Sunteți pe pagina 1din 82

MOLDCOOP

Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova

Catedra Finanţe şi Bănci


Se admite pentru susţinere
Şef catedră Elena Fuior
“____”____________2009

Teză de licenţă
la tema: Gestiunea activelor şi pasivelor bancare şi posibilităţi de
optimizare

Efectuată de studentul Antonciuc Daniel


Facultăţii Contabilitate şi Informatică Economică
Specialităţii Finanţe şi Bănci
Grupei 3FB-31 __________
/ semnătura /

Conducător ştiinţific
Caraganciu G.,lector superior ___________
/ N.P., titlul ştiinţific / / semnătura /

CHIŞINĂU 2009
Cuprins

Introducere...................................................................................................................2
CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND RESURSELE
BĂNCILOR COMERCIALE.....................................................................................6
1.1. Tipologia si structura resurselor ale băncii comerciale.................................6

1.2. Resursele proprii a băncii, modul de formare si gestionare........................10

1.3. Resursele de depozit şi nondepozit, rolul şi particularităţile lor în cadrul


băncii................................................................................................................15

CAPITOLUL II. ASPECT PRACTIC AL OPERAŢIUNILOR ACTIVE ŞI


PASIVE ALE B.C. „BANCA SOCIALĂ” S.A.....................................................29
2.1 Analiza generală a băncii comerciale „Banca Socială” S.A.........................29

2.2 Analiza operaţiunilor active a BC “Banca Socială” S.A. …………………34


2.3 Analiza operaţiunilor pasive a BC “Banca Socială” S.A………………….44

CAPITOLUL III. DIRECŢII ŞI STRATEGII DE OPTIMIZARE A


ACTIVELOR ŞI PASIVELOR BANCARE........................................................55
3.1 Elemente fundamentale în gestiunea bazei de resurse active şi pasive a
băncii în vederea diminuării expunerii la riscuri.........................................55
3.2 Administrarea riscurilor apărute în procesul de funcţionare a băncii.......62
3.3 Strategii de formare resurselor a BC “Banca Socială” S.A.........................68
Concluzii şi recomandări..........................................................................................76

Bibliografie.................................................................................................................79
Anexe...........................................................................................................................82

2
INTRODUCERE

Sistemul bancar asigura înlănţuirea logică a operaţiunilor şi tranzacţiilor active şi


pasive efectuate în sfera de activitate specifica. El cuprinde urmatoarele categorii de
bănci: bănci comerciale, bănci de afaceri, bănci de depozit, bănci de credit, bănci
industriale, bănci agricole, etc. Activitatea sistemului bancar ţine cont de cele trei
criterii de gestiune bancară eficient reprezentate de rentabilităte, risc şi restricţii
reglementare.
În cadrul economiilor naţionale, băncile comerciale sunt băncile cu cea mai mare
pondere. Acest lucru se datorează faptului că au menirea de a atrage depuneri în
conturi (de a crea depozite) atât din sectorul public cât şi din cel privat şi în funcţie de
aceste depuneri de a acorda credite. Băncile comerciale sunt întreprinderi căutătoare
de profit privat punând în balanţă riscul şi întrările în managementul de portofoliu cu
scopul de a maximiza averea acţionarului.

Actualitatea temei de cercetare. Dat fiind esenţa activităţii bancare care constă în
asigurarea fluxurilor financiare între sectoarele economiei caracterizate prin deficit şi
surplus de resurse, proces caracterizat prin modificarea valorii, termenilor şi alţi
parametri ai economiilor în momentul direcţionării acestora către investiţii,
determinarea elementelor şi pîrghiilor optime de gestiune a procesului de
transformare a pasivelor în active prezintă un interes de maximă actualitate.
In plus, situaţia prezentă a sistemului financiar contemporan este caracterizată prin
creşterea vitezei de executare a operaţiunilor şi de reducere a termenului de luare a
deciziilor. Această tendinţă este caracteristică nu numai operaţiunilor cu caracter
speculativ, dar şi se referă la operaţiunile bancare clasice, cum ar fi formarea
portofoliului de credite şi investiţional, prestarea serviciilor de decontare şi de
consulting. Aceasta solicită din partea băncii crearea unui model de gestiune
multifactorial, integrat, cu evidenţierea totalităţii de interdependenţe existente
Însă organizarea practică a procedurii, cînd este necesar concomitent de a balansa
între resurse şi cererile la resurse, gestiunea riscurilor, corect şi eficient de a construi

3
economia internă prin aplicarea preţurilor de transfer şi toate acestea în regim on-
line, ştiind că bilanţul bancar este închis la sfîrşitul acestei zile este destul de
complex în formarea managementului bancar. Şi în prezent, cînd majoritatea băncilor
o pun în categoria problemelor fundamentale, s-a dovedit că ocupă mult timp, e
destul de complicat, este un lanţ lung de activităţi, care solicită un nivel înalt de
calificare şi implicarea părţii majoritare a managerilor băncii.
Scopul tezei este redarea caracterului corelărilor existente între activele şi pasivele
bancare, factorii ce o generează şi evaluarea calitativă şi cantitativă a impactului
fenomenului de modificare sau menţinere a dezechilibrului creat asupra activităţii
băncii comerciale în vederea elaborării recomandărilor privind eficientizarea
mecanismului de gestiune al activelor şi pasivelor bancare, atît la nivel operativ, cît şi
strategic.
Obiectivul principal al activităţii unei bănci comerciale îl constituie finanţarea în
lei şi în valuta a persoanelor fizice şi juridice , care acţionează în cadrul economiei de
piaţă, în ţara şi în străinatate, mobilizarea surselor temporar disponibile, finanţarea
prin credite pe termen scurt, mediu şi lung a activităţii de producţie, comerţ, prestări
servicii, comerţ exterior, investiţii, efectuarea tuturor tipurilor de operaţiuni bancare
şi acordarea de asistenţă economico-financiară agenţilor economici .
Gradul de studiere a temei de cercetare. Tema de cercetare presupune abordarea
unei problematici foarte complexe şi cu numeroase şi variate
interdependenţe cantitative şi calitative aferente procesului de gestiune a activelor şi
pasivelor. Această complexitate oferă posibilitatea identificării şi selectării în calitate
de criteriu de cercetare a mai multor variabile. Pornind de la aceste considerente, am
limitat aria cercetărilor la acele transformări economice care exercită un impact
maxim asupra gestiunii băncii şi atingerii obiectivelor globale.
Conform scopului şi sarcinilor lucrării, teza este concepută cu următoarea
structură: introducere, trei capitole, încheierea cu sinteza rezultatelor, bibliografie,
anexe.

4
Introducerea cuprinde argumentarea actualităţii şi importanţei temei propuse
pentru studiu, se vor formula scopurile şi obiectivele de cercetare, se va menţiona
baza metodologică şi consecutivitatea efectuării studiului, reflectă structura tezei şi
conţinutul succint a capitolelor.
În primul capitol am efectuat argumentarea teoretică a problemelor ce ţin de
operaţiuni active şi pasive, funcţiile acestora, menţinerea lichidităţii bancare. Am
făcut o sinteză succintă a surselor bibliografice privind clasificarea şi caracteristica
acestor operaţiuni cum pe plan naţional, atât şi internaţional. Tot în acest context am f
elucidat operaţiunile investiţionale ale băncii comerciale, precum şi problemele ce ţin
de operaţiunile active şi pasive. În cadrul abordării temei date am făcut apel la actele
normative în vigoare.
În capitolul doi al tezei am efectuat analiza privind organizarea operaţiunilor active
şi pasive, se vor stabili particularităţile lor, în baza materialelor statistice vor fi
prezentaţi principalii indicatori prin intermediul cărora se vor sintetiza operaţiunile
active şi pasive. Tot aici am efectuat unele previziuni ce vor viza reflecţii privind
influenţa diferitor factori asupra efectuării operaţiunilor active ai băncii comerciale,
riscurilor bancare.
Capitolul trei cuprinde evidenţierea perspectivelor de dezvoltare a activităţii
băncii comerciale privind introducerea operaţiunilor noi, problemelor optimizării
managementului gestiunii activităţii bancare. Am prezentat strategii de gestiune a
operaţiunilor active şi pasive. Se va elabora propuneri în vederea optimizării
activităţii bancare, precum şi modalităţi de realizare a acesteia.

În concluzii şi recomandări am generalizat rezultatele obţinute în baza studiului


efectuat, am formulat principalele sugestii şi propuneri ce ţin de perspectivele
perfecţionării operaţiunilor active şi pasive a băncii comerciale, care pot fi
evidenţiate în rezultatul cercetării. Tot aici am făcut corelarea părţii teoretice cu
partea practică.

5
Capitolul I: Abordări teoretice privind resursele băncilor comerciale.
1.1 Tipologia şi structura resurselor ale băncii comeciale.

Conform definiţiei de termeni bancari resursele bancare sunt totalitatea


mijloacelor băneşti de care dispune o bancă utilizate în operaţiile sale de creditare si
alte operaţiuni specifice, constituite din capitalul social, fondul de rezervă, alte
fonduri constituite, etc.
Vom recurge la definirea resurselor şi mijloacelor bancare prin analiza definiţiilor şi
conceţiilor clasice, care au existat şi concepţiilor actuale. Astfel, pentru a exista
relaţia de credit trebuie create premisele manifestării intermedierii financiare, a
sublinierii interesului celor două părţi prin încheierea acordului. Însă pentru ca una
din părţi, respectiv creditorul să îşi poată indeplini rolul trebuie să deţină stocul
financiar adecvat operaţiunilor sale. Resursele financiare împrumutate de creditor de
la posesorii naturali: indivizii, statul si antreprenorii prezintă o evoluţie specifică şi o
dimensiune concretă legată de procesul economisirii.

Baza activităţii oricărei bănci este procesul de atragere a resurselor temporar


disponibile ale persoanelor fizice şi juridice. Deoarece din contul acestor mijloace
atrase banca oferă serviciile sale. Totalitatea resurselor băncii sunt cuprinse în cadrul
operaţiunilor pasive ale băncii. La rândul lor ele cuprind obligaţiunile băncii şi
capitalul şi rezervele.
Sistemul financiar bancar care are ca obiect instrumentele si tehnicile de plata
reprezintă un domeniu de importanţă majora in desfaşurarea operaţiunilor economice
si financiare in economia de piaţă. Aceste operaţiuni economice se efectueaza cu
ajutorul capitalului bancii, instrumentul cu care banca isi desfaşoară activitatea, în
acelaşi timp fiind ca o garanţie a bancii pentru deponenţii săi.
Toate aceste trasături ale capitalului au facut ca resursele băncii, baza forte a
bancii, sa fie un obiect de cea mai mare importanţă in studiul activităţii bancare, să i
se acorde o importanta primordială.
Evoluţiile in domeniu, care au fost determinate atit de creşterea considerabilă a

6
dimensiunilor activităţii bancilor au facut ca banca să ocupe un loc foarte important
in activitatea economică a unei ţari şi respectiv se pun eforturi organizatorice de a
opera cu maximă eficienţă.
Sistemul financiar bancar ca o parte specifică a relaţiilor monetare privind
instrumentele si tehnicile de plată s-au dezvoltat puternic susţinută de tehnologia
modernă, de progresile intense ale informaticii şi telecomunicaţiilor.
In ţările dezvoltate, ultimii 10 – 15 ani au reprezentat o etapa de ample
transformari in domeniul bancar care au solicitat acţiuni ample de organizare şi
reorganizare a resurselor bancii.
Extinderea relaţiilor bancare cu ţările din Uniunea Europeana şi toate străduinţile
sistemului bancar de a ne alinia si integra cit mai repede in spaţiul economic
european necesită cu prioritate cunoaşterea normelor bancare care în principal ţin de
resursele băncii, de mărimea lor, de administrarea lor.
Deci resursele Băncilor Comerciale sunt formate din resursele proprii şi atrase.
Resursele proprii sunt constituite din capitalul subscris de acţionari şi
beneficiile distribuite şi înglobate în diferite fonduri de rezervă sau de risc.
Ca orice societate, o bancă poseda un capital propriu. Dar acest capital este
neînsemnat în raport cu cifra de afaceri şi constituie mai mult o garanţie faţă de
deponenţi.
Capitalul propriu – o parte necesară a resurselor financiare a oricărei
înterprinderi. Formarea capitalului prezintă o etapă obligatorie, care precedează
începutul activităţii băncii. În acelaşi timp funcţia, rolul şi mărimea capitalului
propriu al băncii au o importanţă majoră în comparaţie cu alte domenii de
antreprenoriat. Asa cum pe contul capitalului propriu băncile acoperă aproximativ
10% din necesităţile totale de resurse, pe cînd corporaţiile nefinanciare raportul
acesta constituie 40-55% (in unele domenii si mai mare).1
Aceasta specifică a băncilor este legată cu un şir de conjuncturi. În primul rînd
băncile prin rolul său de intermediar pe piaţa financiară atrag sume mari de capital

1
Grigorita Cornelia, Activitate bancara, Editura Cartier, Chisinau 2005,pag.167

7
străin în formă de depozite de la populaţie, întreprinderi si instituţii guvernamentale.
Tot odată ele asigură o dirijare efectivă şi păstrarea acestor rezerve.
Intr-al doilea rînd, sistema guvernamentală de asigurare a depozitelor, introdusa
in SUA in anii '30, esenţial a micşorat riscul de retragere în masă a depozitelor şi a
permis băncilor de a micşora resursele proprii, necesare pentru asigurarea lichidităţii.
În sfîrşit, în al treilea rînd, activele bancare, prezentate sub diferite aspecte de
obligaţiuni financiare, de regulă, au o lichiditate mai înaltă şi sunt mai repede
realizate pe piaţă, decît activele companiilor nefinanciare. Aceasta permite băncilor
posibilitatea de o mobilizare mai rapidă a resurselor băneşti şi efectiv micşorează
necesitatea lor de capital propriu. Ca consecintă, băncile pot menţine o proporţie
relativ mică între capitalul propriu şi active in comparaţie cu companiile nefinanciare.
Mărimea resurselor proprii ale bancii depinde de caracterul operaţiunilor active
efectuate de ea. Orientarea activităţii băncii spre operaţiunile cu un grad înalt de risc
necesită o mărire a resurselor proprii a acestor bănci. Resursele proprii necesare
băncii şi mărimea acestor depinde şi de nivelul de dezvoltare a pieţii resurselor de
creditare, precum şi de politica creditară promovată de banca centrala.
Ţinînd seama de rolul şi funcţiile Băncii Comerciale, activităţile financiare ale
acestei pot fi clasificate în patru tipuri de operaţiuni:
1.Operaţiunile pasive care reprezintă operaţiuni de constituire a resurselor
financiare şi a capitalului propriu;
2.Operaţiunile active care cuprind operaţiunile de utilizare a resurselor în scopul
obţinerii de profit, evidenţiindu-se în activul bilanţului;
3.Operaţiuni de intermediere - operaţiunile între cele pasive şi active;
4.Operaţiuni facultative.
Operaţiunile pasive au o importanţă majoră în activitatea fiecărei bănci deoarece
reprezintă operaţiunile de formare a rezervelor financiare şi a capitalului.Din această
categorie fac parte:

-depozite la vedere şi la termen;

8
-împrumuturi de la Banca Centrală şi de la alte instituţii financiare;
-capitalul propriu şi fondurile de rezervă.
Constituirea şi utilizarea depozitelor bancare reprezintă una din principalele
funcţii ale băncii. De obicei, resursele atrase de banca constituie aproximativ 80-90
% din resursele totale ale bancii.Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru
realizarea operaţiunilor active.Mobilizarea pe un termen anumit a mijloacelor băneşti
temporar disponibile de la persoanele fizice şi juridice îi permite băncii să folosească
aceste mijloace pentru creditarea agenţilor economici. A căuta, a menţine, a creşte cît
mai mult volumul acestor depozite este principala operaţiune de atragere a
resurselor-pentru că această activitate procură băncii “marfă“ care constituie obiectul
comerţului ei - banul.
În funcţie de caracteristicile resurselor atrase, ele pot fi grupate in:2
resurse depozit, pe care banca le poate avea in portofoliul ei.Dintre acestea fac
parte:
1. conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice,
ale instituţiilor financiare şi publice, ale băncilor şi Trezorăriei statului;
2. depozite la vedere şi la termen ale persoanelor fizice si juridice;
3. certificatele de depozit;
4. depozite ale instituţiilor financiare internaţionale, depozitele corespondente
ale altor bănci;
5. sumele în tranzit între unităţile băncii;
-resurse nondepozit, pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar fi
lipsa de lichidităţi. Dintre acestea fac parte:
1. împrumuturi de la Banca Naţionala a Moldovei;

2. imprumuturile de pe piaţa interbancară de la alte bănci, vînzarea temporară a


bonurilor de trezorerie şi a altor titluri de stat sau a valorii mobiliare
corporative pe care le are în portofoliul ei;

2
Grigorita Cornelia, Activitate bancara, Editura Cartier, Chisinau 2005,pag 173

9
3. emiterea obligaţiunilor, cambiilor bancare.

