Corectare

INTRODUCERE
Contabilitatea joacă un rol semnificativ în societate. Este ştiut faptul ca funcţia evidenţei
constă în asigurarea infomaţiei cantitative, în principal cu caracter financiar, privind subiecte
economice, în scopul utilizării acesteia, informaţii pentru adoptarea deciziilor manageriale.Prin
urmare contabilitatea contemporană nu este destinată numai evidenţierii fenomenelor şi faptelor
economice prin conturi contabile şi desfăşurării unei activităţi mai ample, care include
planificarea şi adoptarea deciziilor, asigurarea cotrolului şi implicarea gestiunii, evularea,
generalizarea activităţii şi efectuarea auditului.
Comerţul cu amănuntul reprezintă o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă
în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor finali, în cantităţi mici şi în stare de a fi
întrebuintate. Comerţul cu amănuntul deţine un important rol în cadrul circuitului comercial al
bunurilor, el reprezentînd veriga intermediară cea mai importantă şi de neînlăturat, în fluxul
relaţiilor producător-consumator.
Dezvoltarea comerţului cu amănuntul influenţează mai multe domenii de activitate şi
ramuri ale economiei naţionale: industria, agricultura, sectorul terţiar. Totodată, comerţul cu
amănuntul are efecte esenţiale asupra sistemului fiscal, sistemului de utilizare şi salarizare a
forţei de muncă, sistemului investiţional ş. a. Acest fapt se datorează funcţiilor comerţului cu
amănuntul pe care le realizează în relaţiile de schimb.
Actualmente, contabilitatea este obligată să satisfacă cerinţele persoanelor care utilizează
informaţia contabilă, indiferent de categoria acestor utilizatori, interni şi externi. Utilizatorii
informaţiei contabile au posibilitatea la rîndul lor, să adopte decizii justificate la selectarea
variantelor de alternativă privind utilizarea resurselor limitate în dirijarea entităţii.
Deci, o importanţă deosebită î-i revine vînzării mărfurilor cu amănuntul, care reprezintă
etapa finală a mişcării mărfurilor prin intermediul schimburilor băneşti ale populaţiei pe obiecte
de consum.
Actualitatea temei cercetate reese din specificul domeniului contabilității vînzării
măfurilor. De aici și una din sarcinile de bază ale acesteia este sporirea gradului de
competitivitate a mărfurilor destinate vînzării și reflectarea acestora în contabilitatea entităților
de comerț.
Scopul principal al evidenţei circulaţiei mărfurilor este controlul asupra păstrării şi
utilizării efective a bunurilor, care permite mobilizarea rezervelor pentru sporirea rentabilităţii
organizaţiilor şi entităţilor comerciale, de a stabili căile de atingere a profitului maxim cu minim
de cheltuieli.
 Această temă a fost aleasă, ţinînd cont de importanţa şi caracterul indispensabil al
vînzării mărfurilor cu amănuntul în cadru activităţii entităţii comerciale cu amănuntul.
Pentru realizarea acestui scop au fost propuse următoarele obiective:
1) Studierea actelor normative ce reglementează contabilitatea circulaţiei mărfurilor în comerţul
cu amănuntul şi a literaturii de specialitate;
2) Examinarea aspectelor conceptuale şi principiilor comerţului cu amănuntul;
3) Elucidarea recunoaşterii, evaluării şi formării preţurilor la mărfuri în unităţile de comerţ cu
amănuntul;
4) Evidenţierea etapelor circulaţiei mărfurilor în comerţul cu amănuntul;
5) Stabilirea formelor de vînzarea a mărfurilor şi evidenţierea veniturilor obţinute;
6) Stabilirea importanţei inventarierii efectuate în unităţile de comerţ cu amănuntul şi
contabilizarea rezultatelor obţinute;
7) Studierea contabilității adaosului comercial aferente mărfurilor vîndute.
Scopul şi sarcinile cercetării au determinat următoarea structură a lucrării: intoducere,
trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie şi anexe.
În introducerere se va menţiona importanţa, obectivele şi sarcinile tematicii cercetate,
adică a contabilităţii mărfurilor în comerţul cu amănuntul. De asemenea va fi reflectată
caracteristica generală a entităţii în baza căreia se va da o analiză desfăşurată a situaţiei practice
de contabilizare a tuturor operaţiunilor economico-financiare legate de circulaţia mărfurilor.
Primul capitol „Abordări generale privind definirea și evaluarea stocurilor" conţine
principiile organizării contabilităţii circulaţiei mărfurilor în comerţul cu amănuntul, unde va fi
prezentată particularitatea, rolul, importanţa ţinerii evidenţei contabile în aceste unităţi. De
asemenea vor fi prezentate metodele de evaluare şi formării preţurilor la mărfurile din unităţile
