care să servească interes public. Ca exemplu
9
de referință asupra dimensiunilor duble ale politicii urgente și importante provocări, acest AER
apare într-un moment de tulburare în universul cripto. Imploziile recente ale monedei stabile
Terra și ale monedei sale gemene Luna sunt doar cele mai multe prăbușiri spectaculoase în
sectorul cripto. În timp ce scriem, multe monede mai puțin cunoscute și-au văzut prețurile
scăzând cu peste 90% față de vârfurile de anul trecut [1].
Preocupările tradiționale privind stabilitatea financiară care decurg din riscul de risc sunt o
politică urgentă provocare. Cu toate acestea, concentrarea asupra prețurilor abate atenția de la
cele mai profunde defecte structurale în cripto care o fac nepotrivită ca bază a unui sistem
monetar care servește societatea. De asemenea, ar trebui să păstrăm pe noi aceste probleme
structurale pe termen lung radar. În primul rând, prevalența monedelor stabile în universul cripto
indică a nevoia omniprezentă ca crypto să se apropie de credibilitatea banilor băncii centrale.
Doar Banca Centrală poate oferi ancora nominală pe care o tânjește cripto. Cripto a început prin
a întoarce spatele banilor băncii centrale, dar a redescoperit rapid necesitatea funcției de unitate
de cont a banilor băncii centrale. Același lucru este valabil și pentru funcția de mijloc de schimb
al banilor. Monedele stabile sunt folosite pentru a facilita tranzacții cu peste 10.000 de
criptomonede, toate concurând pentru atenție a cumpărătorilor speculativi. Proliferarea
monedelor evidențiază și fragmentarea cripto-ului univers, cu multe straturi de așezări
incompatibile care se împotriveau pentru un loc în lumina reflectoarelor. A dispărut orice
pretenție că banii servesc un rol de coordonare. Banii sunt exemplu preeminent de efecte de
rețea, care dau naștere cercului virtuos al utilizare mai mare și acceptare mai mare. Mai degrabă
decât un singur bani câștigând general acceptare, proliferează mii de monede diferite. Sub
sunetul plauzibil motto-ul „descentralizării și democratizării finanțelor”, au platformele cripto
s-au ciupercat, toți pretinzând că oferă decontarea tranzacțiilor financiare. Cu excepția
aglomerația și costurile ridicate ale acestor platforme au deschis calea pentru noi participanți,
care au tăiat punctele de securitate pentru a oferi o capacitate de tranzacționare mai mare.
Banii și efectele lor de rețea ar trebui să aibă proprietatea „cu atât mai mult, cel mai vesel”: cu
cât mai mulți bani întâlnesc acceptarea generală, cu atât devin mai folositori servind interesul
public. În schimb, universul cripto se îndreaptă spre opus direcția: „cu cât mai mult, cu atât mai
rău.” Singurii participanți care profită sunt cripto persoane din interior, care extrag chirii de pe
piața speculativă pe spatele noilor intrați a rămas ținând geanta. Acestea fiind spuse, ascensiunea
cripto-ului evidențiază locul tehnologiei în imaginația populară și rolul său de galvanizare în
dezbaterile despre forma lucrurilor a veni. În ciuda defectelor sale bine documentate, cripto oferă
o privire tentantă asupra caracteristici tehnice potențial utile care ar putea îmbunătăți capacitățile
sistemului sistemul monetar actual. Exemplele notabile includ composabilitate și automată