1.2 Resursele proprii a băncii, modul de formare şi gestionare.

Resursele băncii reprezintă totalitatea mijloacelor proprii şi atrase ale băncii


aflate la dispoziţia băncii şi utilizate pentru înfăptuirea operaţiunilor active.
Resursele proprii ale băncii reprezintă totalitatea fondurilor create de bancă pentru
asigurarea stabilităţii financiare, activităţi comerciale şi gospodăreşti şi beneficiul
căpătat din activitatea băncii. Fondurile create de bancă au diferite destinaţii, diferite
surse de formare. Resursele proprii ale băncii sunt formate din:
-Capitalul propriul al băncii – totalitatea fondurilor şi resurselor create în
special, destinate asigurării stabilităţii economice, acoperirii pierderilor eventuale şi
aflate în utilizare pe tot parcursul funcţionării băncii.
-Capitalul bancar brut reprezintă totalitatea fondurilor plus profitul.
-Capitalul bancar net reprezintă capitalul bancar brut din care scadem cheltuieli
cu caracter capital (pierderi). Pierderile înregistrate = datoria debitoarea = creanţe cu
termen mai mare de 30 zile şi propriile acţiuni răscumpărate.
Capitalul bancar este alcătuit din 3 părţi:3
I. Capital acţionar:
a. acţiuni simple;
b. acţiuni privilegiate;
c. surplusul de capital;
d. beneficiul nerepartizat.
II. Capital de rezervă:
a. Rezerva pentru evaluarea mijloacelor fixe;
b. Rezerva pentru achitarea pierderilor din împrumuturile
nerambursate;
c. Rezerva pentru cazuri neprevăzute.
III.Obligaţiuni pe termen lung:

3
Tomas Mayer "Banci si activitate bancara". Bucuresti 1995,pag 75

10
a. Împrumuturi subordonate;
b. Note capitale şi obligaţiuni;
c. Alte hârtii de valoare, achitate din contul realizării
acţiunilor.
Capitatul bancar poate fi format din următoarele 2 surse:
a)mijloacele căpătate de pe urma vânzării acţiunilor băncii;
b)beneficiul băncii.
Structura capitalului băncii nu este omogenă. Componenţa calitativă a capitalului
poate varia pe parcursul anului în dependenţă de un şir de factori.Structura capitalului
bancar este reglementată de organele de reglementare bancară şi de subdiviziunile
speciale interne ale băncii.
Funcţiile Capitalului propriu:4
1. funcţia de protecţie(de bază) – înseamnă protecţia deponenţilor şi a
creditorilor băncii. În caz de falimentare a băncii, din acest fond sunt achitate toate
obligaţiunile faţă de deponenţi şi creditori; se menţine solvabilitatea pe parcursul
activităţii băncii indiferent de apariţia unor cheltuieli neprevăzute.
2. funcţia operativă – are importanţa în procesul de constituire şi fondarea băncii.
La etapa iniţială din resursele constituite se va procura clădiri, utilaje, se va plăti
salariul pînă la momentul obţinerii beneficiului propriu.
3. funcţia de reglementare – capital bancar propriu în permanenţă este
reglementat şi supravegheat de către autorităţile statului în persoana băncii centrale.
Resursele băncii pot face parte din capital propriu în cazul în care satisfac
următoarele cerinţe: - stabilitate - subordonare - lipsa calculării unor venituri în forma
fixă (rezultatul financiar)
Banca comercială poate forma mai multe fonduri, cele mai importante sunt:
1) Fondul statutar – îndependenţa de structura juridico-orgaizatorică a băncii.În
RM băncile sunt create ca Societăţi pe Acţiuni: - prima emisiune este totdeauna de tip
închis – destribuirea între fondatori. A doua emisiune poate avea loc numai după ce a

4
Basno Cezar, Dardac Nicolae. Operatiuni bancare, Editura Tehnica si Pedagogica, Bucuresti, 1996,pag 87

11
fost achitate toate acţiunile emise prima dată. A doua emisiune poate fi atît de tip
închis cît şi de tip deschis ceea ce este prevăzut de statutul băncii sau de adunarea
generală a acţionarilor, dacă statutul nu prevede ce tip de emisiune poate efectua
banca, atunci va fi o emisiune publică. Nu se permite emisiunea obligaţiunilor pentru
formarea fondului statutar, deasemenea nu se permite emisiunea simultană a
acţiunilor şi obligaţiunilor.Obligaţiunile emise nu pot depăşi 25% din valoarea
fondului statutar. Acţiunile priveligiate nu pot depăşi 10% din mărimea fondului
statutar.
Capitalul acţionar într-o bancă este forma din:
A. capital acţionar propriu zis: a)acţiuni simple;b)acţiuni priveligiate ;c)surplus
de capital (valoarea de emisiune minus valoarea nominală);d)profitul anului curent
sau anilor trecuţi.
B. datorii subordonate.
2) Fondul de rezervă – în RM trebuie să constituie 25% din capital statutar. El
se utilizează la plata devidendelor la acţiunile priveligiate şi dobînzilor pentru
obligaţiuni în cazul în care în perioada curentă banca nu a înregistrat profit şi este
format din: profit pînă la impozitare (băncile se străduie ca mărimea lui să depăşească
minimul necesar).
3) Fondul de risc – este format pentru acoperire de pierderi legate de activitate
de creditare.
Datoriile subordonate – reprezintă obligaţiuni neasigurate pe termen scurt.În
prezent şi în RM băncilor comerciale li se permite de a emite datorii subordonate. Se
numesc subordonate din cauza că există o subordonare în procesul de lichidare a
băncii, adică se vor rambursa mai întîi datoriile faţă de creditori şi deponenţi, în a
doua instanţă creditorii care au cumpărat acţiunile neasigurate şi în a treia instanţă
datoriile faţă de acţionari.
Eficienţa capitalului – ca esenţa reprezintă sensibilitatea băncii faţă de risc.
Capitalul bancar trebuie să fie suficient deoarice reprezintă primele resurse de care
dispune banca, cu toate acestea pentru banca nu este benefică o capitalizare prea

12
mare, deoarece nu tot capitalul va fi pus în funcţiune, o parte din capital va staţiona,
însă aceasta nu va scuti banca de plata devidendelor.
În evoluţie s-a utilizat mai mulţi indicatori pentru a caracteriza suficienţa
capitalului:5
Coeficient I – reprezintă raportul dintre capitalul propriu şi mărimea totală a
depozitelor bancare. Acest indicator se calcula de bănci în anii ’20 – ’30 şi se
considera optimă relaţia dintre cele două să fie în jurul la 10%.
Coeficient II – reprezintă raportul dintre capital propriu şi active ponderate la
risc. La început aceasta relaţie a fost egală cu 20%, apoi s-a micşorat pînă la 15%.
Coeficient III – reprezintă reportul dintre capital propriu şi total active. Se
considera optimă valoarea de 20%. Toate încercările de a stabili metodologia de
calcul a capitalului bancar a fost definitivată în 1987, apoi completată în 1988 la
Basel(Belgia). Atunci a fost convocată o conferinţă la care a participat 12 ţări prin
băncile lor centrale şi au stabilit modul de calcul al capitalului bancar şi coeficientului
activelor ponderate la risc:
Acest comitet a mai stabilit că capitalul bancar se va compune din 2 părţi:
1) Capital de gradul „I”(întîi), capital de bază, care se calculează ca suma
dintre:
a) Acţiuni ordinare; (+)
b) Acţiuni preferenţiale cu dividende nefixate şi acţiuni preferenţiale cu
dividende fixate necumulative emise cu termen nelimitat; (+)
c) Surplus de capital (mijloace băneşti obţinute de la comercializarea acţiunilor
peste valoarea nominală (fixată), incluse in punctele a) şi b); (+)
d) Profitul nedistribuit şi rezervele obţinute sau majorate ca rezultat al distribuirii
profitului; minus suma totală a următoarelor:
e) Mărimea necompletată a reducerilor pentru pierderi de la credite şi leasing
financiar (fondul de risc); (-)
f) Active nemateriale nete. (-)

5
Lucian C.Ionescu.,Bancile si operatiunile bancare, Bucuresti, Editura Economica, 1996,pag 58

13
2) Capital de gradul „II”(doi), capital suplimentar, care se calculează ca suma
dintre:
1. Acţiuni preferenţiale cumulative şi parţial cumulative cu scadenţă nefixată.
2. Surplusul de capital atribuit acţiunilor preferenţiale cumulative şi parţial
cumulative inclusiv acţiunilor preferenţiale convertibile în acţiuni ordinare sau în alte
clase de acţiuni preferenţiale.
3. Datoriile subordonate cu scadenţă nefixată, cu condiţia că corespund
următoarelor cerinţe: a) sînt neasigurate şi complet achitate; b) nu sînt recuperabile la
cererea deţinătorului; c) rambursarea datoriei este solicitată de către deţinător peste
un termen nu mai mic de 5 ani de la data apariţiei acesteia şi cu condiţia obţinerii
permisiunii prealabile de la Banca Naţională, eliberată în condiţiile art.7(2); d) pot fi
disponibile pentru a acoperi pierderile fără ca banca să fie nevoită să înceteze
activitatea; e) în cazul lichidării datoria se achită după onorarea cerinţelor tuturor
creditorilor băncii, dar înaintea satisfacerii cerinţelor acţionarilor; f) contractul să nu
stipuleze clauze care ar putea anula caracteristicile datoriilor subordonate.
4. Datorii subordonate cu scadenţă şi acţiunile preferenţiale, răscumpărarea
şi/sau convertirea cărora este prevăzută prin decizia de emitere a lor, recuperabile cu
termen limitat cu condiţia că îndeplinesc următoarele condiţii: a) sînt neasigurate şi
complet achitabile; b) au un termen minimal fix pînă la scadenţă nu mai mic de cinci
ani; c) nu sînt recuperabile pînă la scadenţă la cererea deţinătorului; d) în cazul
lichidării datoria se achită după onorarea cerinţelor tuturor creditorilor băncii, dar
înaintea satisfacerii cerinţelor acţionarilor; e) contractul să nu stipuleze clauze care ar
putea anula caracteristicile datoriilor subordonate; f) în ultimii cinci ani pînă la
scadenţă se va aplica în fiecare an o amortizare de 20 % pentru a reflecta descreşterea
valorii acestor instrumente; g) suma totală a datoriei subordonate şi a acţiunilor
răscumpărarea şi/sau convertirea cărora este prevăzută prin decizia de emitere a lor,
cu termen limitat incluse în capitalul de gradul II trebuie limitată la 50 % din suma
capitalului de gradul I Minus:

14
5. Mărimea sumei punctelor 1), 2), 3) şi 4) care depăşeşte mărimea capitalului de
gradul I.
Capital normativ total(CNT) – reprezintă suma dintre Capital de gradul I şi II
minus cota de participare în capitalul altor bănci.6
Coeficientul suficienţii capitalului cu active ponderate la risc se calculează ca:

Conform comitetului de la Basel s-a stabilit că numai puţin de 50% trebuie să fie
capital de gradul I, acest coeficient pentru capitalul de gradul I trebuie să fie 4%, iar
coeficientul total CNT – 8%. Insă ţărilor cu economie in tranziţie i s-a permis să
adopte decizii mai stricte pentru a micşora numărul băncilor falimentate, deaceea in
RM coeficientul suficienţei capitalului cu active ponderate la risc trebuie să fie egal
cu 12%.

1.3 Resursele de depozit şi nondepozit, rolul şi particularităţile lor în cadrul


băncii.

O caracteristică a băncilor comerciale este aceea că efectuează toate tipurile de


operaţiuni bancare. Activitatea lor este diversă şi se poate modifica liber în funcţie de
cerinţe, posibilităţi şi propria orientare. Totuşi , operaţiunile de baza sunt reprezentate
de constituirea de depozite si utilizarea lor în scopul acordării de credite agenţilor
economici. Ele sunt organizate ca societăţi comerciale şi urmăresc obţinerea de profit.
Băncile comerciale din Moldova au lansat o gamă largă de depozite, condiţiile cărora
sunt elaborate astfel încît să satisfacă necesităţile deponenţilor. Cu depozitele bancare
noi păstrăm banii în siguranţă, avem posibilitatea să înmulţim mijloacele accumulate,
avem acces la banii noştri oricînd avem nevoie, in caz de necesitate depozitul poate
servi drept gaj pentru a obţine un credit. Banca garantează siguranţa mijloacelor
băneşti, confidenţialitatea deponenţilor şi eliberarea mijloacelor la prima cerere a
deponentului.
6
Cocriş, V., Tehnici şi operaţiuni bancare, Editura Universitǎţii, Iaşi, 1997

15
Depozitele bancare reprezintă pentru majoritatea băncilor comerciale principala
resursă financiara şi se formează din doua mari categorii:depozite la vedere şi
depozite la termen. Depozitul bancar constituie mijloacele băneşti încredinţate unei
bănci spre păstrare, fără specificarea unui termen sau pe un termen anumit
fixat,deponentul avînd dreptul să-şi retragă conform termenului stabilit mijloacele
băneşti cu o dobîndă stabilită.
Actualmente practica bancară utilizează diverse conturi de depozitare şi
numărul lor continuă să crească.Acest proces este condiţionat de tendinţa băncilor de
a satisface cerinţele clienţilor şi de a atrage economiile lor în conturile
băncii.Ponderea cea mai mare a resurselor atrase o constituie mijloacele acumulate în
conturile de depozit. În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt clasificate după
următoarele modalităţi:7
-Tipul depozitării pînă la momentul atragerii resurselor;
-Categoria deponenţilor;
-Categoria valutei în care se deschide contul de depozit;
-Modul de calcul şi de achitare a dobînzii.
Depozitul reprezintă o valoare dată spre păstrare, deosebim clasificarea:
1. în dependenţă de categoria deponenţilor:
- persoane fizice
- persoane juridice.
2. în dependenţă de condiţiile contractuale:
- la vedere
- la termen
- de economii.
3.în dependeţă de categoria valutei:
-depozite in moneda naţionala
-în valuta străina
4.duăa modul de calcul şi achitarea dobînzii:

7
Grigorita Cornelia, Activitate bancara, Editura Cartier, Chisinau 2005,pag 56

16
-depozite şi conturi fără dobînda:
-fără dobînda
-conform modului de calcul al dobînzii:
a)metoda dobînzii simple ---formula de calcul D=Si*Rd*n(zile)/100% *N(360
zile)
b) metoda dobînzii compuse ---Formula de calcul St=Si(1+Rd/100)ⁿ .
Depozitele la vedere reprezintă soldurile conturilor de disponibil sau curente ale
agenţilor economici pe care aceştia le utilizează pentru diferite plăţi sau în care
încasează diferite sume de bani şi pe care băncile le remunerează cu o dobandă mai
mică decît nivelul mediu al acesteia sau nu le remunerează. Ele au un caracter
oscilator avînd în vedere că titularii pot dispune în orice moment utilizarea lor pentru
plăţi sau retragerea lor, potrivit propriilor interese. În practică, plăţile din depozite se
înregistrează ca încasări în alte conturi, iar plăţile în conturi către alte bănci se
compensează parţial prin încasări în conturile clienţilor efectuate de către alte bănci.
Astfel se poate afirma ca suma soldurilor succesive ale conturilor de depozit rămîne
la dimensiuni relativ apropiate în condiţiile unei variaţii mari a volumului fiecărui
depozit de la zi la zi. În consecinţă, se poate vorbi de un sold mediu permanent al
depozitelor ce poate fi folosit drept resursă de creditare de către bancă. Oricum,
băncile trebuie să manifeste prudenţă în utilizarea acestor depozite întrucît angrenarea
resurselor din depozitele la vedere în proporţii exagerate poate crea dificultăţi
băncilor, daca deponenţii ar solicita retrageri sau plăţi în volume neprevăzute.8
Depozitul la vedere are următoarele caracteristici:
1. mijloacele pot fi depuse în cont şi retrase fără preaviz.
2. pe baza acestor conturi pot fi eliberate cec-uri.
3. pot fi retrase atît sub formă de numerar cît şi prin virament.
4. deţinătorul contului va plăti un comision în sumă fixă lunar sau pentru fiecare
cec emis.

8
Ilinca Gorobet, Bazele Activităţii Bancare,Asem,2007,tema 3,pag 3

17
5. banca comercială este obligată să menţină la banca centrală rezerve mai mari
pentru depozitele la vedere faţă de cele la termen (rezervele minime obligatorii).
Din categoria depozitelor la vedere fac parte:
-conturi deschise de persoane fizice cu menţiunea depozit la vedere
-conturi curente (de decontare) deschise de unităţile economice
-conturi corespondente deschise în BNM şi alte bănci comerciale.
Din categoria depozitelor la vedere mai fac parte:
Conturile hibrid, sau mixt – este o sinteză între contul de decontare şi contul de
împrumut. Clientului de către bancă i se deschide un singur cont în care sunt reflecate
toate operaţiunile. Dacă soldul contului obţine credit, banca are mijloace proprii, dacă
în debit, înseamnă că banca a împrumutat clientul (ia acordat credit). În ambele cazuri
banca calculează dobînzi, în cazul în care dobînzile se calculează în creditul contului
sunt mai mici decît dobînzile calculate pe debit.
Conturile Overdraft – cont analogic cu contul curent, însă nu este cont sintetic,
adică pe el nu sunt reflectate toate operaţiunile clientului, particularitatea acestui cont
este că pe contul de decontare, clientului i se acceptă uneori să aibă sold debitor,
aceasta şi reprezintă overdraft-ul, adică sold debitar pe cont de decontare. Deosebirea
dintre cont curent şi overdraft constă in faptul că dacă soldul pe debit la contul curent
este permanent, atunci la overdraft sunt întîmplătoare. Există un contract încheiat
între bancă şi client, în ceea ce priveşte mărimea overdraft-ului şi termenul de
lichidare.
Conturile Now – constau in posibilitatea de a achita instrumente de plată (cec-
uri) in folosul persoanelor terţe. Aceste conturi de obicei se deschid persoanelor fizice
sau instituţiilor non-profit.
Depozitele la termen apar datorita excedentelor dintre nevoia şi resursele de
finanţare ale întreprinderilor pe o perioada de timp sau datorită economiilor
populaţiei. Ele au la baza o convenţie între deponent şi depozitar (banca comerciala)
în care deponentul se obligă să lase la dispoziţia băncii respective fondurile o
perioada de timp (numită termen), iar banca să-i bonifice o dobîndă. Aceasta din

18
urma are un nivel mai mare faţă de dobînda bonificată de bancă la depozitele la
vedere, nivel care se apropie de media pieţei. Deponentul poate denunţa convenţia
retrăgîndu-şi înainte de termen depozitul, el fiind penalizat de către bancă prin
bonificarea unei dobînzi, care in general se situează la nivelul celei bonificate la
depozitele la vedere. Şi în cazul acestor depozite băncile trebuie să manifeste
prudentţă datorită ultimei situaţii menţionate. Dar spre deosebire de cele la vedere,
depozitele la termen creează o bază sigură de fructificare în procesul de creditare pe
termene corelate cu natura şi durata acestor resurse.
Dobînzile acordate de către banci variază în funcţie de perioada pe care este
constituit depozitul - 1,3,6 sau 12 luni, etc. Dezavantajul principal al acestor depozite
este că banii plasaţi nu pot fi retraşi decît la expirarea acestei perioade. Dacă banii
sunt retraşi înainte, dobînda aferentă depozitului este pierdută.
Deşi dobînzile variază de la o bancă la alta în funcţie de politica, strategiile dar şi
posibilităţile fiecărei bănci, ele se menţin la un nivel relativ scăzut faţă de
rentabilităţile oferite de alte tipuri de plasament. Însa, riscul unor plasamente în
depozite la bănci este relativ scăzut, conferind atractivitate acestor instrumente de
economisire. Băncile comerciale sunt supuse autorizării şi supravegherii Băncii
Naţionale a Moldovei, sunt obligate să îndeplinească anumite condiţii (nivelul minim
al capitalului reglementat prin lege, existenta unor rezerve obligatorii, etc) şi îşi
desfăşoară activitatea după reguli bine-stabilite.
Caracteristica Depozitelor la Termen: 9
1. aceste conturi nu sunt destinate pentru efectuarea decontărilor şi in baza lor nu
se sliberează cec-uri.
2. mijloacele pe aceste conturi circulă foarte incet
3. mijloacele de pe aceste conturi pot fi retrase doar după preaviz
4. rata dobînzii e mai mare decît la depozitele la vedere şi de multe ori Banca
Centrală stabileşte limita maximă a ratei dobînzii

9
Lucian C.Ionescu.,Bancile si operatiunile bancare, Bucuresti, Editura Economica, 1996,pag 124

19
5. pentru acest tip de depozite, norma rezervelor obligatorii este mai mică
comparativ cu depozitele la vedere.
Depozitele la termen pot fi de 2 tipuri:
1. depozite la termen propriu-zise - se depun bani în cont pe un anumit termen
prestabilit şi după expirarea termenului, depozitul se consideră la vedere.
2. depozite la termen cu preaviz - se depun mijloace în cont, şi după expirarea
contractului se consideră contractul reperfectat, de aceea în cazul în care clientul
doreşte să retragă banii, el tre să înştiinşeze banca.
Depozitele de Economii include urmatoarele:
1. mijloacele pot fi retrase fără preaviz.
2. rata dobînzii e mai mare faţă de depozitele la vedere dar e mai mică ca
dobînda depozitelor la termen.
3. în multe ţări există limită maximă
Cea mai populară formă de depozit de economii a fost livretul de economii. Ele
sunt comode deoarece înscriu la sfărşitul perioadei automat în livret.
Forme specifice de conturi de depozit:
depozitele pieţii monetare – constă în faptul că rata dobînzii se modifică pe
parcursul contractului de cîte ori se va modifica dobînda pe piaţa monetară.
conturile ATS – constă în faptul că banii automat se transferă de pe contul de
economii al clientului pe cel de deconatare în caz în care nu sunt resurse suficiente (şi
invers).
Depozitele la termen reprezinta o conventie între deponent pe de o parte agentul
economic sau persoana fizică şi depozitant pe de altă parte prin care prima parte,
deponentul se obligă să pună la dispoziţia depozitarului o suma de bani şi pe un
anumit termen, iar banca depozitară se obligă să restituie la sfarşitul termenului suma
respectivă de bani şi să îi bonifice deponentului o dobîndă .
Dobanda bonificată de bancă la depozitele la termen e apropiată de nivelul
dobanzii medii pe economie. Depozitele la termen apar ca urmare a acumulărilor