de comerţ.
Al doilea capitol al tezei „Contabilitatea vînzării mărfurilor în unităţile de comerţ cu
amănuntul" reflectă documentarea şi contabilitatea aprovizionării entităţii cu mărfuri, unde vor
fi prezentate documentele şi contabilitatea intrării mărfurilor în comerţ. Aici, se va oglindi
contabilitatea operaţiilor de vînzare a mărfurilor cu achitarea în numerar. Informaţia va fi
analizată în baza datelor prezentate în anexe, care prezintă rezultatele activităţii entităţii. De
asemenea se va descrie mai aprofundat contabilitatea operaţiilor de vînzare a mărfurilor în credit,
aici va fi prezentată informaţia cu privire la documentarea vînzării mărfurilor prin consignaţie şi
descrierea efectuării inventarierii mărfurilor şi ambalajelor în comerţul cu amănuntul şi
contabilizarea rezultatelor ceea ce prezintă o impotanţă deosebită în unitatea economico-
comercială.
 Concluzia va cuprinde o generalizare a lucrării date, un şir de recomandări şi propuneri,
referitoare la activitata desfăşurată a entităţii.
Compartimentul Bibliografie al tezei va conţine datele referitoare la sursele
informaţionale utilizate în scrierea tezei.
Anexele vor cuprinde informaţia economică în baza cărora se va desfăşura studiul
contabilităţii mărfurilor în entitatea de comerţ cu amănuntul.
Pentru a evidenţia posibilităţile reale de dezvoltare a unităţilor economice, am recurs la
cercetarea modului de contabilizare a circulaţiei mărfurilor în baza datelor de la S.A. „ORBITA-
9”.
S.A. „ORBITA-9” a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul
Justiţiei al Republicii Moldova la 14 februarie 1995 cu Nr. 1003600015600, (Anexa 1). Sediul
societății se afla în municipiul Chișinău, sec. Buiucani, str. Pelivan Ion, 28. Statutul unităţii
economice a fost aprobat prin adunarea generală a fondatorilor prin proces-verbal din 10
noiembrie 2003, (anexa 4).
Principalul gen de activitat practicat de entitate este comerțul materialelor de construcții,
parchet electric, totul pentru uz casnic. Politicile contabile ale S.A. ”ORBITA-9” este o parte
foarte importantă a organizării entităţii, de aceea la fondarea entităţii, indiferent de tipul de
proprietate, se întocmesc politicile contabile (anexa 3).
Evidenţa contabilă la S.A. ”ORBITA-9” este organizată prin intermediul programei
automatizate 1C, ceea ce presupune uşurarea muncii contabililor, micşorîndu-se astfel arhiva
colosală de documente existente.
S.A. ”ORBITA-9” ţine riguros evidenţa activităţii economico-financiare, întocmeşte
situațiile financiare şi rapoartele statistice şi ordine stabilite de legislaţia în vigoare şi le prezintă
Departamentului de Statistică și Sociologie din municipiul Chișinău.
La întocmirea situațiilor financiare S.A. ”ORBITA-9” s-a condus de următoarele
principii: prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, continuităţii activităţii, permanenţa
metodei, contabilităţii de angajamente (anexa 5).
În scopul efectuării unei aprecieri mai ample în ceea ce priveşte activitatea entităţii vom
analiza următorii indicatori economico-financiari, datele fiind extrase din Situațiile financiare pe
anul 2017 şi 2018.
Tabelul 1
Analiza principalelor indicatori economico – financiari
ai S.A. ”ORBITA-9”
Anul Anul Abaterea Ritm de
n/o Indicatorii economici
2017 2018 (+; -) creştere, %
1 A 2 3 4=3-2 5=3:2*100
1. Venitul din vînzări, lei 17747389 17676432 -70957,18 99,60
 Continuare Tabelul 1
1 A 2 3 4=3-2 5=3:2*100
2. Costul vânzărilor, lei 14275713 12597796 -1677917 88,25
3. Profit brut (pierdere globală), lei 3471676 5078635,5 +1606959,5 146,29
4. Profitul (pierdere) pînă la impozitare, lei 114082 1164133,9 +1050051,9 1020,44
5. Profit net (pierdere netă), lei 114082 1164133,9 +1050051,9 1020,44
6. Suma cheltuielilor perioadei, lei 3337520 3923502 +585982 117,56
7. Nivelul cheltuielilor perioadei, % 18,81 22,20 +3,39 118,03
8. Numărul mediu scriptic a lucrătorilor 21 21 -21 100
9. Productivitatea unui lucrător, lei/lucr. 845113,76 841734,85 -3378,91 99,60
10. Valoarea medie a activelor, lei 18708639 23298804 +4590165 124,54
11. Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei 4470293 8033230,4 +3562937,40 179,70
12. Randamentul mijloacelor fixe, lei 3,97 2,20 -1,77 55,43
Înzestrarea unui lucrător cu mijloace
13. 212871,10 382534,78 +169663,69 179,70
fixe, lei
14. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 3868746,5 4523094,8 +654348,27 116,91
15. Rentabilitatea activelor, % 0,61 5,00 +4,39 819,40
16. Rentabilitatea financiară, % 2,95 25,74 +22,79 872,81