10
execuție, care reprezintă caracteristici cu potențial de a furniza instantaneu decontarea
tranzacţiilor şi transformarea eficienţei aranjamentelor economice [1].
Punctele forte tradiționale ale sistemului pe două niveluri și divizarea munca dintre banca
centrală și sectorul privat poate fi tradusă în a Raport economic anual BRI 2022 XVII stabilirea
cu CBDC-uri angro, depozite tokenizate și alte titluri tokenizate sau active. Noțiunea clasică de
decontare prin înscrierile în contabilitate ale intermediarilor poate găsiți o nouă expresie în
platformele DLT pe care jetoanele sunt transferate în decontare. Economia rămâne aceeași, dar
mediul tehnologic este transformat. Sisteme de plată rapidă de vânzare cu amănuntul cu
interoperabilitate alimentată de aplicație interfețele de programare sau API-urile au o asemănare
puternică de familie cu CBDC-urile de vânzare cu amănuntul. Metafora viitorului sistem
monetar este aceea a unui copac. Cu un solid trunchi furnizat de banca centrală, copacul
găzduiește un ecosistem bogat și vibrant de furnizorii de servicii din sectorul privat care
deservesc utilizatorii în scopul satisfacerii lor economice are nevoie. Și acest ecosistem este
înrădăcinat, la figurat vorbind, în așezarea de pe bilanțul Băncii Centrale.
Băncile Centrale, ca gardieni ai sistemului monetar, sunt angajate într-o lungă perioadă de
timp călătorie pentru a îndeplini viziunea de a-l face versatil și robust. Această călătorie este
necesară să pună în aplicare aranjamente care să anticipeze evoluțiile viitoare, mai degrabă decât
reacționează doar la evoluțiile trecute. Deci, în timp ce sunetul și furia prăbușirii prețurile cripto
atrage toată atenția, ne revine în banca centrală comunitatea să privească în perspectivă spre
aceste obiective pe termen lung. Căci dacă nu începem astăzi, nu vom ajunge niciodată acolo.

11
 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Scopul principal al investigației a constituit cercetarea complexă și interdisciplinară a
conceptului de Sistemului Monetar Internațional ca parte componentă a Monedei și Creditului,
prin determinarea naturii sale din punct de vedere a Monedei și Creditului, a conținutului,
caracteristicilor, scopului și principiilor de aplicare. În urma cercetării și generalizării materiei
expuse în lucrare, formulăm următoarele concluzii:
1.Conceptul de Sistem Monetar Internațional – principala categorie ale Monedei și Creditului, nu
a fost univoc cercetată și interpretată în literatura de specialitate. Analizând lucrările regăsite în
literatura națională și străină, concluzionăm că o problemă identificată în acest sens se referă la
lipsa unicității terminologice a noţiunii de „Sistem Monetar Internațional,” lipsă care răzbate
indiferent din care unghi am privi abordarea temei date.
2. În urma studierii literaturii de specialitate, am ajuns la concluzia că literatura de specialitate nu
dispune de o definiție precisă a noțiunii de „Sistem Monetar Internațional”. În literatura de
specialitate se reflectă doar esența istoricului.
3. Inexistenţa unei cercetări ştiinţifice şi lipsa de cunoştinţe privind fenomenele noi generează
neclarităţi şi dificultăţi în aplicarea Sistemului Monetar Internațional şi, în acest context, am
considerat ca fiind benefică şi necesară o noua abordare asupra acestei teme din punct de vedere
al Monedei și Creditului.
Sintetizând asupra aspectelor ce țin de management abordate în studiul destinat Sistemului
Monetar Internațional, relevăm următoarele recomandări:
1. Propunem spre recomandare în Monedă și Credit, definiția Sistemului Monetar Internațional.
Astfel, “Sistemul Monetar Internațional se referă la sistemul și regulile care guvernează
utilizarea și schimbul de bani în întreaga lume și între țări. Fiecare țară are propria sa monedă
ca monedă, iar sistemul Monetar Internațional guvernează regulile de evaluare și schimb al
acestor monede.”
2. La fel considerăm oportun să se pună accent pe perfecţionarea şi pregătirea continuă a unor
metode de perfecționare a Sistemului Monetar Internațional.

12
 BIBLIOGRAFIE
1.Anual Economic Report.June 2022.[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe Internet:<
https://www.bis.org/publ/arpdf/ar2022e.pdf>
2.International Monetary System.[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe Internet:<
https://www.sciencedirect.com/>
3.RAKESH MOHAN.The International Monetary System:Where are We and Where Do where
need to go?[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe Internet:<www.imfg.org.>
4.Sistemul Monetar Internațional.[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe Internet:<
https://www.academia.edu/>
5.Sistema Monetario Internazionale.[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe Internet:<
https://www.treccani.it/>
6.Sistema Monetario Internazionale 2021.[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe
Internet:<www.it.economia-pedia.com>
7.Stages of Evolution of International Monetary System since Gold Standard.[online][citat 2022-
11-29].Disponibil pe Internet:< http://economyria.com/international-monetary-system/>

13