20
băneşti ale agenţilor economici care vor fi utilizate pentru investiţii sau apar ca
urmare a economiilor populaţiei.
Titularii depozitelor la termen pot solicita băncii retragerea depozitelor şi
înaintea scadenţei. In acest caz banca va restitui depozitul, dar va penaliza deponentul
prin achitarea unei dobînzi egală cu cea practicată în cazul depozitului la vedere.
Certificatul Bancar – este o valoare mobiliară care atestă depunerea mijloacelor
băneşti într-o bancă şi dreptul deţinătorului certificatului de primire, la expirarea
termenului stabilit, a sumei depunerii şi a dobînzii aferente. deosebim:10
- de depozit :
1. Certificat bancar de depozit cu scont este un certificat bancar de depozit în
care nu este stipulată condiţia de calculare a dobînzii, care se vinde iniţial la un preţ
mai mic decît valoarea nominală şi se răscumpără la scadenţă la valoarea nominală.
2. Certificat bancar de depozit cu dobîndă este un certificat bancar de depozit în
care este stipulată condiţia de calculare a dobînzii la valoarea nominală.
- de economii:
Orice certificat bancar trebuie să dispună de următoarele rechizite:
-denumirea certificatului (de depozit sau economii)
-se indică cauza eliberării acestui certificate
-data introducerii sumei
-data rambursării
-mărimea (suma) indicată în cifre şi litere
-se specifică faptul că banca î-şi ia angajament necondiţionat privind
rambursarea datoriei
-rata dobînzii
-suma dobînzii calculate
-denumirea şi adresa băncii emitent şi a deţinătorului certificatului
-semnăturile a 2 persoane responsabile care poartă răspundere deplină de
emisiunea de certificate

10
Ilinca Gorobet, Bazele Activităţii Bancare,Asem,2007,tema 3,pag 4

21
In cazul in care lipseşte măcar 1 din rechizite, certificatul este nevalabil.
Termenul de circulaţie a certificatelor de depozit nu poate depăşi 1 an.
Sint în drept să emită certificate de depozit/cambii băncile autorizate, care
corespund următoarelor condiţii:
a) desfăşoară activitate financiară nu mai puţin de un an;
b) faţă de care nu sint aplicate de către Banca Naţională a Moldovei măsuri de
remediere prin care se interzice atragerea depozitelor.
Banca este în drept să emită şi să plaseze certificate de depozit/cambii numai
după inregistrarea condiţiilor privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de
depozit/cambiilor bancare la Banca Naţională a Moldovei. Pentru inregistrarea
Condiţiilor banca trebuie să prezinte la Banca Naţională a Moldovei in termen de 30
de zile de la data luării hotăririi privind emisiunea următoarele documente:
a) procesul-verbal (extrasul din procesul-verbal )
b) Condiţiile privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de
depozit/cambiilor bancare
c) modelul formularului certificatului de depozit - in cazul emisiunii
certificatelor de depozit in forma materializată
d) modelul formularului
Pentru a deschide cont de depozit intreprinderile cu statut de persoană fizică şi
persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător sau alt tip de activitate
prezintă:11
1. Cererea de deschidere a contului.
2. Fisa cu specimene de semnaturi si amprenta ştampilei, legalizată notarial în
două exemplare
3. Copia documentului care permite practicarea activităţii.
4. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului
recunoscut ca atare.

11
Trenca, I., Metode şi tehnici bancare, principii, reglementǎri, experienţe, Editura Casa Cǎrţii de Ştiinţe, Cluj-Napoca,
2002

22
5. Copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru
deschiderea contului.
Pentru a deschide un cont de depozit persoanele fizice rezidente si nerezidente,
care nu practică activitatea de întreprinzător sau alt tip de activitate prezintă
urmatoarele documente:
1. Cererea de deschidere a contului.
2. Copia actului de identitate al titularului de cont.
Banca Naţională examinează documentele prezentate în termen de 15 zile şi în
cazul respectării prevederilor prezentului Regulament înştiinţează banca emitentă
printr-un aviz despre înregistrarea Condiţiilor.
Sistemul financiar bancar ca o parte specifica a relaţiilor monetare privind
instrumentele şi tehnicile de plată s-au dezvoltat puternic susţinută de tehnologia
modernă, de progresile intense ale informaticii şi telecomunicaţiilor.
Evoluţiile în domeniu, care au fost determinate atit de creşterea considerabilă a
dimensiunilor activităţii băncilor au făcut ca banca să ocupe un loc foarte important
în activitatea economică a unei ţări şi respectiv se pun eforturi organizatorice de a
opera cu maximă eficienţă.12
Resursele Nondepozitare se deosebesc de cele depozitare prin: - în cazul
resurselor depozitare iniţiativa aparţine băncii - resursele depozitare poartă caracter
personal şi cele nedepozitare poartă caracter nepersonal - resursele depozitare fac
parte din categoria operaţiunilor cu amănuntul pe cînd cele nedepozitare sunt
considerate operaţiuni en-gross.
Din categoria resurselor nedepozitare fac parte:
a) imprumuturi pe piaţa interbancară: - credite descentralizate - cînd băncile
împrumută bani de la alte bănci comerciale - credite centralizate - cînd băncile
comerciale apelează la credite de la banca centrală.
b) operaţiuni REPO – este o operaţiune prin care sunt vîndute/cumpărate HV de
obicei de Stat cu obligaţiunea de a fi răscumpărate (revîndute). Persoana care iniţiază

12
Berea, A., Berea, O., Orientǎri în activitatea bancarǎ contemporanǎ, Editura Expert, Bucureşti, 1999

23
această operaţiune apare în
postura de debitor, iar cel care acceptă operaţiunea - creditor. Cîştigul
creditorului se rezumă la diferenţa dintre preţul de vînzare şi preţul de cumpărare a
HV
c) împrumuturi pe piaţa euro-dolarilor – această piaţă are centrul la Londra, pe
această piaţă se fac îmrumuturi de obicei pînă la 1 an, iar rata dobînzii este în
dependenţă de rata pe piaţa interbancară (LIBOR)
d) emisiuni de HV (certificate, cambii, obligaţiuni)
e) reescontarea cambiilor – (scontarea cambiei – clientul vinde cambia unei
bănci, reescontarea – banca comercială vinde cambia băncii centrale)
f) acceptul cambiei - garantarea rambursabilităţii datoriei. Pentru a spori
credibilitatea, banca acceptă cambia încasînd comision.
Cambia Bancară – este un titlu emis de bancă în care banca î-şi ia angajamentul
de a rambursa suma plus dobînda. Cambiile bancare se emit numai în forma
materializată cu menţiunea "cambie bancară". Certificatele de depozit se emit numai
la termen.
1. iniţiativa emisiunii unei cambii bancare aparţine băncii, în cazul certificatului
iniţiativa aparţine clientului
2. certicatele se emit în sumă fixă pe cînd cambiile în sumă arbitrară
3. în cazul certificatelor ele pot fi deţinute pînă la scadenţă şi încasată dobînda,
în cel mai bun caz pot fi vîndute pe piaţa secundară dacă ea este dezvoltată, pe cînd în
cazul cambiei ea poate servi drept instrument de plată pentru achitarea mărfurilor şi
serviciilor.
Obligaţiune Bancară - este un titlu de credit şi are practic aceleaşi caracteristici
ca şi creditul bancar. Deosebiri dintre Obligaţiuni şi Cambii/Certificate :
1. resursle provenite din emisiunile de certificate şi cambii se consideră resurse
atrase, iar cele provenite din urma emisiunii de obligaţiuni se consideră resurse
împrumutate
2. cambiile şi certificatele constitue obiectul pieţei monetare, pe cind

24
obligaţiunile sunt obiectul pieţei de capital.
In Republica Moldova Creditele Interbancare se clasifica în:13
Creditul Interbancar Descentralizat – poate fi efectuat în 2 moduri :
- fără intermediari
- cu ajutorul intermediarilor (sunt aşa numite firme de Broker şi Dealer care pot
fi sau nu bănci, specializate pe piaţa interbancară)
Brokerul se confruntă cu cererea şi oferta.
Dealer - împrumută personal.
Creditul Interbancar Centralizat in Republica Moldova se utilizează ca:
1. Credite directe
2. operaţiuni REPO
3. credite overnight
4. facilităţile de Lombard
Creditele directe sunt acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor
comerciale pentru ca acestea ulterior să le acorde cooperativelor de construcţie a
locuinţelor, pentru complexul agroindustrial şi în alte scopuri în economie. Aceste
credite sunt acordate băncilor la o rată de bază a dobînzii stabilită de Banca
Naţionale a Moldovei , echivalentă cu rata de bază la creditele pe termen lung în
vigoare la data acordării. Ca surse de asigurare a creditelor acordate băncilor
comerciale servesc mijloacele din contul corespondent Loro, rezervele obligatorii şi
valorile mobiliare de stat disponibile din portofoliile proprii ale băncilor.
Operaţiuni Repo - Banca Naţională a Moldovei efectuează operaţiuni de piaţă
deschisă in scopul realizării politicii monetar-creditoare, dezvoltării pieţei hirtiilor de
valoare de stat, administrării lichidităţii băncilor.
Operaţiunea de piaţă deschisă este orice operaţiune pe piaţa secundară,
desfăşurată intre BNM şi banca comercială - Dealer primar.

13
Ilinca Gorobet, Bazele Activităţii Bancare,Asem,2007,tema 3,pag 8

25
Operaţiunile de piaţă deschisă includ cumpărări de HVS, vinzări de HVS şi
acorduri de răscumpărare de HVS (REPO), efectuate din iniţiativa BNM cu băncile
comerciale-Dealeri primari.
Operaţiunile REPO reprezintă operaţiuni de vînzare a HVS cu răscumpărarea
ulterioară a aceloraşi hîrtii de valoare la o dată anumită sau la vedere şi la un preţ
anumit, stabilit la data vînzării.
Operaţiunile REPO de cumpărare sînt de două tipuri:
- operaţiuni REPO de cumpărare la rata variabilă, unde cererile acceptate se
satisfac la ratele REPO propuse de către bănci;
- operaţiuni REPO de cumpărare la rata fixă, unde cererile acceptate se satisfac
la rata anunţată de BNM.
Creditul overnight - este o formă de credit acordat de BNM peste noapte
băncilor autorizate pentru asigurarea efectuării plăţilor acestora, precum şi în scopul
menţinerii rezervelor obligatorii.
Banca Naţională a Moldovei poate acorda băncilor autorizate credite overnight,
în lei moldoveneşti, cu termen de rambursare în prima sesiune de decontare a
următoarei zile operaţionale şi se consideră credit cu termen de o zi.
Acordarea creditului overnight se determină prin necesitatea efectuării plăţilor
din contul "Loro" al băncii în perioada lipsei mijloacelor sau insuficienţei acestora.
Creditul overnight poate fi acordat în volumul Hîrtiilor de Valoare (HV) disponibile
în portofoliul propriu al băncii în formă de hîrtii de valoare de stat (HVS) şi
Certificatele Băncii Naţionale (CBN), cu termenul de la 2 pînă la 10 zile pînă la
scadenţă.
Rata dobînzii overnight se comunică de către Departamentul operaţiuni de piaţă
(DOP) băncilor autorizate pe măsura modificării şi este în vigoare pînă la următoarea
modificare.
Creditul overnight se acordă la sfîrşitul zilei operaţionale curente, peste noapte,
conform cererilor primite de la bănci de Centrul de procesare al DTIPD de la ora
18.00 pînă la ora 20.00.

26
Facilitatea de lombard – o cumpărare de către BNM a activelor eligibile vîndute
de o bancă comercială la un preţ determinat care este urmată de recumpărarea
aceloraşi active de către banca comercială de la BNM la un preţ determinat de
recumpărare timp de cinci zile maximum.14
Facilitatea de lombard are ca scop implementarea unui mecanism pentru
administrarea lichidităţii băncii comerciale. Banca comercială şi BNM pot încheia un
contract de facilitate de lombard pentru a asigura achitarea exactă şi la timp a
obligaţiunilor de plată a băncii comerciale.
Evaluare costului resurselor îi permite băncii să compare preţul diferitelor
categorii de resurse şi să asigure ca activele au un preţ ridicat, care-i permit să-şi
acopere costurile şi să ofere acţionarilor cîştig mai mare.
Toate băncile folosesc un cost intern propriu, care serveşte ca rată de bază la
stabilirea preţului activelor. Aceste evaluări permit băncilor să ajusteze, ori de cîte ori
se impune,ratele activelor pentru a-şi proteja profitul.
Metoda aplicată I banci pentru determinarea costului resurselor are la bază
metoda costului marginal al resurselor.După cum se ştie, resursele băncii sunt
constiţuite din capital propriu şi resurse atrase, deci este necesar să se facă o
delimitare în conţinutul costului marginal al resurselor băncii.
Costul marginal al resurselor atrase măsoară costul plătit de bancă pentru a
cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi.
Costul marginal al capitalului propriu măsoară nivelul minim propus al ratei de
recuperare a capitalului acţionarilor.
Cele două costuri marginale determină costul marginal al resurselor băncii, care
pot fi tratate fie ca resurse independente, fie ca resurse totale.

14
Regulamentul cu privire la folosirea facilităţii de lombard intre Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale
Nr.4/08 din 18.10.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.5-6/1 din 25.01.1996)

27
Capitolul II:Aspect practic al operaţiunilor active şi pasive al B.C. „Banca
Socială” S.A.
2.1 Analiza generală a băncii comerciale „Banca Socială” S.A.
Banca Socială a fost înfiinţată în republica Moldova în 1991 .Banca funcţionează ca o
bancă comercială şi de economii, oferind o gamă largă de servicii şi se adresează
tuturor categoriilor de clienţi prin intermediul sediului său central, 20 filiale şi 54
reprezentanţe. Consiliul Băncii formulează politicile de operare a Băncii şi controlează
implementarea lor. Consiliul este compus din 7 membri numiţi de Adunarea Generală a
Acţionarilor.
Deoarece operaţiunile Băncii nu sunt expuse la riscuri şi rentabilităţi cu un grad
semnificativ de diferenţiere precum şi datorită faptului că mediul legislativ, natura
serviciilor, activitatea, tipologia clienţi pentru serviciile şi produsele oferite, cât şi
metodele folosite pentru furnizarea serviciilor sunt omogene pentru toate activităţile sale,
Banca operează ca un segment unic de activitate.
Capitalul de gradul I al Băncii este compus din acţiuni ordinare în circulaţie, profit
nedistribuit şi capital de rezervă minus active nemateriale. Capitalul de gradul II al Băncii
este zero în aceşti ani analizaţi. Banca calculează ratele suficienţei capitalului în baza

28
Regulamentului cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc din 17 octombrie
2001 al Băncii Naţionale a Moldovei.

Activele sunt ponderate conform categoriilor riscului naţional de credit, fiind aplicată o
ponderare la risc, care se calculează în concordanţă cu mărimea capitalului necesar pentru
a-l suporta. Sunt utilizate patru categorii de ponderare la risc (0%, 20%, 50% şi 100%). De
exemplu, mijloacele băneşti şi instrumentele pieţii monetare sunt ponderate cu zero, ceea ce
înseamnă, că nu este nevoie de capital pentru acoperirea riscului de menţinere ale acestor
active. Pentru credite, neasigurate de ipotecă şi fără dobândă, imobile şi echipamente se
aplică o pondere a riscului de 100%. Alte categorii de active posedă o pondere inter-
mediară. Pentru obligaţiunile raportate la angajamentele creditare extrabilanţiere şi de
forward şi instrumentele derivative opţionale se aplică diferite categorii de factori de
conversie a riscului, destinate să transpună aceste elemente în echivalente de bilanţ.
Elementele echivalente creditelor sunt apoi ponderate la riscul de credit, folosind aceiaşi
coeficienţi ca şi pentru activele bilanţului
În anul 2008 au fost realizaţi indicii trasaţi de planul business si înregistrate rezultate
pozitive aferente direcţiilor principale de activitate ale Băncii, fiind asigurată
respectarea normativelor economice ce limitează nivelul riscurilor asumate (stabilite
de catre BNM si institutele financiare internationale care colaboreaza cu Banca).
Activele Băncii au crescut în decursul anului 2008 pînă la 2250 mil. lei (cu 5% faţă
de 2007). Capitalul normativ total a sporit pînă la 328 mil. lei (cu 23% faţă de 2007),
ceea ce a asigurat menţinerea stabilităţii financiare şi capitalizării înalte. Partea
componentă sau nucleul capitalului normativ total reprezintă capitalul acţionar
marimea căruia nu a suportat modificări în 2008 şi s-a menţinut la nivel de 65 mil.
lei.

29
Suficienţa capitalului băncii, ce caracterizează acoperirea activelor ponderate la risc
cu mijloacele proprii ale bancii a depăşit considerabil normativul (nu mai putin de
12%) şi a atins 25%. Lichiditatea curentă a atins nivelul de 29%, (norma fiind – nu
mai jos de 20%). Acest fapt a permis băncii asigurarea efectuării decontărilor şi a
onorării obligaţiilor asumate în timp util şi volum deplin. Normativul lichidităţii pe
termen mediu se menţine cu o rezervă mare - 0,48 (norma fiind nu mai mult de 1),
ceea ce permite băncii manevrarea sigură cu termenele de eliberare a creditelor spre
creştere. Promovarea de către bancă a unei politici ponderate si flexibile pe piaţa
financiară a permis obţinerea venitului net în mărime de 61 mil. lei şi formarea în
volum deplin a fondurilor şi rezervelor necesare. Totodata, rentabilitatea
activelor(ROA) a inregistrat 2,7%, rentabilitatea capitalului(ROE) – 17,7%.
Rezultatele obţinute sunt totalul lucrului intens şi minuţios depus de întregul colectiv
al Băncii Centrale, 20 filiale şi 54 reprezentanţe ce deservesc circa 85 mii clienţi care
au deschise conturi analitice în număr de peste 211 mii.
Continuă creşterea numărului clienţilor ce beneficiază de serviciile sistemului
„Bancă-Client”. Către finele anului 2008 numărul acestora a atins cifra de 240 şi a
crescut în decursul anului 2008 cu 55 clienţi. Utilizarea tipurilor avansate de
decontări şi servicii, de rînd cu deservirea calitativă a clientelei permite atragerea
clienţilor.
Dinamica profitului net al BC „Banca Socială” S.A. (mil. lei)
Diagrama 2.1.1

30
Sursa : Rapoartele financiare anuale ale B.C „Banca Socială” S.A 2006-2008

În 2008 s-a încheiat transferarea operaţiunilor de depozit din cadrul sistemului local
în sistemul „Va-Bank” şi deja în cel mai scurt timp, toate sectoarele se vor procesa în
cadrul noului sistem automatizat bancar. Procesul de reinnoire şi modernizare a bazei
informaţionale şi de evidenţă se afla în căutare continuă a unor soluţii optime pentru
sarcinile asumate. În 2009 banca va realiza sarcina importantă ce ţine de pregătirea
bazei pentru implementarea începînd cu 1 ianuarie 2010 a contabilităţii conform
standardelor internaţionale.