În rezultatul analizei principalilor indicatori, la S.A. ”ORBITA-9” se observă o diminuare

a veniturilor din vînzări în anul de gestiune 2018 față de 2017 cu 70957,18 lei, cee ce în puncte
procentuale constituie 0,40, astfel constatînduse că în perioada analizată entitatea a gestionat
eficient resursele sale și în schimb a obtinut un profit brut mai înalt.
Un alt indicator generalizator al activităţii economico-financiare a entităţii este costul
vînzărilor. Astfel se observă că acesta s-a micșorat în anul 2018 faţă de anul 2017 cu 11,75%,
adică întrun ritm cu diminuarea veniturilui din vînzări, fapt ce se apreciază pozitiv asupra
rezultatului entităţii. Astfel, reese că şi profitul brut în anul 2018 a înregistrat o creştere faţă de
anul 2017 cu 46,29 puncte procentuale cea ce în sumă constituie 1606959,54 lei.
Ceea ce ţine de profitul pînă la impozitare şi profitul net se constată ca acestea au
înregistrat o majorare în anul 2018 faţă de anul 2017, abaterea constituind 1050051,86 lei
(1164133,9 -114082). Asupra acestui fapt pe lingă indicatorii analizaţi a contribuit şi suma
cheltuielilor perioadei care în perioada analizată au înregistrat o creștere de 17,56 % în anul
2018 față de anul 2017, ceea ce în mărime absolută constitue 585982 lei. Se poate spune că S.A.
”ORBITA-9” în anul 2018 a înregistrat o creştere economică cu toate că situaţia din ţară este
pînă ce instabilă.
Un alt indicator analizat este numărul mediu scriptic al lucrătorilor care în perioada
analizată nu a înregistrat nici o modificare în anul 2018 față de 2017, astfel însă productivitatea
unui lucrător s-a diminuat cu 3378,91 lei, în anul 2017 fiind de 845113,76 lei, iar în anul 2018
fiind de 841734,85lei mai puțin decît în anul 2017 cu 0,40 % cee ce caracterizează neeficienţa
utilizării resurselor umane, concretizîndu-se prin creștere cheltuielilor de muncă vie şi
materializată precum şi în creşterea rentabilităţii.
Valoarea medie a activelor a S.A. ”ORBITA-9” s-a majorat în dinamică de la 18708639
lei în 2017 la 23298804 lei în 2018 astfel şi valoarea medie a fondurilor fixe deasemenea s-au
modificat în dinamică cu 3562937,40 lei cee ce în procente constituind apoximativ 79,70puncte
procentuale mai mult decît în anul 2017.
Principalul indicator ce caracterizează activitatea economico-financiară a
agenţilor economici este rentabilitatea care constituie una din formele de exprimare a eficienţii
economice fiind criteriu esenţial în adoptarea deciziilor manageriale. Atît rentabilitatea
economică cît şi cea financiară a înregistrat un progres de 4,39 și 22,79 puncte procentuale care
la fel este un aspect benefic pentru această entitate.
În general activitatea S.A. ”ORBITA-9” este considerată favorabilă deoarece în 2018
această a obţinut rezultate pozitive. Astfel, activitatea entităţii contribuie la creşterea profitului
societăţii precum şi la dezvoltarea economiei naţionale în ansamblu.