În 2008 banca a continuat colaborarea cu organizaţiile financiare internaţionale:


1. Cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD):

 s-a încheiat acordul pentru suma de 3 mil. EURO pentru cofinanţarea


proiectelor mari;
 mijloacele a trei linii de credit în sumă de 13 mil. EURO şi a unei linii pentru
confirmarea acreditivelor şi garanţiilor în sumă de 4 mil. dolari SUA deschise
în 2005, au fost plasate în volum deplin şi reinvestite repetat în proiecte noi.

2. Linia de credit a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)


cu care banca colaborează fructuos începînd cu anul 1997 a fost complet asimilată,

31
finanţarea proiectelor noi fiind suspendată.
3. Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) a acordat:

 3 mil. EURO pentru creditarea ipotecară;

 5 mil. EURO pentru creditarea businessului mic şi mijlociu. În luna

septembrie a anului 2008 finanţarea acestor linii a crescut respectiv cu 5


mil. şi 1 mil. EURO.

Prin extinderea posibilităţilor clienţilor la alegerea formelor internaţionale de


decontare, banca a continuat acordarea serviciilor aferente operaţiunilor documentare
(acreditive, garantii). În anul 2008 în lucru au fost 40 acreditive şi garanţii
internaţionale în sumă totală de 4,7 mil. dolari SUA şi 1,8 mil. EURO.
În perioada ce s-a scurs, în scopul reducerii concentrării investiţiilor creditare, banca
a desfăşurat activitatea şi în continuare în vederea dezvoltării creditării micro si
retail.În cadrul proiectului de finanţare a agriculturii RISP şi a liniei de credit
specializate FIDA se creditează peste 80 clienţi cu suma totală a datoriei de 40 mil
lei. Începand cu 2006 banca realizează programul special pentru creditarea
întreprinderilor micro şi mici din Moldova (MMP) elaborat prin susţinerea tehnică a
BERD. Suma totală a creditelor eliberate în cadrul MMP a depăşit 32,0 mil. lei,
eliberarea medie a resurselor pentru 1 client fiind numai 34 mii lei.
Creditele acordate Băncii de către BERD, Fondul European pentru Europa de Sud-
Est (EFSE), BIRD etc. de regulă, sunt pe termen lung, ceea ce permite clienţilor
Băncii implementarea proiectelor investiţionale la condiţii satisfăcătoare. Confirmînd
raitingul înalt şi situaţia stabilă pe piaţa creditară bancară, în 2008 banca şi-a onorat
obligaţiile sale faţă de organizaţiile financiare internaţionale .
În 2008 Banca şi-a menţinut poziţiile sale stabile pe piaţa financiară a RM,
acordînd clienţilor săi servicii competitive în valută străină pentru efectuarea
decontărilor internaţionale, operaţiunilor de conversie, businessului documentar şi a
creditării în valută străină. Volumul total al plăţilor în valută străină prin conturile
corespondente ale băncii a indicat în 2008 în echivalent în valută naţională 34

32
miliarde lei, ceea ce practic corespunde nivelului anului 2007. În structura rulajului
de import-export s-a menţinut tendinţa de prevalare a plăţilor de import asupra celor
de export, totodată cea mai mare creştere, circa de două ori comparativ cu indicii
2007, au înregistrat plăţile pentru importul mărfurilor în ruble ruseşti.
În scopul satisfacerii optime a cerinţelor clienţilor vizavi de decontările
internaţionale, banca menţine permanent o reţea corespondentă largă de circa 30
bănci partenere. O atenţie mare se acordă şi dezvoltării businessului retail. Spectrul
serviciilor pentru persoane fizice în valută străină este destul de larg – schimbul
valutar, vînzarea cecurilor nominative şi de călătorie, efectuarea transferurilor
internaţionale, în special prin intermediul sistemelor internaţionale de transferuri
rapide.
Pe piaţa retail banca tinde spre satisfacerea maximă a necesităţilor clienţilor prin
acordarea noilor produse şi servicii bancare competitive. În aceste scopuri, precum şi
scopuri de extindere a geografiei transferurilor şi atragere a clienţilor noi, banca s-a
conectat încă la 3 sisteme de transferuri rapide. Astfel, căre finele anului clienţii
băncii puteau beneficia de serviciile a 11 sisteme: Wester Union, Anelik, Unistream
Быстрая почта,Interexpress, Migom, Contact, Blizko, Moneygram, Smith &Smith şi
Allure.Creşterea numărului şi volumului de transferuri din străinătate, precum şi
creşterea numărului de sisteme şi puncte de acordare a serviciilor de
primire/expediere în cadrul băncii a condiţionat creşterea semnificativă a volumului
de transferuri: în Euro – 34 milioane, în ruble ruseăti – 0,5 miliarde, în dolari SUA –
circa 90 milioane. În activitatea investiţională, accentul principal s-a pus pe investiţia
mijloacelor proprii ale băncii în valori mobiliare de stat si certificate ale
BNM.Deţinînd unul din cele mai înalte niveluri de lichiditate, valorile mobiliare de
stat asigură băncii un grad jos de risc la un nivel adecvat de profitabilitate.
În 2008 banca a efectuat 220 tranzacţii cu valori mobiliare de stat din nume propriu şi
din contul mijloacelor proprii în sumă ce depăşeşte 2120mil. lei, inclusiv circa 200
operaţiuni pe piaţa primară. Către finele anului suma totală a portofoliului
investiţional a indicat cifra de 150 mil. lei. Creşterea profitabilităţii medii

33
ponderate(circa cu 3 puncte procentuale), a condiţionat creşterea venitului din acest
gen de activitate comparativ cu anul 2007 cu 4 mil. lei sau cu 12%.
Capată amploare operaţiunile cu carduri. În 2008 au fost emise 6,5 mii carduri şi
numărul total al cardurilor active ale băncii au atins cifra de 35,6 mii. A crescut şi
numărul proiectelor de salarizare care a atins cifra de 250. Ca rezultat, rulajul
operaţiunilor fără numerar a crescut de 1,5 ori. În anul 2008 s-a desfăşurat un lucru
active în vederea emiterii cardurilor VISA. În legătură cu noile cerinţe ale
Guvernului ce obligă agenţii economici de a stabili POS-terminale în centrele
comerciale, dezvoltarea businessului cu carduri a obţinut un nou impuls. În aceste
scopuri în 2008, conform cererilor clienţilor, banca a procurat şi a instalat 50 unităţi.

2.2 Analiza operaţiunilor active a BC “Banca Socială” S.A.

Activitatea de creditare a Băncii se efectuează în conformitate cu Legea


instituţiilor financiare şi Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a
băncilor, ce operează în Republica Moldova din 25 decembrie 1997. Banca a
elaborat politica internă, regulamente şi proceduri proprii de creditare, care
descriu procesul şi limitele operaţiunilor de creditare.În scopul acoperirii riscului
de creditare Banca creează reduceri pentru pierderi la credite, clasificându-le
conform Regulamentului BNM cu privire la clasificarea creditelor şi formarea
reducerilor pentru pierderi la credite din 22 iulie 1998 şi modificărilor ulterioare la
acest Regulament. Creditele sunt clasificate după cum urmează:

Clasificarea creditelor în funcţie de risc

Tabel 2.2.1
Categoria Rezervă
Standarde 2%
Supravegheate 5%
Substandarde 30%

34
Dubioase 75%
Compromise 100%
Sursa: Regulamentului BNM cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor
pentru pierderi la credite.

Dobânda aferentă creditelor este considerată ca venit pe perioada de existenţă a


creditului. Dacă rambursarea creditului şi a dobânzii aferente acestuia întârzie cu
60 zile sau mai mult, acel credit este trecut în stare de neacumulare, se întrerupe
recunoaşterea venitului aferent dobânzii, iar venitul aferent dobânzii restante se
înregistrează la contul memorandum.În conformitate cu Legea instituţiilor
financiare Banca trebuie să respecte măsurile de prudenţă cu privire la:

- tranzacţiile cu persoanele aflate în relaţii speciale cu banca;


- creditele "mari".

Strategia şi tactica BC „Banca Socială” SA în domeniul de creditare prevede


promovarea relaţiilor economiei de piaţă, reformelor economice, procesului de
privatizare a patrimoniului de stat şi satisfacerea cerinţelor de creditare ale agenţilor
economici şi a persoanelor fizice prin oferirea unui spectru larg de servicii bancare.
În scopul asigurării unei stabilităţi financiare a BC „Banca Socială” SA şi protejării
interesele creditelor şi depunătorilor, banca este obligată să respecte următoarele
normative economice:
 Corelaţia dintre mijloace proprii, activele şi pasivele băncii.
 Indicii lichidităţii curente şi la termen.
 Volumul maxim al creditul acordat debitorului.
 Rezerve obligatorii
 Raportul a datoriilor nete către portofoliu
 Minimizarea riscului legat de persoanele afiliate.
În calitate de resurse creditare servesc depunerile cetăţenilor, creditele şi depozitele
altor bănci, depozitele şi mijloacele la conturile agenţilor economici precum şi alte
mijloace .

35
Banca acordă credite persoanelor juridice şi fizice rezidenţi ai republicii Moldova
pentru efectuarea activităţii economice. Dintre direcţiile prioritare de creditare pot fi
menţionate:
 finanţarea ramurii economiei naţionale;
 asigurarea exportului mărfurilor produse de rezidenţi;
 finanţarea procurării resurselor energetice;
Prin politica de creditare banca urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
 protejarea activelor;
 obţinerea veniturilor;
 ameliorarea stării economico-financiare a debitorilor;
 menţinerea raportului risc-remunerare la un nivel propice pentru bancă;
Principiile de bază în politica de creditare:
 eliberarea creditului în condiţiile argumentării rambursării lui;
 investirea resurselor bancare în credite calitative, pentru a proteja interesele
deponenţilor;
 satisfacerea cerinţelor de creditare a întreprinderilor;
 consolidarea relaţiilor cu clienţii băncii.
Creditele pot fi clasificate în următoarele categorii:
1. După destinaţia utilizării resurselor creditare avem:
 credite pentru agricultură şi industria alimentară
 credite pentru construcţii
 credite de consum pentru persoane fizice
 credite pentru industria energetică
 credite interbancare
 credite pentru finanţarea industriei şi comerţului
 credite pentru cumpărarea imobilului
2. După termenul de rambursare a creditelor avem:
 credite pe termen scurt – cu scadenţa pînă la un an

36
 credite pe termen mediu – cu scadenţa de la un an pînă la 5 ani
 credite pe termen lung – cu scadenţa mai mare de 5 ani
Alte forme specifice de acordare a creditelor sunt:
 linie de credit
 overdraft
 credite consorţiale în colaborare cu alte bănci.
Creditarea persoanelor juridice.
BC "Banca Socială" SA acordă credite în lei moldoveneşti şi valută străina agenţilor
economici, independent de tipul de proprietate şi formele organizatorico-juridice de
activitate. Creditele se acordă împrumutătorilor solvabili care dispun de surse reale
de achitare a creditului, precum şi de o asigurare fiabilă a rambursării lui, avînd o
bază comercială contractuală şi respectînd principiile de rambursabilitate, folosire
conform destinaţiei, garanţie, platibilitate şi exigibilitatea creditului.
Tipurile de creditare:
În dependenţă de termenul de creditare, creditele pot fi de 3 tipuri:
 de scurtă durată – pînă la 1 an;
 de durată medie – de la 1 an pînă la 5 ani;
 de lungă durată – mai mult de 5 ani.
Termenele concrete de folosire a creditului se stabilesc reieşind din scopul şi
termenul de acoperire a măsurilor, pentru care creditul este acordat.
Măsurile de creditare:
 achiziţionarea mărfurilor şi plata serviciilor, conform contractelor încheiate;
 completarea mijloacelor circulante;
 procurarea utilajului;
 achiziţionarea acţiunilor întreprinderilor privatizate;
 efectuarea reconstrucţiei, construcţiei şi procurarea imobilului.
Eliberarea creditului se efectuează preponderent pe calea plăţilor unice, achitării
documentelor de plată ale împrumutătorului, inclusiv a multiplelor operaţiuni

37
financiare prin intermediul deschiderii liniilor creditare. Sunt utilizate forme avansate
de creditare, cum ar fi creditarea prin overdraft.
Asigurarea rambursării creditului:
 gajul (amanetul) bunurilor mobiliare, inclusiv a hîrtiilor de valoare, a datoriei
debitoare;
 gajul bunurilor imobiliare şi drepturilor patrimoniale asupra lor;
 fidejusiunea persoanelor juridice şi fizice;
 garanţia băncilor şi altor persoane juridice;
Evaluarea şi gradul de lichiditate al bunurilor gajate şi drepturilor patrimoniale,
acordate în calitate de asigurare a rambursării creditului, se efectuează luînd în calcul
concluzia organizaţiei independente de experţi, inclusiv conjunctura de piată.
Suma creditului acordat este stabilită de către bancă, reieşind din costul afacerii,
eficienţei conform planului-business sau calculului tehnico-economic, participării
debitorului cu mijlocele proprii în acţiunea creditată, ţinînd cont de solvabilitatea
debitorului, precum şi de istoria lui creditară.
Rata dobînzii aferentă creditului se stabileşte în dependenţă de termenul şi suma
creditului, tipul de asigurare a rambursării creditului şi alţi factori. Calcularea
dobînzii se efectuează lunar, încasarea – în corespundere cu condiţiile stipulate în
contract.
Creditarea din contul resurselor instituţiilor financiare internaţionale
Începînd cu anul 1998 Banca valorifică cu succes linia de creditare a Băncii Mondiale
pentru dezvoltarea sectorului privat. Creditele se acordă întreprinderilor, care în
ultimii 2-3 ani au demonstrat indici financiari înalţi şi fluxuri băneşti stabile
înregistrate prin conturile bancare pe termen pînă la 5 ani.
Din anul 2002 funcţionează două linii creditare noi privind susţinerea întreprinderilor
mici si mijlocii în cadrul proiectului finanţării rurale (întreg teritoriul Moldovei, cu
excepţia oraşelor Chişinău şi Bălţi).
Creditele din contul resurselor Fondului Internaţional de Dezvoltare Agricolă (FIDA)
se acordă pentru finanţarea proiectelor investiţionale pe termen pînă la 5 ani (sădirea

38
plantaţiilor multianuale – pînă la 15 ani), participarea împrumutătorului cu mijloacele
proprii – nu mai puţin de 10 – 15%.
Creditele din contul Băncii Mondiale (RISP) sunt direcţionate la finanţarea
proiectelor investiţionale pe termen pînă la 12 ani (în unele cazuri – pînă la 15 ani),
participarea proprie a împrumutătorului – constituie 10 – 20%.
Acordarea garanţiilor bancare
Banca practică acordarea garanţiilor, ce reprezintă obligaţiunea incontestabilă a
Băncii ca garant pentru achitarea sumei indicate în garanţie şi neachitate în timp util
de către un agent economic în favoarea altuia. Garanţia reprezintă o obligaţiune
suplimentară la angajamentul de bază (contractul de credit, contractul privind
executarea unor obligaţiuni de plată, etc.).
Banca practică de asemenea acordarea garanţiilor internaţionale în valută străină
pentru utilizarea diferitor scheme de plată (în cadrul contractelor ce prevăd plăţi în
avans, decontări documentare), inclusiv beneficiază de liniile creditare ale băncilor
corespondente străine pentru confirmarea garanţiilor. Garanţiile bancare se acordă
agenţilor economici solvabili care dispun de resurse reale pentru îndeplinirea
contractului de bază, inclusiv oferă asigurarea de o lichiditate înaltă în formele
prevăzute de legislaţia în vigoare şi existente în practica bancară.
Creditarea persoanelor fizice
Banca acordă persoanelor fizice credite de consum pentru procurarea mărfurilor sau
achitarea serviciilor solicitate. Creditele acordate în scopuri de consum se acordă
numai în lei moldoveneşti. Mărimea creditului se determină reieşind din capacitatea
de plată a debitorului, precum şi din lichiditatea şi suficienţa formelor de asigurare a
rambursării creditului.Pentru a beneficia de primirea unui credit de consum, debitorul
urmează să prezinte băncii documente, care confirmă suficienţa şi regularitatea
veniturilor obţinute, necesare pentru rambursarea în termen a creditului şi dobînzilor
aferente.

39
În calitate de asigurare a rambursării creditului se acceptă gajul cu lichiditate înaltă
sub formă de depozite bancare, bunuri imobile, fidejusiunea persoanelor juridice, care
se deservesc în cadrul BC”BANCA SOCIALĂ” SA.
Credite de consum pentru procurarea mărfurilor de uz îndelungat
În conformitate cu contractele încheiate între BC ”BANCA SOCIALĂ” SA şi un şir
de firme comerciale, banca acordă credite persoanelor fizice pentru procurarea
mărfurilor de uz îndelungat în reţeaua de magazine CC”Camelia” SA, IM”Tiptop” ,
SA”Casa Mobilei”, SA”Stejaur Market”, SA” 1000 de mărunţisuri”. Termenul de
creditare 2 ani. Totodată, pentru mărfurile procurate în magazinele CC”Camelia” SA,
IM”Tiptop”, SA” 1000 de mărunţişuri” banca acordă credite pe termen de pînă la
doi ani fără introducerea primei rate şi fără achitarea dobînzilor de către cumpărător.
La baza creditării mărfurilor procurate în celelalte magazine stă schema, conform
căreia clientul achită iniţial cu mijloace proprii 25% din costul mărfii, iar pentru cele
75% poate obţine un credit bancar pe termen de 2 ani. Creditul în sumă de pînă la 30
mii lei se acordă fără asigurarea prin gaj.
Credite de consum pentru procurarea automobilelor
Acest tip de credit se acordă în cadrul proiectului „Autocredit”, elaborat în comun
cu CC”Camelia”SA pentru procurarea automobilelor „GEELY”, fabricate în China şi
prezentate pentru prima dată pe piaţa republicii noastre. Programul „Autocredit”
oferă posibilitatea de a deveni proprietarul unui automobil chiar astăzi, plătind nu mai
puţin de 15 % din costul acestuia. Termenul de creditare – pînă la 2 ani. În calitate de
asigurare a rambursării creditului serveşte automobilul procurat, care se află în
folosinţa debitorului, dar rămîne in gajul băncii pînă la momentul achitării integrale a
creditului. O condiţie obligatorie de creditare este asigurarea binevola a
automobilului conform modelului „Auto- Casco complet”.
Credite de consum pentru suplimentarea conturilor de card (overdrafturi )
Creditele pentru suplimentarea conturilor de card internaţionale „Cirrus/Maestro”,
„Master Card Standard”, „Master Card Gold” se acordă fără gaj şi fără fidejusiune în
cadrul „proiectului de salariu”, adică angajaţilor întreprinderilor, firmelor, salariul

40
cărora se achită de la conturile de card, emise de către BC ”BANCA SOCIALĂ”
SA . Acordarea creditelor se efectuează în cazul lipsei mijloacelor la contul de card
în limita de creditare stabilită, care presupune de la unul pînă la trei salarii
lunare.Termenul de creditare – pînă la un an.
Creditele de consum pentru studii
Creditele sunt acordate fără gaj şi fidejusiune pentru achitarea studiilor în cadrul
instituţiilor superioare de învăţămînt şi colegiilor republicii. Suma creditului – în
limita contractului de pregătire a specialiştilor, încheiat între student si instituţia de
învăţămînt, însă nu mai mare de 10000 lei. Termenul de creditare – pînă la 1 an.
Creditele de consum multiopţional “Social”
Creditul menţionat se acordă fără gaj şi fidejusiune, pentru diverse scopuri, ce nu
contravin legislaţiei RM. Suma creditului – de la 3000 pînă la 30000 lei, în funcţie de
veniturile împrumutatului şi a familiei lui. Termenul de creditare – 2 ani.

Portofoliul de credite acordate de BC ”Banca Socială” SA Chişinău pentru anul 2008(mii,lei)


Tabel 2.2.2
Tipul de credit Nr. creditelor acordate Suma creditelor acordate Rata mediea dobînzii,%

41
Creşterea Creşterea Creşterea
(descreşt.) în (descreşt.) în (descreşt.) în
La
comparaşie cu comparatie cu La comparatie cu
credi-
în trimestrul trimestrul credi-te trimestrul
în valută te
în lei valută precedent, % în lei precedent, % acor- precedent, %
straină* acor-
straină* date în
date
in în lei în
în lei
in lei valuta în lei valuta în lei valut
straina* straina* strain

Credite acordate
101 18 -12,17 -5,26 25,969,9 15,758,0 -21,48 26,37 24,73 15,57 7,71 11,21
agriculturii

Credite acordate
139 54 -18,71 86,21 87875,9 60270,5 50,66 99,56 24,50 13,72 6,69 7,97
industriei/comerţului

Credite acordate
industriei energetice 1 3 - - 300 1034,0 - - 26,00 15,00 - -
si a combustibilului

Credite acordate
pentru construcţia 0 0 - - 0,0 0,0 - - - - - -
drumurilor

Credite acordate
15 0 400,00 - 5480,6 0,0 650,77 - 16,07 - -44,88 -
pentru imobil

Credite acordate de
2113 0 14,53 - 11588,3 0,0 21,86 - 24,61 - 3,68 -
consum

Credite acordate
9 0 - - 2333,0 0.0 - - 25,30 - - -
Guvernului

Credite acordate
0 0 - - 0,0 0,0 - - - - - -
băncilor

Credite acordate
pentru construcţie şi
36 1 111,76 - 6695,0 1040,1 56,38 77,43 21,45 16,00 0,64 12,5
îmbunătăţire
funciară

Alte credite 235 20 0,43 122,22 94780,8 20351,4 45,21 54,58 24,90 13,67 7,73 2,47
Notă: Sumele creditelor în valută străină se recalculează şi se reflectă în lei moldoveneşti la cursul oficial al
Băncii Naţionale a Moldovei la data gestionară
Sursa: Rapoartele financiare anuale ale BC „Banca Socială” S.A

În pofida faptului că creditarea este una din cele mai riscante activităţi bancare, în
2008 acest gen de activitate a rămas şi în continuare o direcţie prioritară în activitatea
Băncii. Creşterea normei rezervelor obligatorii, competitivitatea agresivă pe piaţa de
depozite, instabilitatea economică şi financiară externă şi interna ce favorizează
sporirea riscurilor la credite, a condiţionat frînarea tempoului creşterii portofoliului de
credite. În 2008 portofoliul de credite al Băncii a crescut numai cu 7% sau cu 94 mil.
lei şi la finele anului a totalizat 1416 mil. lei. Numărul beneficiarilor de credite a
crescut şi a atins cifra de 4 mii. În scopul minimizării riscurilor, Banca a efectuat
diversificarea portofoliului de credite conform ramurilor economice, termenelor de
eliberare, valute şi a altor criterii.

42
Conform direcţiei ramurale, în 2008 Banca a menţinut în mod tradiţional un nivel
înalt al investiţiilor creditare orientate spre scopuri industrial-comerciale (circa o
jumătate). Întreprinderile industriei alimentare şi cu destinaţie agricolă, care includ şi
întreprinderile vinicole au beneficiat de mai bine de o pătrime din volumul total al
investiţiilor creditare.
Conform termenelor de creditare predomină creditele pe termen mediu – 66%,
creditelor pe termen scurt revin 25%. Din contul implementării produsului noului
produs (creditarea ipotecara) – de doua ori a crescut (de la 4% pînă la 8%) ponderea
creditelor pe termen lung.
Banca efectuează lucrul şi în continuare în vederea elaborării produselor noi, inclusiv
şi în domeniul creditării. În corespundere cu acordul de asistenţă tehnică cu CEED
(proiectul privind creşterea competitivităţii şi dezvoltării întreprinderilor) finanţat de
către USAID, în anul de raportare a fost implementat noul produs – finantarea
tranzactiilor pre-export.
Elaborarea noilor produse creditare, pe de o parte permit atragerea noilor clienţi din
contul extinderii spectrului de servicii acordate, pe de altă parte, contribuind la
reducerea riscurilor creditare aferente diverselor produse si categorii de clienţi.
Minimizarea riscurilor creditare este una din sarcinile prioritare a Băncii. Sistemul
bine organizat, eficient de administrare a riscurilor ce permite, în pofida dificultăţilor
economice şi creşterii portofoliului de credite, menţinerea nivelului datoriei expirate
la un nivel stabil jos.
Desigur, în aceste timpuri instabile dificultăţi suportă şi clienţii Băncii. De aceea,
Banca tinde spre înţelegerea profundă a problemelor lor pentru a avea posibilitatea de
a acorda asistenţa respectivă. În aceste scopuri se organizează diverse întalniri a
specialiştilor Băncii de toate nivelurile cu beneficiarii de credit în chestiuni de interes
comun, se acordă ajutor practic în vederea căutarii unor pieţe de desfacere, se aplică o
politică tarifară flexibilă etc. În 2009 Banca se va dezvolta şi în continuare în calitate
de organizaţie creditară universală prin consolidarea poziţiilor sale pe piaţa de

43
creditare corporativă şi retail. Întreprinderile din toate ramurile economiei naţionale
care implementează proiecte de anvergura vor beneficia de toată susţinerea Băncii.

2.3 Analiza operaţiunilor pasive a BC “Banca Socială” S.A.

Resursele băncii sunt constituite din resurse proprii şi atrase.BC „Banca


Socială” SA activează în baza legii care îi permite atragerea mijloacelor băneşti,
temporar disponibile, din economia naţională şi investirea acestora în ramurile
economiei în care este necesar. Deoarece băncile fac afaceri preponderente cu
mijloacele deponenţilor, este indispensabil ca aceste instituţii să aibă un grad
înalt de lichiditate. În acest scop trebuie să dispună de capital propriu. Operaţiunile
pasive reprezintă pentru banca comercială operaţiunile de atragere şi constituire a
resurselor.
Principalele operaţiuni pasive ale băncilor comerciale sunt::
 atragerea de depozite pe diferite maturităţi de la persoane fizice şi
juridice;
 împrumuturi primite de la clientela bancară şi nebancară;
 constituirea capitalului social şi a fondurilor proprii.
Resursele proprii ale băncii sunt constituite din capitalul subscris de acţionari şi din
beneficiile distribuite şi înglobate în diferite fonduri de rezervă şi de risc. Deţinerea
capitalului propriu contribuie în mare măsură la asigurarea stabilităţii băncii şi a
eficienţei activităţii ei. Capitalul bancar joacă un rol important pe parcursul
activităţii băncii, la constituirea în perioada de funcţionare şi la lichidare.
Resursele atarase al băncii constituie aproximativ 80-90% din resursele totale
ale băncii. Aceste resurse sunt utilizate pentru finanţarea operaţiunilor active.
Mobilizarea pe un termen anumit a mijloacelor liber disponibile de la persoanele
fizice şi juridice îi permite băncii să folosească aceste mijloace pentru creditarea
agenţilor economici.

44
Depozitul bancar constituie mijloacele băneşti încredinţate unei bănci spre păstrare,
fără specificare unui termen sau pe un termen fixat, deponentul avînd dreptu să-şi
retragă conform termenului stabilit mijloacele băneşti cu o dobîndă stabilită.
Depozitele băncii reprezintă disponibilităţile depuse la bănci de către persoane fizice
sau juridice care sunt păstrate în diferite tipuri de depozit şi care pot fi utilizate în
conformitate cu regimul contului şi legislaţia în vigoare.
Depozitele la vedere – sunt depozitele care pot fi utilizate în orice moment în caz de
necesitate. Acest tip de depozit prevede o lichiditate înaltă pentru client şi respectiv
băncile comerciale sunt obligate să formaze rezerve obligatorii. Dobînda la acest tip
de depozit este foarte mică sau chiar lipseşte.
Depozitele la termen – sunt resursele atrase de bănci de la persoanele fizice sau
juridice pe un termen determinat pînă la epirarea căruia deponentul nu are dreptul să
folosească resursele depozitate. În caz contrar banca va penaliza prin anularea sau
micşorarea dobînzii. Dobînda depozitelor plasate de bancă la BNM se calculează după
formula procentelor simple pentru termenul de facto de păstrare a mijloacelor atrase la
BNM reieşind din numărul zilelor calendaristice în an (365 – 366).
BC “BANCA SOCIALĂ” SA oferă clienţilor următoarele tipuri de depozite în MDL
şi în USD sau EURO:
Conturi de depozit la vedere, MDL:

 Vărsămîntul iniţial la depozitele la vedere se efectuează atît în numerar cît şi


prin virament;
 Sunt acceptate vărsăminte suplimentare şi pot fi efectuate plăţi parţiale din cont
la prima adresare a clientului;
 Pe acest cont poate fi transferat salariul, pensia sau alte venituri;
 Pot fi primite dispoziţii de efectuare a plăţilor de pe cont privind achitarea
serviciilor comunale, de telecomunicaţii, achitarea creditului etc.;
 Conturile se deschid în suma nu mai mica de 1 MDL;
 Dobânda nu se plăteşte.

45
Depozit pe un termen de păstrare de 3 luni cu achitarea lunară a ratei dobînzii
fixe, MDL
 Depozitele poe un termen de păstrare de 3 luni se primesc de la populaţie în
baza unei cereri în scris a depunătorului în sumă nu mai puţin de 500 lei.
 Vărsămintele suplimentare la depozit şi eliberarea parţială a lor nu se
efectuează.
 Dobînda la depozite cu termenul de păstrare de 3 luni se calculează şi se achită
lunar.
 Calcularea dobînzii la dobîndă nu se efectuează.
 Rata dobînzii, care este în vigoare la momentul primirii depozitului, aprobată
de Consiliul Băncii, este stabilită pe tot termenul depunerii.
 Calcularea dobînzii pentru fiecare lună este înscrisă în fişa de excedenţă
suplimentară, deschisă cu numărul depozitului de bază, însă cu alt cod.
 În cazul cînd, depunătorul retrage depozitul înainte de termenul stabilit, se
efectuează recalcularea dobînzii pentru termenul de păstrare de facto, reieşind
din rata dobînzii pentru depunerile la cerere. Totodată, dacă suma dobînzii
achitată anterior depăşeşte suma cuvenită a dobînzii, suma achitată excedent
este reţinută de către bancă din soldul depozitului.
 In cazul în care depozitul este retras pînă la expirarea unei luni de zile din
momentul depunerii, dobînda nu se calculează şi nu se achită.
 La expirarea termenului de păstrare stabilit, suma depozitului se întoarce
depunătorului, ori în mod automat se reînoieşte la orice fel de depozit în
vigoare, după dorinţa lui. În cazul cînd după expirarea termenului acţiunii
depunerii, depunătorul nu a închis contul, depunerea continuă să lucreze după
aceleaşi condiţii, reieşind din ratele dobînzii stabilite de către Consiliul Băncii
în momentul reînnoirii depozitului pe un nou termen.
 La primirea mijloacelor de la depunători ce depăşeşte 36000 lei este necesar ca
depunătorul să prezinte Băncii o declaraţie referitor la provenienţa veniturilor.

46
Depozit pe un termen de păstrare de 3 luni cu înscrierea şi achitarea prealabilă a
ratei dobînzii fixe, MDL
 Depozitele cu achitare prealabilă a ratei dobînzii se primesc de la persoane
fizice peun termen de 3 luni în sumă nu mai mică de 500 lei în numerar.
 Depozitele cu achitare prealabilă a ratei dobînzii se primesc de la depunători
îăn baza unei cereri în scris cu eliberarea carnetului de depuneri.
 Vărsămintele suplimentare şi eliberarea parţială a depunerilor cu achitare
prealabilă a ratei dobînzii nu se efectuează.
 Rata dobînzii, care este în vigoare la momentul primirii depozitului, aprobată
de Consiliul Băncii, este stabilită pe tot termenul depunerii.
 Rata dobînzii la depozite cu achitare prealabilă se înscrie în carnetul de
depuneri şi se achită în ziua primirii depozitului pentru tot termenul de
păstrare.
 În cazul cînd depunătorul reclamează depozitul înainte de termenul stabilit, dar
nu mai devreme de o lună din ziua depunerii, se efectuează recalcularea ratei
dobînzii pentru termenul de păstrare de facto din calculul ratei dobînzii la
cerere. Concomitent, la suma ce depăşeşte rata dobînzii achitată la momentul
deschiderii contului, care revine pentru termenul de păstrare de facto a
depozitului se calculează în acelaşi mod ca şi pentru depunerile la cerere, suma
depozitului de bază ce urmează să fie întoarsă depunătorului se micşorează.
 În cazul cînd depozitul este reclamat mai devreme de o lună de zile din
momentul depunerii, rata dobînzii achitată în prealabil depunătorului este
reţinută în întregime din suma depozitului ce urmează să fie întoarsă
depunătorului.
 La expirarea termenului stabilit, suma depozitului se întoarce depunătorului,
ori în mod automat se reînoieşte pe un nou termen de 3 luni. Concomitent
dobînda prealabilă este calculată reieşind din ratele în vigoare în perioada
reînoirii depozitului pe un nou termen.

47
 La primirea mijloacelor de la depunători ce depăşeşte 36000 lei este necesar ca
depunătorul să prezinte Băncii o declaraţie referitor la provenienţa veniturilor.
Depozit pe un termen de păstrare de 1 an,MDL
 Depozitele de acumulare pe un termen de păstrare de un an se primesc de la
persoane fizice în sumă nu mai puţin de 1000 lei.
 Depunătorului i se acordă dreptul de a introduce la depozitul de acumulare
depuneri suplimentare în sumă nu mai puţin de 100 lei.
 Dobînda la depozitele de acumulare se calculează lunar şi se înscriu la depozit
în calitate de depuneri suplimentare. Totodată, după înscrierea dobînzii în
calitate de depunere suplimentară, rata dobînzii se calculează la suma soldului
depozitului ţinînd cont de dobînda înscrisă.
 Rata dobînzii la depozitele de acumulare este stabilită şi aprobată de Consiliul
Băncii şi poate fi revăzută în mod unilateral, reieşind din starea economică,
procesele de inflaţie, schimbarea ratei de refinanţare a BNM.
 Eliberarea parţială a depunerilor de acumulare nu se efectuează. Depozitul
iniţial este eliberat depunătorului după expirarea termenului de un an din ziua
primei depuneri la cont, depunerile suplimentare – după expirarea unui an din
momentul înscrierii la cont a fiecărei depuneri suplimentare.
 În cazul cînd suma depozitului de acumulare pe un termen de păstrare de un an
este retrasă înainte de termenul stabilit, dobînda este calcula5tă pentru
păstrarea de facto reieşind din rata dobînzii stabilită pentru termenul de
păstrare corespunzător : dacă termenul de păstrare este mai mare de 6 luni rata
dobînzii va fi calculată ca pentru depozitul cu termenul de păstrare 6 luni, dacă
mai puţin de 6 luni calcularea dobînzii se efectuează ca pentru depunerile la
cerere. În cazul cînd depozitul a fost retras pînă la expirarea unui termen de o
lună de zile, dobînda nu este calculată şi achitată.
Concomitent dacă suma dobînzii achitate depăşeşte suma dobînzii cuvenite
pentru păstrarea de facto, suma depăşită este reţinută din soldul depozitului.
Depozitul „ Secolul Nou” , MDL

48
 Operaţiunile de înscriere şi de eliberare a depozitului se efectuează numai în
filiala unde a fost înregistrat contul.
 Termenul de păstrare a depozitului este de 12 luni.
 Suma minimală a depozitului este de 2000 lei.
 Sumele suplimentare la depozitul dat nu se încasează.
 Dobînda la depozitele cu termenul de păstrare de 1 an se calculează şi se achită
lunar.
 Calcularea dobînzii la dobîndă nu se efectuează.
 Rata dobînzii la depozitul „Secolul Nou” este stabilită şi aprobată de Consiliul
Băncii şi poate fi revăzută în mod unilateral, reieşind din starea economică,
procesele de inflaţie, schimbarea ratei de refinanţare a BNM.
 În cazul cînd depozitul este retras pînă la expirarea unei luni de zile din
momentul depunerii, dobînda nu este calculată şi achitată.
 În cazul cînd depunătorul îşi retrage depozitul mai devreme de expirarea
termenului stabilit de 1 an din ziua depunerii, calcularea dobînzii se efectuează
pentru păstrarea de facto, reieşind din calcularea dobînzii pentru depozitele la
cerere. Totodată, dacă suma dobînzii achitată anterior depăşeşte suma cuvenită
a dobînzii, suma achitată excedent este reţinută de către bancă din soldul
depozitului.
 La expirarea termenului stabilit de un an, cu acordul depunătorului depozitul
poate reînnoit pe un nou termen sub aceleaşi condiţii.
Depozitul „ Mobil” , MDL cu termenul de păstrare de 2 ani
Operaţiunile de înscriere şi de eliberare a depozitului se efectuează numai în filiala
unde a fost înregistrat contul.

 Termenul de păstrare a depozitului este de 24 luni.


 Suma minimală a depozitului este de 3000 lei.
 Depunătorului i se acordă dreptul de a utiliza, în caz de necesitate, depozitul,
adică de a depune mijloace suplimentare şi de a ridica sumele necesare.