Corectare pag. 15

La entitatea S.A. ”ORBITA-9” conform politicii de contabilitate (anexa 3) pentru

evaluarea mărfurilor ieşite din gestiune se aplică metoda FIFO din motiv că dispune de un
sortiment variat de material de construcție. Potrivit metodei „primul intrat - primul ieşit” (FIFO),
bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări
(lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie
sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. Avantajul constă în ieşirea bunurilor în
ordinea achiziţiei lor şi prezentarea în bilanţ a stocurilor rămase cu costurile cele mai recente,
respectiv la costurile actuale. În condiţii de inflaţie continuă, se obţine cea mai mare valoare
posibilă a venitului net, iar costul bunurilor vândute este apropiat de nivelul preţului din
momentul cumpărării lor.
Cu toate acestea, această metodă nu reflectă neapărat cele mai reale informaţii din punct
de vedere al performanţei, deoarece costurile istorice sunt corelate cu veniturile actuale. În
funcţie de viteza de rotaţie a stocurilor şi de ritmul de creştere a preţurilor, efectul asupra
veniturilor raportate poate fi semnificativ. De asemenea, dacă câştigurile ar fi distribuite în
totalitate proprietarilor sub formă de dividende, entitatea ar putea rămâne fără resurse suficiente
pentru refacerea stocurilor datorită instabilităţii preţurilor. Ca o caracteristică specifică doar
acestei metode, ea generează aceleaşi rezultate în oricare dintre sistemele de inventariere –
permanent sau intermitent.
Pentru exemplificarea modului de determinare a costului mărfurilor ieșite după metoda
FIFO va fi bazat pe date convenţionale din motivul lipsei informaţiei de la entitatea S.A.
”ORBITA-9”.
Exemplu 1: Să presupunem că entitatea SRL „Stea” are la 1 martie 2019 un stoc de
mărfuri „X” (1000 unităţi cantitative) la un cost efectiv de 400 lei/unitatea.
În cursul lunii martie 2019 s-au efectuat următoarele operaţiuni economice.
Tabelul 1.2.1
Înregistrări contabile privind mişcarea mărfurilor „X”
Nr. Suma,
Conţinutul operaţiunilor economice
crt. lei
1 2 3
1. În baza facturii fiscale Nr.SJ51430 la 10 martie 2019 s-au procurat
mărfuri „X” de la furnizorul S.R.L „Doru” 616000
(1400 unităţi  440 lei/unitatea)
2. La 19 martie 2019 s-a efectuat inventarierea mărfurilor şi sau depistat
320000
lipsuri (800 unităţi)
3. La 25 martie 2019 s-au utilizat mărfuri în scop administrative (1200
unităţi) pentru necesităţile administrative 520000

4. La 26 martie 2019, în baza facturii fiscale nr.SJ35600, s-au achiziţionat

mărfuri „X” de la S.R.L „Ninf” 810000
(1800 unităţi  450 lei)
5. La 30 martie 2019, s-a decontat valoarea contabilă a mărfurilor
671000
vândute„X” (1500 unităţi)
 În continuare, în baza informaţiilor de mai sus, va fi examinată metoda de evaluare curentă a
mărfurilor, iar în jurnalul de înregistrări vor fi înscrise datele calculate prin metoda FIFO.
Tabelul 1.2.2
Calculul costului mărfurilor ieşite (consumate) după metoda FIFO
Cantităţi Valori Preţ
Data Explicaţia intrăr ieşiri stoc debit credit sold unitar
i
1 2 3 4 5 6 7 8 9
01.03.19 Stoc iniţial – – 1000 400000 400,00
10.03.19 Intrări, factura
fiscală 1400 - 2400 616000 - 1016000 440,00
Nr.SJ51430
19.03.19 Ieşiri,
lipsuri de 800*400=320000
- 800 1600 - 696000 400,00
mărfuri
25.03.19 Ieşiri mărfuri
200*400=80000
în scop - 1200 400 - 176000 433,33
1000*440=440000
administrative
26.03.19 Intrări, factura
1800 - 2200 810000 - 986000 450,00
SJ35600
30.03.19 Ieşiri de 400*440=176000
mărfuri - 1500 700 - 1100*450=495000 315000 450,00

Rulaje 142600
3200 3500 - 1511000 - 450
0
Total – suma 182600
4200 3500 700 1511000 315000 450,00
0
30.03.19 Stoc final - - 700 - - 315000 450,00

Metoda „costului mediu ponderat” (CMP) presupune calcularea costului fiecărui

element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul
perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media
poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Această metodă încearcă să anuleze efectele
creşterii şi descreşterii preţurilor, deoarece costul stocului final calculat confor acestei metode
este influenţat de toate preţurile plătite în cursul perioadei şi de preţul stocului iniţial.