49
 La perfectarea depozitului, depunătorului, în mod gratuit, i se va elibera
împreună cu carnetul de depozit cardul CIRRUS, MAESTRO (la dorinţa
clientului), prin intermediul căruia acesta va putea primi lunar dobînzile
calculate.
 Dobînzile aferente depozitului sunt calculate şi achitate lunar pentru suma
restantă, reieşind din calcularea ratei dobînzii în vigoare pentru acest tip de
depozit. Dobînzile aferente depozitului, calculate, dar neachitate de către bancă
(în legătură cu neprezentarea depunătorului) sunt expediate pe un cont separat
în stare de acumulare şi sunt achitate depunătorului la solicitarea imediată a
acestuia (în caz, dacă depunătorul sa dezis de card).
 Rata dobînzii la depozitul „Mobil” este stabilită şi aprobată de Consiliul Băncii
şi poate fi revăzută în mod unilateral, reieşind din starea economică, procesele
de inflaţie, schimbarea ratei de refinanţare a BNM.
Depozitul „ Confort”, în valută naţională MDL
 Termenele de păstrare de 3,6,12 şi 24 luni.
 Suma minimă a depunerii iniţiale constituie pentru termenele de 3,6 şi 12 luni
– 1000lei, pentru 24 luni – 3000lei.
 Depunătorilor li se acordă dreptul de a depune mijloace suplimentare.
 Eliberarea parţială a sumelor din contul depozitului nu se efectuează.
 Rata dobînzii la depozitul „Confort” este stabilită şi aprobată de Consiliul
Băncii şi poate fi revăzută în mod unilateral, reieşind din starea economică,
procesele de inflaţie, schimbarea ratei de refinanţare a BNM.
 Dobînzile aferente depozitului sunt calculate pentru perioada efectivă de
păstrare şi sunt achitate: lunar sau se capitalizează cu plată la expirarea
termenului, reieşind din calculul ratei dobînzii în vigoare pentru acest tip de
depozit. Dobînzile aferente depozitului, calculate, dar neachitate de către bancă
(în legătură cu neprezentarea depunătorului) sunt expediate pe un cont separat

50
în stare de acumulare şi sunt achitate depunătorului la solicitarea imediată a
acestuia (în caz, dacă depunătorul sa dezis de card).
 La perfectarea depozitului, depunătorului, în mod gratuit, i se va elibera
împreună cu carnetul de depozit cardul CIRRUS, MAESTRO (la dorinţa
clientului), prin intermediul căruia acesta va putea primi lunar dobînzile
calculate.
 La expirarea termenului de păstrare, depozitul poate fi prolongat, cu acordul
depunătorului, pe un termen nou cu aceleaşi condiţii.
Depozitul „ Confort”, în valută străină (în dolari SUA şi EURO)
 Termenele de păstrare de 3,6,12 şi 24 luni.
 Suma minimă a depunerii iniţiale constituie 100 dolari SUA şi 100 EURO.
 Depunătorilor li se acordă dreptul de a depune mijloace suplimentare.
 Eliberarea parţială a sumelor din contul depozitului nu se efectuează.
 Depunerea mijloacelor la cont, eliberarea sumelor în limitele soldului de
mijloace de cont şi restituirea sumei depozitului la închiderea contului poate fi
efectuată atît în numerar, cît şi fără numerar.
 Calcularea dobînzii la dobîndă nu se efectuează.
 Dobînzile aferente depozitelor în valută străină se eliberează la scadenţă în
valuta în care au fost constituit depozitul. În cazul ridicării sumei dobînzii în
valută străină, partea sumei exprimate în numere întregi se achită în valută
respectivă – dolari SUA sau EURO, partea sumei exprimate în zecimi sau
sutimi se achită în lei, conform cursului stabilit în cadrul filialei la data
achitării dobînzii.
 Rata dobînzii la depozitul „Confort”estestabilită şi aprobată de Consiliul
Băncii şi poate fi revăzută în mod unilateral, reieşind din starea economică,
procesele de inflaţie, schimbarea ratei de refinanţare a BNM.
 La expirarea termenului de păstrare, depozitul poate fi prolongat, cu acordul
depunătorului, pe un termen nou cu aceleaşi condiţii.

51
 Eliberarea depozitului în sumă mai mare de 10000 dolari SUA sau EURO va fi
asigurată în baza unei cereri prealabile depuse de către beneficiar la Bancă cu 3
zile bancare înainte de data indicată în cerere.
Tipuri de depozite în valută naţională şi condiţiile de plasare a acestora la BC „Banca
Socială” S.A.

Tabel 2.3.1

Termenul de Suma Rata dobînzii Modul de plata al dobînzii


plasare a minimală a anual
depunerii depunerii
3 luni 1000 MDL 21% flotantă Lunar, cu acceptarea depunerilor
OPTIMAL suplimentare, retragerea parţiala în
suma nu mai mare de 10 mii lei
6 luni 1000 MDL 23% flotantă Lunar, cu acceptarea depunerilor
OPTIMAL suplimentare, retragerea parţială în
suma nu mai mare de 10 mii lei
6 luni 1000 MDL 20% rata fixă a Lunar, cu acceptarea depunerilor
"GARANT" dobînzii suplimentare, retragerea parţială în
suma nu mai mare de 10 mii lei
2 ani "Mobil" 3000 MDL 15% flotantă Lunar, cu acceptarea depunerilor
suplimentare, retragerea parţială în
suma nu mai mare de 10 mii lei
3 ani “Confort” 3000 MDL 16% flotantă La expirarea termenului, cu capit.% şi
acceptarea depunerilor suplimentare,
retragerea parţială în sumă nu mai
mare de 10 mii lei pentru depozitele 36
luni
3 ani “Confort” 3000 MDL 17,23% ţinînd La expirarea termenului, cu capit.% şi
cont de acceptarea depunerilor suplimentare,
capitalizare retragerea parţială în sumă nu mai
17,23%, flotantă mare de 10 mii lei pentru depozitele 36
luni
La vedere 15 MDL 3% Flotantă Calcularea % anual, plata la inchiderea
contului

Sursa: Rapoartele financiare anuale ale BC „Banca Socială” S.A

Informaţie privind acceptarea depozitelor persoanelor fizice şi juridice de către BC „Banca


Socială” S.A în anii 2007,2008 (mii,lei)
Tabel 2.3.2

52
Tipul de
Suma depozitelor acceptate (mii lei) Rata medie a dobanzii (%)
depozit
Anii 2007 2008 2007 2008

În lei În valută În lei În valută În lei În valută În lei În valută


Depozite la
vedere cu
dobîndă:
Depozitele
persoanelor 138736,53 34332,0 215984,53 29323,04 5,12 1,00 5,41 0,97
fizice
Depozitele
persoanelor 1362039,57 82121,26 579991,52 69134,84 8,20 2.77 3,27 1,98
juridice
Depozite la
termen cu
dobîndă:
Depozitele
persoanelor 26833,55 82473,79 166860,53 110186,29 14,57 7,63 22,05 12,25
fizice
Depozitele
persoanelor 20863,14 744,55 2872,30 54306,33 14,74 5,42 18,65 10,40
juridice
Depozite la
vedere fără
dobîndă:
Depozitele
persoanelor 242165,82 212501,03 90188,57 19953,56 Х Х Х Х
fizice
Depozitele
persoanelor 3350526,75 1134752,18 3438691,25 1139129,60 Х Х Х Х
juridice
Notă: Sumele depozitelor in valuta straină se recalculează şi se reflectă în lei moldoveneşti la cursul oficial al Băncii
Naţionale a Moldovei la data gestionară.
Sursa: Rapoartele financiare anuale ale BC „Banca Socială” S.A 2006 – 2008

În urma informaţiei prezentate în tabel se poate face următoarele concluzii:


Depozitele la vedere cu dobîndă a persoanelor fizice în lei în anul 2008 a crescut cu
7724800 lei faţă de 2007 şi rata dobînzii a crescut cu 0,39% faţă de 2007. Depozitele
la vedere cu dobîndă a persoanelor fizice în valută străină care se recalculează în lei
moldoveneşti au scăzut cu 500896 lei în 2008 faţă de 2007 şi rata dobînzii scăzînd cu
0,03% faţă de 2007.
Depozitele la vedere cu dobîndă a persoanelor juridice în lei în anul 2008 au scăzut
considerabil faţă de 2007 cu 78204805 lei şi rata dobînzii a scăzut în 2008 cu 4,93%
faţă de 2007.

53
Depozitele la vedere cu dobîndă a persoanelor juridice în valută străină care se
recalculează în lei moldoveneşti au scăzut în 2008 cu 1298642 lei faţă de 2007 şi rata
dobînzii scăzînduse cu 0,79% faţă de 2007.
Depozitele la termen cu dobîndă a persoanelor fizice au crescut în 2008 cu 14002698
lei faţă de 2007, rata dobînzii crescînd cu 7,48% faţă de 2007. Depozitele la termen
cu dobîndă a persoanelor fizice în valută străină care se recalculează în lei
moldoveneşti au crescut în anul 2008 cu 2771250 lei faţă de 2007, rata dobînzii
crescînd în anul 2008 cu 4,62%.
Depozitele la termen cu dobîndă a persoanelor juridice în lei au scăzut cu 1799084 lei
în anul 2008 faţă de 2007, rata dobînzii crescînd cu 3,91% faţă de 2007. Depozitele la
termen cu dobîndă a persoanelor juridice în valută străină care se recalculează în lei
moldoveneşti a crescut în 2008 faţă de 2007 cu 5356178 lei, rata dobînzii a crescut cu
4,98% faţă de 2007.
Depozitele la vedere fără dobîndă a persoanelor fizice în lei a scăzut în anul 2008 faţă
de 2007 cu 15197725 lei, depozitele la vedere fără dobîndă a persoanelor juridice în
lei au crescut cu 8816450 lei în anul 2008 faţă de 2007.
Depozitele la vedere fără dobîndă a persoanelor fizice în valută străină care se
recalculează în lei moldoveneşti au scăzut cu 19254747 lei în anul 2008 faţă de 2007.
Depozitele la vedere fără dobîndă a persoanelor juridice în valută străină care se
recalculează în lei moldoveneşti în anul 2008 au crescut cu 437742 lei faţă de 2007.
În pofida acestui fapt, volumul total al depozitelor BC "Banca Socială" S.A. a crescut
cu 63 mil. lei (5%) şi a depăşit 1372 mil. lei, inclusiv 62% reprezintă depozitele
persoanelor fizice.

54
Capitolu III:Direcţii şi strategii de optimizare a activelor şi pasivelor bancare.
3.1 Elemente fundamentale în gestiunea bazei de resurse active şi pasive a băncii
în vederea diminuării expunerii la riscuri

Mediul de activitate a băncilor comerciale este foarte dificil, presupunînd atît limite
dure pentru activitatea sa, formate de cadrul de supraveghere, dat fiind faptul că
destabilizarea sistemului bancar poate duce la destabilizarea economiei, cît şi
incertitudinea evoluţiei elementului esenţial, generator de profituri precum e rata
dobînzii. Principalele instrumente interne de apărare ale unei bănci împotriva unor
situaţii de instabilitate pe piaţa financiară rezidă din următoarele:
 profesionalismul managementului bancar;
 rapiditate în reacţie şi decizii a conducerii bancare;
 existenţa unei reglementări bancare şi a supravegherii riguroase, inclusiv
interne;
 menţinerea unei discipline de piaţă:
Avînd drept scop găsirea celor mai corespunzătoare soluţii pentru a face faţă
problemelor persistente pe piaţa bancară, băncile trebuie să creeze un model specific
şi eficient de gestiune a activelor şi pasivelor sale, al cărui principiu de bază să fie
flexibilitate, prudenţă şi profesionalism.
Banca în procesul dirijării activelor şi pasivelor, urmăreşte trei obiective de bază:
1. menţinerea lichidităţii suficiente şi controlul riscurilor aferente;
2. controlul nivelului ratei dobînzii şi al riscurilor aferente;
3. obţinerea unui venit net aferent dobînzii stabil ţi optimizarea profitului băncii,
în aceleşi timp satisfăcînd cerinţele înaintate de contragenţii băncii;
Procesul de gestiune a bazei de resurse a băncii comerciale poate fi prezentat ca
totalitatea de instrumente a gestiunii operative, curente şi strategice:

55
Gestiunea operativă Gestiunea curentă(tactică) Gestiunea strategică
Preţurile la transfer Lichiditatea pe termen mediu Controlul corespunderii
Lichiditatea imediată(poziţia Analiza GAP scopurilor gestiunii curente şi
a celei operaţionale
de plată)
Riscul managementului Analiza după costuri a bazei de Bugetarea
operativ(Trezoreria) resuese
Marja procentuală
Politica de depozit
Politica de atragere a resurselor
Estimarea rezultatelor activităţii
subdiviziunilor băncii în baza
preţurilor de transfer
Estimarea profitabilităţii
produselor bancare
Analiza soldurilor din punct de
vedere a mobilităţii, stabilităţii
mărimii acestora
Estimarea riscurilor

Ceea ce ţine de subiectele de gestiune presupunem că funcţiile gestiunii curente şi


operaţionale în marea lor majoritate trebuie să fie puse în sarcina Trezoreriei şi
direcţia responsabilă de analiza şi administrarea riscurilor, în timp ce funcţiile
gestiunii strategice împreună cu executarea unor funcţii în cadrul gestiunii curente
sunt puse în sarcina conducerii băncii cu implicarea directă a direcţiei de analiză şi
administrare a riscurilor. Gestiunea evidenţei, controlului şi analizei interne este
caracteristică tuturor etapelor de planificare şi gestiunii împreună cu alte subdiviziuni.
Din păcate, una din problemele de bază ale instituţiilor financiar-creditare
naţionale sunt lipsa nu atît moderne, cît în genere a careva forme şi metode de
gestiune a băncii la nivel strategic. Majoritatea băncilor sunt preocupate de aspectele
operative ale activităţii. Însă creşterea ritmurilor şi caracterului de incertitudine a
modificării mediului extern necesită creşterea volumului de utilizare a gestiunii
strategice. Gestiunea strategică şi operativă sunt două direcţii importante de
activitate, care se completează una pe alta, şi necesită atenţie maximă din partea
băncii.
Legătura dintre acestea este realizată de programe care vor realiza sinteza structurii
optimă a activelor şi pasivelor bancare luînd în consideraţie cerinţele normative de

56
suficienţă a capitalului, lichidităţii, mărimii poziţiilor valutare a băncii şi modificările
aşteptate a condiţiilor pieţei financiare.
Prima din strategiile elaborate care şi pînă în prezent îşi păstrează actualitatea,
orientate spre utilizarea practică a gestiunii activelor şi pasivelor a fost strstegia
gestiunii venitului net din dobînzi. Gestiunea marjei procentuale a determinat apariţia
noţiunii de „ gap ” şi „ gestiunea GAP-ului ”.
Gestiunea Gap-ului este o strategie mult mai agresivă. La utilizarea acesteia
banca modifică Gap-ul (ajustează structura activelor şi pasivelor senzitive) în
dependenţă de modificarea aşteptărilor referitoare la ratele viitoare ale dobînzilor şi
formei curbei de rentebilitate.
Curba de rentabilităţii reflectă legătura directă dintre termenul de scadenţă şi
rentabilitatea instrumentelor financiare. Analiza modificării formei şi direcţiei de
deplasare a curbei rentabilităţii permite prognizarea aproximativă a evoluţiei ratelor
dobînzii de pe piaţă.
În practică în scopul efectuării analizei se construiesc următoarele curbe ale
rentabilităţii:
- curba rentabilităţii valorilor mobiliare guvernamentale, a creditelor cu
riscul scăzut clasificate ca standarte şi a întregului portofoliu de credite
(în vederea monitorizării dinamicii ratelor de plasare);
- curba rentabilităţii depozitelor la termen cu rata dobînzii fixată fără
posibilitatea completării şi retragerii parţiale şi a mediei pentru întreg
portofoliul de depozite(în vederea monitorizării dinamicii ratelor de
atragere);
- curba rentabilităţii pentru sistemul bancar în întregime (în vederea
monitorizării dinamicii ratelor dobînzii pe piaţă şi compararea cu
dinamica ratelor înregistrată de bancă).
În baza analizei modificărilor curbelor rentabilităţii întocmite la diferite date
calendaristice, în scopul aplicării unor măsuri de precauţie, va fi prognozată evoluţia
ratelor dobînzii în modul următor:

57
- În caz că gradul de înclinaţie (panta) a curbei rentabilităţii creşte brusc,
aceasta poate semnifica accentuarea inflaţiei, ţi implicit – majorarea
ratelor dobînzii
- În caz că gradul de înclinaţie a curbei rentabilităţii se reduce sau chiar
devine negativ, aceasta poate semnifica că ratele dobînzilor au atins
nivelul maxim, şi se vor reduce.
Astfel aplicînd în practică evoluţia ratei dobînzii alături de adaptarea GAP-ului (care
reflectă structura activelor şi pasivelor ) reielind din pronosticul dinamicii ratelor
dobînzii, se vor aplica următoarele măsuri:
În cazul că nivelul retelor dobînzii este redus şi se aşteaptă majorarea lui se va
decide:
- Majorarea volumului resurselor atrase pe termen lung;
- Reducerea volumului creditelor cu rata dobînzii fixă;
- Micşorarea volumului portofoliului de valori mobiliare pe termen lung;
- Vinderea valorilor mobiliare;
- Închiderea liniilor de credit;
În caz că nivelul razelor dobînzii este în creştere şi se aşteaptă atingerea în viittorul
apropiat a valorii maxime se va decide:
- Începerea majorării volumului resurselor atrase pe termen scurt;
- Începerea majorării volumului investiţiilor pe termen lung;
- Pregătirea către majorarea ponderii creditelor cu rata dobînzii fixată;
- Pregătirea către majorarea investiţiilor în valori mobiliare;
- Examinarea posibilităţilor de achitare permatură a datoriilor cu rata
dobînzii fixată;
În caz că nivelul ratelor dobînzii este înalt şi în viitorul apropiat se aşteaptă reducerea
lui, se va decide:
- Micşorarea volumului resurselor atrase pe termen lung;
- Majorarea ponderii creditelor cu rata dobînzii fixată;
- Majorarea portofoliului de valori de stat pe termen lung;

58
- Planificarea vînzărilor viitoare a activelor;
- Concentrarea asupra acordăriia noilor linii de credit pentru clienţi;
În caz că nivelul ratelor dobînzilor este în scădere, iar în viitorul apropiat se aşteaptă
atingerea valorii minime a ratelor dobînzii, se va decide:
- Începerea majorării volumului resurselor atrase pe termen lung;
- Începerea micşorării volumului plasărilor pe termen lung şi preponderent
efectuarea investiţiilor pe termen scurt;
- Majorarea ponderii creditelor cu rata flotantă a dobînzii;
- Începerea reducerii investiţiilor în valori mobiliare;
- Vinderea selectivă a activelor cu rata dobînzii fixă;
- Planificarfea îndatorării pe termen lung cu rata dobînzii fixată;
Însă această strategie implică mai multe probleme de care după posibilitate trebuia să
se ţină cont şi evitate.
1. Riscul unei prognoze incorecte poate duce la probabilitatea reducerii sau
creşterii neaşteptate a spread-ului. De aceea permanent apare problema
compromisului între mărimea spread-ului scontat şi mărimea riscului aferent.
Cu cît mărimea GAP-ului este mai mare în condiţiile creşterii permanente a
ratelor dobînzii, cu atît e mai mare gradul de distribuire a probabilităţii.
2. În cazul lipsei flexibilităţii bilanţului, banca are nevoie de mult timp pentru a
modifica caracterul activelor şi pasivelor şi respectiv gap-ul. În condiţiile lipsei
instrumentelor financiare derivate pentru aceasta devine complicat de a
atrage/plasa un anumit tip de activ/pasiv.
În acelaşi timp odată aplicată o anumită strategie iniţială este sxtrem de greu de a se
trece la alta (care constituie de fapt opusul acesteia) avîndu-se în vedere schimbările
substanţiale necesare a fi efectuate în cadrul bilanţului. Cu atît mai mult, strategia pe
termen mediu şi lung ce vizează remodelarea caracteristicilor activelor şi pasivelor
(tip de dobînzi, perioada de evaluare a nivelului dobînzii, scadenţa) extrem de greu de
explicat, consecinţe imediate putînd fiind resimţite în sfera lichidităţii instituţiei.

59
Gestiunea nivelurilor GAP-ului în cadrul unei abordări defensive va fi total de diferit
faţă de cel agresiv, prezentat anterior. Spre deosebire de încercarea de obţinere a unui
profit cît mai mare prin fructificarea oportunităţilor previzionate ale pieţei, o strategie
defensivă incearcă să conserve nivelul actual al veniturilor nete din dobînzi prin
protejarea acestuia de orice modificare a ratelor de dobîndă. Acest tip de management
caută să menţină în echilibru activele şi pasivele sensibile pe o anumită perioadă de
timp. Dacă se atinge acest echilibru, o creştere a ratelor de dobîndă în piaţă ar genera
acelaşi sens de modificare a dobînzilor încasate şi plătite, deci venitul net din dobînzi
nu va fi modificat.
Schimbările structurale ale activelor şi pasivelor se vot realiza, în scopul imunizării
bilanţului la modificarea ratelor dobînzii pe piaţă, prin atingerea unui nivel zero al
GAP-ului. În cazul în care o instituţie financiar-bancară va înregistra un gap zero,
care ca urmare a achitării anticipate a unui credit acesta devine negativ, instituţia va
trebui să găsească soluţii pentru imunizarea bilanţului. Pentru aducerea la zero a
acestuia este necesar realizarea unui plasament cu caracteristici sensibile la rata
dobînzii de pe piaţă şi pe un termen corespunzător structurii resurselor rămase
neacoperite.
Atît abordarea defensivă, cît şi agresive reprezintă, în practică, extreme.
Viabilitatea mixului de strategii (combinaţii între cele două) depinde de
caracteristicile pieţei în care se implică, de apetitul de risc al managementului băncii
şi al acţionarilor şi nu în ultimul rînd de gestionarea celorlalte tipuri de riscuri
intercorelate, interne activităţii financiar-bancare.
Situaţia de tranziţie la economia de piaţă impune activitatea băncilor comerciale
naţionale înt-un mediu cu un nivel destul de înalt al inflaţiei, acestea încercînd în
afara strategiei propuse în primul rînd să-şi protejeze portofoliul şi valoarea sa de
piaţă prin adoptarea unor măsuri specifice caracteristicilor unui asemenea mediu.
În cazul activelor banca întreprinde:
- reducerea maturităţii creditelor şi a portofoliului de investiţii (cauză lipsa
unei pieţi ale creditelor upotecare);

60
- ajustarea ratelor de dobîndă activă la niveluri real pozitive;
- utilizarea cu precădere a ratelor de dobîndă variabile;
- acordarea de credite, cu prioritate: clienţilor cu activitate de export;
clienţilor care încasează valute convertibile; clienţilor ce înregistrează o
cerere consolidată(stabilă) în termeni reali; celor ce dovedesc un avantaj
de productivitate în comparaţie cu alţi competitori sau alte industrii;
celor ce dovedesc capacitate de adaptare prin ajustarea preţurilor pentru
satisfacerea unei cereri importante;
- aplicarea unei rate a dodînzii indexate pentru compensarea(măcar
parţială) a eroziunii prin inflaţie a puterii investiţiilor;
- creşterea fregvenţei revizuirii creditelor şi a portofoliilor de investiţii în
vederea depistării anticipate a potenţialelor falimente;
În cazul pasivelor:
- atragerea de fonduri, după posibilitate, la rate de dobînzi fixe;
- plata dobînzilor la depozitele atrase în corelaţie (utilizarea în calitate de
mod de calcul a unui index, aplicarea une marje de dobîndă) cu
dobînzile activelor ce au fost finanţate din aceste resurse;
- structurarea marjei de dobîndă (profitul aferent resurselor atrase şi apoi
plasate), în funcţie de maturitatea creditelor şi de raitingul de risc;
- menţinerea unui stoc de active lichide, uşor realizabile pe piaţă, pentru
asigurarea permanentă a unei livhidităţi corespunzătoare, necesară plăţii
depozitelor retrase;
- utilizarea activă a facilităţilor pieţei interbancare pe termen foarte scurt
(overnight) în vederea asigurării plasării excesului de lichiditate şi
eventual asigurării necesarului temporar de finanţare;
- asigurarea unui nivel corespunzător de lichiditate de siguranţă (în afara
cerinţelor BNM);
- diversificarea resurselor atrase;

61
- asigurarea accesului la surse suplimentare de creditare precum linii de
credit asigurate de alte bănci sau chiar de banca centrală.

2.2 Administrarea riscurilor apărute în procesul de funcţionare a băncii

Riscul este propriu activităţii bancare. Băncile au o influenţă specială asupra


fluxurilor băneşti din economie. În structura resurselor bancare cota mijloacelor
atrase (adică “străine”) este deosebit de mare. Materializarea riscurilor în sfera
bancară poate avea consecinţe negative pentru întreaga economie. De aceea,
activitatea bancară este supusă reglementării şi controlului din partea statului.
Intrarea în business-ul bancar se confruntă cu dificultăţi ce ţin de creşterea în
permanenţă a nivelului capitalului minim de gradul I, de cerinţele deosebite faţă
de reputaţia conducătorilor băncii etc. Cerinţele BNM faţă de acordarea licenţelor
pentru efectuarea activităţilor financiare au drept scop primar de a reduce riscul în
cadrul sistemului bancar. Riscul urmează a fi evaluat şi în măsura posibilităţilor
redus şi / sau diminuat0. Pentru realizarea acestei sarcini BNM stabileşte pentru
băncile comerciale normative economice obligatorii, despre realizarea cărora
băncile raportează periodic (zilnic, lunar etc.). Pe lîngă normativele obligatorii
stabilite de către BNM “Banca Socială” a creat şi în decurs de mai mulţi ani ţine
baza analitică proprie cu privire la indicii macroeconomici, coeficienţii băncii,
sistemul bancar. Acest fapt face posibilă calcularea şi urmărirea dinamicii
coeficienţilor, raporturilor suplimentare. Astfel, managementul Băncii Sociale
dispune de o evaluare deplina şi multilaterală a riscurilor bancare.
Administrarea riscurilor în “Banca Socială” se efectuează printr-un complex
de decizii, realizat în structura organizatorică a băncii de către factorii de decizie
în cadrul bazei normative, regulamentelor, procedurilor elaborate privind
efectuarea diverselor operaţiuni. Dar şi cel mai perfect sistem de prevenire a
riscurilor funcţionează sub controlul şi influenţa factorului uman.
Administrarea (inclusiv administrarea riscurilor) reprezintă o activitate

62
subiectivă, care se bucură într-o măsură mai mare sau mai mică de succes.
Conştientizînd acest lucru “Banca Socială” acordă o atenţie deosebită instruirii
personalului, ridicării nivelului lui de calificare, cultivării spiritului corporativ.
În “Banca Socială” a fost creat şi activează Comitetul pentru administrarea
activelor si pasivelor (ALCO), Comitetele de credit din cadrul BC “Banca
Socială” SA şi al filialelor etc.În bancă a fost implementat sistemul de delimitare a
funcţiilor. Cu cît e mai mare suma tranzacţiei spre realizare şi / sau riscul aferent,
cu atît este mai înalt nivelul de luare a deciziei finale.
În procesul de desfăşurare a activităţii sale banca este supusă mai multor riscuri, în
structura cărora se evidenţiază, în special:

I. Riscul lichidităţii

Lichiditatea băncii ca rezervă se urmăreşte zilnic. Banca calculează normativele


BNM conform principiului I (lunar) şi II (lichiditatea curentă - zilnic). În mod
tradiţional partea substanţială a activelor se plasează în HVS şi alte active de o
lichiditate înaltă. Banca în permanenţă asigură respectarea cerinţelor privind
rezervele obligatorii. Banca are acces la piaţa interbancară de resurse, în caz de
necesitate atrage şi/sau plasează resursele. Banca efectuează calcularea şi verifică
lichiditatea ca flux. Evaluarea operativă a fluxurilor băneşti potenţiale (intrate în şi
ieşite din bancă) se efectueaza zilnic. Urmărirea structurii activelor si pasivelor
băncii în funcţie de termenele rămase pînă la rambursare se efectuează lunar în
decursul mai multor ani.

Pentru obtţnerea unei evaluări mai reale a lichidităţii ca flux se aplică teoria
soldului minim constant aferent mijloacelor la vedere. În cadrul băncii s-a
acumulat baza de date necesară, se calculează un şir de indici statistici. Banca
determină decalajul cumulativ dintre fluxul şi scurgerea de mijloace în dependenţă
de 9 perioade de timp. Rezultatul obţinut ne indică asupra necesităţii ajustării
politicii băncii în domeniul atragerii şi plasării mijloacelor.

63
II. Suficienta capitalului se determina prin:

a) depăşirea mărimii minime a capitalului de gradul I (stabilit prin hotărîrea


Consiliului de Administraţie al BNM);

b) respectarea coeficientului “CNT / activele băncii ponderate la risc”.


De aceea, administrarea în acest domeniu se realizează, în special, prin:

 asigurarea activităţii profitabile a băncii, inclusiv şi prin administrarea


factorilor care influenţează asupra venitului net al bancii;
 formarea în volum necesar a fondului de rezervă al băncii;
 luarea deciziei privind emisiunile noi de acţiuni ale băncii, răscumpărarea
acţiunilor etc.;
 luarea deciziei cu privire la participarea băncii în capitalul altor instituţii
financiare din RM (asemenea participării ar scădea nivelul evaluării
capitalului normativ total al Băncii Sociale);
 politica de dividende a băncii (capitalizarea, plata, neplata; volumul şi / sau
nivelul). Cu cît e mai înalt nivelul dividendelor, cu atît e mai mare
diminuarea capitalului băncii, dar, în acelaşi timp, se ridică nivelul evaluării
acţiunilor ei;
 diversificarea activelor băncii;
 asigurarea în structura activelor a unei asemenea mărimi a componenţei
lichidităţii, care va condiţiona realizarea cerinţelor BNM, cerinţelor interne
ale Băncii Sociale şi, în acelaşi timp, nu va manifesta o influenţare esenţială
asupra rentabilităţii băncii;
 luarea deciziei de către management privind structura portofoliului de
credit;
 asigurarea unui nivel calitativ înalt al portofoliului de credite;

64
 luarea deciziei privind eliberarea de către bancă a garanţiilor, obligaţiilor cu
privire la eliberarea creditului, asumarea riscurilor aferente acreditivelor
etc.;
 alegerea diferitor tipuri de asigurare aferente creditelor (creditele acordate,
spre exemplu, sub gajul depozitului pecuniar sau HVS au coeficientul zero
de ponderare la risc);
 optimizarea activelor băncii (inclusiv în partea minimizării activelor care nu
generează venit).

III. Riscul aferent creditelor

Administrarea acestui risc, în special, se realizează prin:

 respectarea cerinţelor stipulate în regulamentele BNM, regulamentele şi


procedurile interne ale “Banca Socială” ce ţin de creditare, mecanismul de luare a
deciziilor cu privire la acordarea creditelor, obligaţiilor privind eliberarea
creditelor, acreditivelor;
 pronosticarea dinamicii şi structurii portofoliului de credite, a capitalului
normativ total al băncii, raporturilor etc.;
 alegerea unor sau altor tipuri de asigurare aferente creditelor;
 diversificarea creditelor după ramuri, valute, tipuri de asigurare etc.;
 stabilirea pentru filiale a limitei sumelor creditelor spre acordare de sine stătător.
 deciziile privind eliberarea creditelor, suma cărora depăşeşte limita admisă pentru
filiale sunt prezentate spre examinare Comitetului de credit al BC “Banca Socială”
SA;
 deciziile cu privire la creditele “mari” şi creditele acordate persoanelor afiliate ţin
de competenţa exclusivă a Consiliului Băncii;
 în decurs de o perioadă îndelungată banca deţine şi ţine la control actualitatea
informaţiei privind persoanele în interconexiune şi persoanele afiliate. Această
informaţie permite evaluarea deplină a nivelului de risc aferent creditelor;

65
 banca practică forme mixte de asigurare a rambursării creditelor acordate;
 în cazul acceptării gajului în calitate de asigurare a rambursării creditelor acordate
banca utilizează sistemul de coeficienţi de creştere. Evaluarea preţului de piaţă al
gajului oferit băncii se efectuează de către experţii independenţi;
 clasificarea creditelor se efectuează în corespundere cu cerinţele BNM,
regulamentele şi procedurile interne ale “Banca Socială” (2% - standarde, 5% -
supravegheate, 30% - substandarde, 75% - dubioase, 100% - compromise).
Formarea fondului de risc aferent creditelor se efectuează în volum deplin;
 respectarea limitelor referitor la suma maximă a creditelor acordate unei persoane
(unui grup de persoane în interconexiune), la suma totală a creditelor “mari”, la
suma datoriilor nete la creditele cele mai mari acordate la 10 persoane, la suma
maximă a creditului acordat unei persoane afiliate, la suma totală a creditelor
acordate persoanelor afiliate, la creditele acordate angajaţilor etc.;
 aplicarea sistemului de monitorizare asupra creditelor eliberate;
 informarea organelor de urmărire despre creditele dubioase şi compromise,
adresarea în instanţele judecătoreşti. În această activitate este implicată Direcţia
credite problematice şi secţia juridică a băncii;
 acţiunile serviciului de securitate al băncii.

IV. Riscul valutar

Administrarea riscului se efectuează, în special, prin:

 pronosticarea cursurilor valutare, alegerea poziţiei lungi sau scurte aferente


poziţiei valutare deschise;
 stabilirea cursului intern de cumpărare / vînzare a valutelor străine;
 efectuarea operaţiunilor pe piaţa interbancară ce ţin de cumpărarea / vînzarea
valutelor străine clienţilor la licitaţiile interne;

66
 reglementarea structurii şi dinamicii activelor valutare (inclusiv volumul creditelor
în valută străină) şi a obligaţiilor valutare (nu numai conform volumului, ci şi
conform valutelor);
 stabilirea mărimii determinate pentru ratele dobînzii aferente creditelor,
depozitelor etc.;
 respectarea cerinţelor normativelor aferente poziţiei valutare deschise pentru
fiecare valută străină, precum şi pentru toate valutele străine;
 stabilirea limitelor interne pentru efectuarea unor operaţiuni valutare;
 hedging-ul aferent operaţiunilor forward (se aplică în scopul minimizării
pierderilor).

V. Riscul aferent dobînzilor

Banca asigură administrarea continuă a acestui risc, în special, prin:

 stabilirea mărimii pentru ratele dobînzii aferente activelor şi obligaţiilor băncii;


 alegerea tipului ratei dobînzii (flotantă sau fixă);
 evaluarea structurii activelor lucrative şi a structurii obligaţiilor contra
plată,întreprinderea măurilor orientate la maximizarea raportului “activele
lucrative / obligaţiile contra plată”;
 determinarea şi verificarea lunară a dinamicii marjei dobînzilor şi a marjei nete a
dobînzilor, a spread-ului, a gap-ului cumulativ absolut, precum şi a unui şir de
indici relativi ai riscului aferent dobînzilor, tendinţelor lor. “Banca Socială”
efectuează calculele necesare pentru evaluarea riscului aferent dobînzilor pe
parcursul mai multor ani;
 prezentarea informaţiei cu privire la riscul dobînzilor (cel puţin o dată în
trimestru) spre examinare comitetului ALCO, conducerii băncii, cu ajustarea
ulterioară a politicii băncii în domeniul atragerii şi plasării resurselor (structura,
volumul etc.), precum şi în domeniul ratelor dobînzii aferente unor tipuri de active
şi obligaţii ale băncii.Materializarea acestui risc poate condiţiona diminuarea

67
venitului net şi a capitalului băncii, precum şi reducerea valorii economice a
băncii.

VI. Riscul operaţional

Administrarea acestui risc se realizează, în special, prin:

 dublarea bazei de date, existenţa serverului de rezervă etc.;


 existenţa bateriei pentru alimentarea neîntreruptă cu energie (UPS), generatoarelor
de avariere (atît în sediul central al băncii, cît şi în filiale);
 imitarea accesului la informaţie atît la nivel tehnic, cît şi la nivel de program;
 aplicarea în cadrul sistemului “Client-Bancă” a semnăturii electronice, certificate
de standardul international;
 utilizarea mijloacelor de program licenţiate antivirus;
 reînnoirea permanentă a mijloacelor tehnice, perfecţionarea mijloacelor de
program, etc.
 Securitatea băncii este asigurată prin mai multe niveluri de protecţie (inclusiv
serviciul înarmat de pază, sistemul video de supraveghere, sistemul de
semnalizare, sistemul de permise pentru intrarea în sediul băncii ).

3.3 Strategii de formare resurselor a BC “Banca Socială” S.A.

În cadrul strategiei bancare, obiectivele se referă la totalitatea activităţilor bancare sau


la principalele componente şi pot fi de natură economică, financiară, politică sau
socială şi au un orizont de cca. 3-5 ani.

Printre obiectivele strategice urmărite de către bănci enumerăm:

 locul pe piaţă pe care o defineşte poziţia pe plan intern şi extern deţinut de bancă ;

 Cota de piaţă a unei societăţi bancare este dată de volumul serviciilor

bancare care acoperă anumită parte a pieţei monetare eficiente. Cu cât este mai

68
mare cota de piaţă,cu atât este mai mare şi partea sa de profit în comparatie cu
concurenţii săi.

 politicile bancare au o arie mai largă decât prevederile strategiei, sunt concretizate
în programe anuale sau speciale şi asigură o dezvoltare coordonată a unor
domenii bancare: credite, garanţii, mk, investiţii personale pe perioade scurte;
 managementul central şi local ocupă un loc important în strategia bancară,
conferind stabilitate, dinamism şi eficienţă în orientarea activităţilor şi
operaţiunilor băncii;
 Printre scopurile principale ale managementului se remarcă cel al riscului în
activitatea bancară şi de obţinere a unui profit maxim.Indicatorii de eficienţă şi
profitabilitate urmărire periodică (lunar,trimestrial, semestrial şi anual) trebuie
în permanenţă comparată cu evoluţia indicatorilor de la alte bănci pentru a
putea analiza eficienţa şi performanţa bancară .
De o relevanţă aparte este organizarea pe centre de profit, care prezintă mersul
rentabilităţ ii şi eficienţei din interiorul băncii.Osătura băncii - este asigurată de
patru piloni de baza:reţeaua teritorială, personalul bancar, tehnologia
informaţională , investiţiile concretizate în clădiri şi modernizare;
 resursele bancare sunt urmărite pe clienţi (bancari, nebancari) maturităţi şi
termene;
 plasamentele se monitorizează pe principalele destinaţii:credite, titluri de
stat,operaţiuni interbancare;
 produsele şi serviciile bancare sunt avute în vedere de la lansare, promovare,
perfecţionare de către serviciile bancare care răspund de aceste activit ăţi şi sunt în
corelaşie cu principalii clienţi;
 relaţiile internaţionale se referă la limite de corespondenţă cu băncile străine, la
derularea unor programe guvernamentale pentru fonduri de a entităţi străine
precum şi la relaţiile cu organismele financiar-bancare internaţionale.

69
În selectarea obiectivelor bancare se au în vedere: specificitatea, coerenţa dintre
obiectivele respective, asigurarea unui echilibru în ceea ce priveşte posibilităţile de
realizare şi factori perturbatori, orizontul de timp, obiectivul respectiv să fie în
corelaţie cu performanţa bancară, iar realizarea lui să producă motivaţia necesară
pentru conducere şi personalul unităţii.
În anii 2008-2009 BC “Banca Socială ” SA îşi va concentra eforturile asupra
îndeplinirii următoarelor obiective strategice principale de dezvoltare:
 Menţinerea poziţiei în grupul băncilor leader ale sistemului bancar din Moldova.
Banca va continua să se dezvolte pe pieţele deja existente prin extinderea cantităţii
şi îmbunătăţirea calităţii produselor sale bancare.
 Respectarea criteriului principal de fiabilitate, lichiditate, stabilitate a Băncii - în
conformitate cu toate cerinţele de reglementare ale BNM şi ale institutelor
financiare internaţionale care colaborează cu noi.
 Determinarea în calitate de obiectiv principal al Băncii în domeniul creditării
creşterea calitativă şi profitabilă a portofoliului de credite în baza minimizării şi
diversificării riscurilor creditare.
 Stimularea dezvoltării formelor contemporane de creditare bancară din contul
implementării produselor creditare noi şi extinderea celor existente: creditarea
express a businessului micro şi mic cu aplicarea sistemelor de scoring, creditarea
ipotecară, factoring, linii de credit polivalente, creditarea diversă de consum a
persoanelor fizice, inclusiv creditele expres.
 Continuarea lucrului asupra echilibrării structurii activelor şi pasivelor prin
implementarea metodelor contemporane de dirijare pentru dezvoltarea bazei de
resurse.
 atragerii clienţilor noi detinători de resurse, precum şi a agenţilor economici -
exportatori;
 dezvoltarea noilor tipuri de depozite pentru persoanele juridice şi fizice în valută
naţională şi străină la condiţii atractive şi pe diferite termene de păstrare;
 acordarea noilor tipuri de servicii pentru creşterea fluxurilor de mijloace.

70
 utilizarea sistemului de decontări rapide, primirea tuturor tipurilor de plăţi,
businessul cu carduri, sistemul "Client-Bancă" şi acordarea serviciilor decontări
internaţionale.
 intensificarea colaborării fructuoase cu Organizaţiile financiare internaţionale în
scopul obţinerii resurselor suplimentare, inclusiv pentru dezvoltarea business-ului
mic şi mijlociu.
 Extinderea sferei de influenţă a băncii în domeniul operaţiunilor de import-export
în Moldova pe calea atragerii şi finanţării diverselor proiecte noi cu utilizarea
schemelor moderne de finanţare comercială prin participarea activă a băncilor
străine şi companiilor de asigurare, din contul creşterii sumei şi numărului de linii
de credit acordate băncii pentru confirmarea operaţiunilor documentare aferente
finanţării comerţului.
 Extinderea şi optimizarea zonei de influenţă a pieţei "retail", pe calea acordării
spectrului maxim de servicii valutare în orice punct îndepartat al filialei, analizării
sistematice a pieţei locale şi ridicării calităţii deservirii.
 Elaborarea unui program pe scară largă pentru instruirea personalului, în special a
verigii medii, inclusiv şi pentru atragerea specialiştilor din organizaţiile
internaţionale, auditul intern şi extern sau din diverse organizaţii de consulting;
 Schimbarea cardinală a managementului politicii resurselor umane;
 Crearea sistemului de evaluare a performanţelor personalului şi integrarea ei în
sistemul de retribuire şi motivare a personalului.
 Asigurarea, prin exercitarea funcţiei de acumulare a mijloacelor băneşti ale
populaţiei şi întreprinderilor, a plasării lor fără risc în credite, investiţii, alte
instrumente profitabile, în scopul intensificării protecţiei intereselor deponenţilor
şi altor creditori.
 Asigurarea controlului asupra prevenirii şi combaterii spălării banilor în
conformitate cu Legea RM, procedurilor, politicilor şi regulamentelor din acest
domeniu.

71
 Perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului de plăţi prin intermediul cardurilor cu
cuprinderea unor pături mai largi ale populaţiei şi agenţilor economici.
 Asigurarea implementării SAB modern "Va-Bank", precum şi a protecţiei
informaţiei bancare confidenţiale împotriva accesului virusilor de computer,
deteriorării ca rezultat al acţiunilor externe, pe calea utilizării mijloacelor moderne
de protejare a informaţiei prin mijloace tehnice şi program.
 Asigurarea utilizării în activitatea sa a tehnologiilor avansate şi oferirea noilor
servicii informaţionale şi electronice clienţilor.
 Perfecţionarea continuă a structurii organizatorice a Băncii în scopul conformării
ei imaginii de bancă modernă cu abilitatea de a deservi clienţii la un nivel calitativ
şi de a le acorda un spectru complet de servicii.
 Perfecţionarea sistemului controlului intern al băncii în scopul ridicării nivelului
de protecţie a băncii împotriva riscurilor unităţilor de deservire a cardurilor
bancare şi a transferurilor băneşti, va implementa noi sisteme internaţionale de
plăţi rapide.
 Atingerea creşterii bazei de resurse şi a eficacităţii plasării resurselor;
 Mărirea activelor, capitalului, profitului băncii;

Strategia bancară este viabilă şi eficientă în măsura în care se realizează unele


condiţii, printre care:

 obţinerea unei profitabilităţi ridicate la nivelul reţelei;

 un management superior a1 riscului bancar;

 capitalizare adecvată care să permită o prezenţă pe piaţă remarcabilă ;

 atragerea de resurse de la persoane fizice, juridice şi de pe pieţele externe la


maturităţi convenabile, care să asigure stabilitatea fondurilor disponibile în
vederea plasării acestora cu un randament ridicat;

72
 asigurarea unei corelări adecvate, în funcţie de mediul economic şi de dezvoltarea
bancară , între cele trei categorii mari de plasament: credite, titluri de stat, piaţa
interbancară ;

 gestionarea eficientă a activelor şi pasivelor bancare în vederea obţinerii unei


marje corespunzătoare;

 preocuparea constantă pentru creşterea activului, pentru lansarea constantă pentru


creşterea activului, pentru lansarea de noi produse, servicii şi pentru promovarea
unor inovaţii de ordin bancar;

 dezvoltarea relaţiilor cu clienţii strategici şi importanţi, cu firmele private, cu


întreprinderile mici şi mijlocii;

 lansarea unor servicii specifice pentru retail banking;

 utilizarea unor scheme avantajoase de finanţare pentru firmele exportatoare, prin


acordarea de facilităţi şi unei dobănzi cu un nivel stimulativ;

 asigurarea unei tehnologii informaţionale performante, care să asigure procesarea


eficientă a datelor, în condiţii de securitate, de confidenţialitate şi în termen real;

 orientarea activităţii bancare spre noi domenii de activitate, fonduri de pensii,


asigurări de bunuri şi de viaţă, investiţii pe piaţa de capital, produse de trezorerie,
afaceri de anvergură (petrol, gaze, materii prime) activitate pe pieţele
internaţionale;

 asigurarea unei relaţii optime între prudenţa bancară şi tendinţa de dezvoltare


agresivă, pentru a asigura o competitivitate sporită şi pentru înfrângerea
concurenţei;

 motivare a activităţii salariaţilor în funcţie de realizarea unor indicatori principali,


în primul rând al profitului;

73
 realizarea indicatorilor de eficienţă , financiari şi de profitabilitate comparabili cu
cei ai unor bănci de prestigiu;

 un management superior ce promovează cele mai bune căi pentru a asigura


realizarea obiectivelor strategice
Scopul strategic al Băncii pentru perioada anilor 2009-2011 este de a mări partea
pieţei de 3-5% şi de a majora capitalul Băncii de 1.5 ori.
Banca va promova o politică activă în domeniul atragerii resurselor financiare de pe
piaţa locală şi externă prin promovarea depozitelor şi altor instrumente financiare, va
continua să colaboreze pe piaţa externă cu instituţiile financiare internaţionale,
fondurile de investiţii şi băncile straine cu scopul de a atrage resursele financiare.În
scopul atragerii depozitelor,banca va face apel la serviciile de marketing,la
bonificarea unor dobînzi promiţătoare şi la oferta certificatelor de depozit şi de
economii. A căuta ,a menţine,a creşte cît mai mult volumul acestor depozite este
principala operaţiune de atragere a resurselor-pentru că această activitate procură
băncii “marfă“ care constituie obiectul comerţului ei-banul.Scopul Băncii - a se
afirma ca o instituţie financiară multifunctională, puternică si cu profitabilitate
stabilă. Prioritatea Băncii - a fi o instituţie financiară cu activitate axată pe interesele
clienţilor.Ţinuta Băncii - imagine de integritate şi conformitate pe piaţa bancară,
partener de afaceri fidel şi o companie atractivă pentru investitori, acţionari, clienţi şi
angajaţii sai.
Scopul strategic de perspectivă al băncii, pe un termen lung – să devină cea mai
efectivă bancă din Republica Moldova. Să atingă un asemenea nivel de deservire care
să motiveze clientul spre găsirea priorităţilor de parteneriat cu B.C. ”Banca Socială”.
Banca are obiectivul să atingă rezultate pozitive în soluţionarea obiectivelor
strategice anuale, să asigure nu numai respectarea cerinţelor normative şi prudenţiale
ale BNM, dar şi a normativelor stabilite de către BERD.Acest fapt se datorează
relaţiilor cu clienţii în baza unei colaborări reciproc avantajoase,a

74
profesionalismului,respectînd principiile de transparenţă şi consolidînd poziţiile sale
pe piaţă.
Una din recomandările,care merită să fie aplicată,este pregătirea,în instituţiile de
învăţămînt superior ale ţării,a unui contingent de manageri specializaţi în efectuarea
operaţiunilor de formare a resurselor financiare.Totodată,un management calificat în
sfera operaţiunilor pasive poate contribui mult la prosperarea economiei,la sporirea
numărului de participanţi pe piaţa financiară şi bineînţeles la creşterea bunăstării
populaţiei.Utilizând experienţa vastă BC Banca Socială va implementa tehnologiile
informaţionale bancare de ultimă oră, asigurând, astfel, nivelul înalt al calităţii
serviciilor prestate, minimizarea costurilor operaţionale şi sporirea siguranţei şi
eficienţei activităţii băncii în general.

75
Concluzii şi propuneri
Conform temei abordate în această teză, sa efectuat analiza modului de formare,
gestionare a resurselor bancare şi, pe baza rezultatelor obţinute, au fost identificate
problemele principale şi relevaţi fatorii de bază care determină direcţiile prioritare de
perfecţionare a operaţiunilor pasive.
În procesul analizei, a fost studiat modul de cooperare dintre cele trei categorii de
participanţi la piaţa financiară a R.Moldova-persoanele fizice,în calitatea lor de
deponenţi principali ai Băncilor Comerciale, bineînţeles Băncile Comerciale, ca
verigă de bază a sistemului financiar, şi solicitanţii de împrumuturi, care beneficiază
de resursele de credit ale băncilor.
Operaţiunile pasive au o importanţă majoră în activitatea fiecărei bănci, deoarece
reprezintă operaţiunile de formare a resurselor financiare. Din această categorie fac
parte depozitele, scontul, rescontul şi desigur capitalul propriu şi fondurile de rezervă.
Funcţionarea efectivă a Legii Republicii Moldova” Privind garantarea depozitelor
persoanelor fizice în sistemul bancar” va fi mai mult apreciată(după ce va spori
încrederea populaţiei faţă de sistemul bancar şi nu va fi promovată o politică prea
riscantă de către managementul băncilor comerciale),dacă B.N.M va exercita o
supraveghere bancară eficientă. Pentru a întocmi condiţii optime de lichiditate, banca
trebuie să asigure echilibrarea activelor şi a pasivelor atît pe ansamblul cît şi pe
fiecare segment în parte. De asemenea, banca trebuie să menţină în permanenţă
rezervele minime obligatorii în lei şi în valută la BNM.
Pentru fructificarea cu maxima eficienta a surplusului din disponibilitati propunem
urmatoarele măsuri:
• constituirea de depozite la alte bănci comerciale în condiţii de dobîndă avantajoasă;
• cumpărarea în continuare de titluri de plasament şi investiţii, ştiut fiind faptul că
acestea reprezintă plasamente sigure, rentabile, cu un grad sporit de lichiditate,
precum şi singura garanţie admisă de banca centrală la acordarea creditelor de
standard, dar şi o contribuţe la diversificarea portofoliului de credite;

76
• constituirea de depozite la banca centrală, avînd în vedere gradul sporit de
lichiditate pe care-l deţin astfel de plasamente, precum şi atractivitatea ratei dobînzii
de referinţă;
• reorientarea politicii de dobînzi practicate cu scopul facilitării accesului într-o mai
mare măsură la credite a agenţilor economici.
Pentru evitarea lipsei de lichidităţi propunem atragerea suplimentară de resurse prin:
• vînzarea de valută în nume propriu către banca centrală sau alte bănci comerciale;
• creşterea activităţii nivelurilor de dobîndă practicate de bancă la disponibilităţile şi
depozitele clienţilor nebancari;
• diversificarea produselor şi serviciilor bancare oferite, adecvate tuturor categoriilor
de clienţi ai băncii.
Cu privire la resursele atrase, doua aspecte reţin atenţia:
• modificările permanente în totalul resurselor, între cele la vedere şi cele la termen,
în favoarea depozitelor la termen;
• intervenţia populaţiei, care inexistenţa în primii ani, a ajuns în prezent să fie factor
important în structura resurselor băncilor comerciale (depozitele populaţiei la termen
sunt preponderente).
Creşterea depunerilor populaţiei la BC”Banca Socială” S.A. este dată nu numai
nivelul dobînzilor bonificate, cît mai ales de siguranţa oferită de stabilitatea
BC”Banca Socială” S.A.
Consider că, în ceea ce priveşte activitatea de atragere de resurse, trebuie să se aiba
în vedere depozitele, dar şi urmărirea unei structuri pe termene de depunere
(maturitati), în sensul că aceasta trebuie să fie cît mai apropiată de cerinţele de
creditare ale băncii. Centrul de greutate, care în prezent este de peste 3 luni, va
trebui să se deplaseze către 1 an, în funcţie de stabilitatea economiei şi de politicile
băncii de încurajare a depozitelor pe termene mai lungi.
Propuneri cu privire la managementul operatiunilor pasive :
 atragerea de fonduri, pe cît posibil, la rate ale dobînzii fixe;

77
 diversificarea resurselor atrase;

 asigurarea unui stoc de active lichide, necesare plăţii depozitelor retrase înainte de
scadenţă;

 asigurarea accesului la resurse suplimentare (de la alte bănci, banca centrală).

Echilibrul dintre resurse şi necesităţi trebuie asigurat în fiecare zi, pentru a se evita
soldurile debitoare la BNM sau neconstituirea rezervei obligatorii, la care dobînda
plătită este destul de ridicată.
Una din recomandările, care merită să fie aplicată, este pregătirea, în instituţiile de
învăţămînt superior ale ţării, a unui contingent de manageri specializaţi în efectuarea
operaţiunilor pasive.
Perfecţionarea sistemului bancar poate fi realizată prin stabilirea unor reguli severe
şi creşterea disciplinei participanţilor la piaţa financiară a R.Moldova. Băncile
Comerciale trebuie sa-şi respecte obligaţiile cu privire la capitalul propriu, faţă de
deponenţii săi privind menţinerea şi asigurarea mărimii depozitelor .
Totodată,un management calificat în sfera operaţiunilor pasive poate contribui mult la
prosperarea economiei, la sporirea numărului de participanţi pe piaţa financiară şi
bineînţeles la creşterea bunăstării populaţiei.

78
Bibliografie
I. Legi, regulamente, instructiuni, norme
1. Legea RM nr.548-XIII din 21 iulie “Cu privire la Banca Naţională a
Moldovei”, 1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.56-57 din 12
octombrie 1995

2. Legea RM nr.550-XIII din 21 iulie 1995 “Instituţiilor financiare” // Monitorul


Oficial al Republicii Moldova nr.1/2 din 1 ianuarie 1996

3. Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, (redacţia


nouă), Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei
nr.269 din 17.10. 2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.130 din
26.10.2001 (cu modificările ulterioare)
4. Lege privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar nr.
575-XV din 26.12.2003,Monitorul Oficial al R. Moldova nr.30-34/169 din
20.02.2004
5. Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobînzii, Hotărîrea
Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.249 din
22.09.1999, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 109-111 din
07.10.1999 (cu modificările ulterioare)
6. Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii, Hotărârea Consiliului de
administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.32 din 08.08.1997, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.64-65 din 02.10.1997
7. Regulamentului cu privire la regimul rezervelor obligatorii
8. Regulamentul Băncii Naţionale a Republicii Moldova nr.3/09 din 01
decembrie 1995 “Cu privire la creditele mari”.
II. Cărţi, monografii, manuale, articole
9. Basno C., Dardac N. "Operatiuni bancare. Instrumente si tehnici de
plata.",Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 1996.
10.Burac Victor, “Drept bancar”, Tipografia Centrala, 1999

79
11.Bulhac C.,P.Petrusin,”Băncile şi relaţiile economice”, Chisinau. Editura
DAAC-Panoptic,1994;
12.Berea, A., Berea, O., “Orientări în activitatea bancară contemporană”, Editura
Expert, Bucureşti, 1999
13.Cocris, V.,”Tehnici şi operaţiuni bancare”, Editura Universităţii, Iaşi, 1997
14.Costica I., Lazarescu S. “Politici şi tehnici bancare”,Editura ASE, Bucureşti,
2004
15.Coman Florin, „ Activitate bancară, profit şi performanţă”, Editura Luminex
2000. – 208p.
16.Constantinescu D., „ Management bancar ” Bucureşti, Editura BREN, 2004 –
327p.
17.Dedu Vasile, “Gestiunea bancară”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti,
ediţia 2a, 1999
18.Diaconescu, M.,“Banci, Sisteme de plăţi, Riscuri”, Editura Economica,
Bucureşti, 1999
19.Enicov Igor „ Orientări în managementul riscurilor bancare ”, Chişinău:ASEM,
2001 – 195p
20.Grigorita Cornelia, “Activitate bancara”, Editura Cartier, Chişinău 2005
21.Hoanta N., “Bani şi bănci”, Editura Economica, Bucureşti, 2001
22.Ilinca Gorobet, “Bazele Activităţii Bancare”,ASEM,2007
23.Ionescu Lucian., “Băncile şi operaţiunile bancare”, Institutul Bancar Roman.
Editura Economica, Bucureşti, 1996
24.Kiritescu, C., Dobrescu, E.,“Băncile – Mica enciclopedie”, Editura Expert,
Bucureşti, 1998
25.Lăzărescu S., „ Raiting financiar ”, Bucureşti, Editura ASE 2003. – 188p
26.Lavrusin O.I.”Банковское дело”,Moscova, Editura Финансы и статистика,
2000
27.Lucian C.Ionescu,”Băncile şi operaţiunile bancare”,Bucureşti, Editura
Economica, 1996;

80
28.Lucian Ionescu "Bănci si operaţiuni bancare". Bucuresti 1997
29.Marcica Stoica.,”Managementul bancar”, Bucuresti, Editura Economica, 1999;
30.Mutu S. “Tehnici moderne de gestiune bancară,Editura “ALTIP”, Alba Iulia,
2000
31.Nicolae Dardac.,Constantin Floricel,”Monedă, credit, bănci”,Bucuresti. Editura
Didactica si Pedogogica,1997;
32.Opritescu M., ”Gestiune bancară”,Editura Universitaria, Craiova, 1996
33.Radu Vasile.”Băncile şi politica fiscală”,Bucuresti, 1995
34.Simona Gaftoniuc,”Practici Bancare Internaţionale”Bucureşti, Editura
Economica;
35.Simone, C.,”Bancile”,Editura Humanitas, Bucureşti, 1993
36.Tomas Mayer "Banci si activitate bancara". Bucureşti 1995.
37.Turliuc Vasile, Cocris Vasile.”Monedă şi credit” Editura. Ancarom, Iaşi, 1998
38.Trenca I.,”Metode şi tehnici bancare,principii, reglementari,
experiente”,Editura Casa Cartii de Stiinte, Cluj-Napoca, 2002
39.Turliuc, V., Cocris V., ”Moneda şi credit, Editura Economica, Bucureşti, 2005
40.Raporte anuale ale BC “Banca Sociala” SA din 2005-2008
41.Profit: Banci si finante, revista lunara, anii 2004-2008
42.Cotidianul „Economistul”
43.Saptaminalul “ECO”
44.Revista lunara “Finconsultant”
45.www.Bnm.md
46.www.socbank.md

81
Anexe

82