Corectare pag. 20
Preţul liber cu amănuntul include preţul de achiziţie şi adaosul comercial. Diferenţierea
preţurilor creează suficiente probleme în ceea ce priveşte evidenţa acestora în depozite,
decontarea lor din gestiunea persoanelor cu raspundere materială.
 În scopul simplificării calculaţiei şi evidenţei mărfurilor, se recomandă pentru unităţile de
comerţ cu amănuntul stabilirea unor preţuri medii ponderate sau numite altfel preţuri normate
sau preţuri calculate.
Printre factorii care influenţează mărimea acestora pot fi:
 datele evidenţei cu privire la cantitatea de mărfuri;
 modificările sezoniere ale preţurilor la produse mărfuri;
 coeficienţii rectificării condiţiilor pentru anumite tipuri de mărfuri;
Pentru evidenţa mărfurilor şi evaluarea acestora putem identifica 2 tipuri de preţuri:
1. Preţ de cumpărare-reprezintă echivalentul sumei plătite sau de plătit pentru mărfurile furnizate
de alte întreprinderi;
2. Preţurile de vînzare-reprezintă echivalentul bănesc al sumelor încasate ca urmare al vânzării
mărfurilor.
 Preţul cu amănuntul este folosit în comerţul cu amănuntul pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje de adaos comercial similare
şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. Costul stocurilor vândute se
calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor.
 Diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie al mărfurilor poartă denumirea
de adaos comercial sau rabat comercial. Transformarea cotei de adaos în cotă de rabat se
realizează folosind procedeul sutei majorate:
 COTA DE RABAT(%)=(COTA DE ADAOS X 100):(COTA DE ADAOS +100) (f.1.2.1)
1. Dacă unitatea nu este plătitoare de TVA: Pa = Ca + Ac (f.1.2.2)
unde: Pa - preţul cu amănuntul,
Ca - costul de achiziţie,
Ac - adaos comercial.
2. Unitatea este platitoare de TVA : Pa = Ca + Ac + TVA (f.1.2.3)
Pentru a înţelege mai bine modul de formare a preţului vom analiza formula de calcul a
preţului cu amănuntul şi schema generală a preţului:

Corectare pag. 21
Formula de calcul a preţului cu amănuntul este:
Costul de achiziţie + Adaosul comercial + TVA neexigibilă = Preţ de vînzare cu amănuntul
 Preţul
Preţul
producătorului
producătorului
Preţ
Preţ de
de
cumpărar
cumpărar
ee Venitul (profitul)
Venitul (profitul)
producătorului Venit
producătorului Venit
producătorului
producătorului

Adaos
Adaos comercial
comercial

Accizele
Accizele

Venit bugetului
Venit bugetului
TVA
TVA

Figura 1.2.1. Schema generală a preţului [30, p. 34]

Preţul producătorului este suma pe care o încasează producătorul la vânzare şi este
echivalentă cu preţul de achiziţie al unităţii comerciale.
Accizele – reprezintă taxa de consum percepută de stat aplicată la unele categorii de
mărfuri (articole de tutun, băuturile alcoolice, jocurile de noroc, blănurile, automobile, tehnica
dar nu la toate). Accizele pot fi stabilite în procente, în mărime absolută (ad valorem).
TVA. – reprezintă o taxă fiscală aplicată la vînzările de bunuri şi prestările de servicii.
Pentru stat TVA este un impozit, iar pentru consumatorul final TVA este o taxă de consum.
Adaosul comercial reprezintă interesul economic al vânzătorului de mărfuri, reprezentat
prin suprapreţul valoric aplicat la costul de achiziţie a mărfurilor, suficient pentru depăşirea
cheltuielilor de activitate comercială şi generarea de profit.
Principalele caracteristici ale adaosului comercial în corelare cu calculul, evidenţa şi
decontarea acestuia sunt:
• mărimea adaosului comercial se stabileşte de către vânzător, dar se negociază cu
cumpărătorul la momentul vânzării;
• mărimea adaosului comercial fluctuează odată cu fluctuaţia preţului de vânzare pe grupe sau
sortimente de mărfuri;
• nivelul adaosului comercial se diferenţiază în funcţie de natura mărfurilor destinate vânzării
şi de nivelul profitului aşteptat;

Corectare
Exemplu 7. Admitem că la entitatea S.A. „ORBITA-9” la 01 decembrie 2018 s-a efectuat
inventarierea. În urma inventarierii s-a depistat lipsurile de mărfuri în limita normei de
 peresabilitate naturală la prețuri cu amănuntul în sumă de 7300, inclusiv adaosul comercial și
TVA -2200 lei. Pentru acoperirea pierderilor în limita normelor de perisabilitate naturală
entitatea a creat un provizion în sumă de 7000 lei. Lipsurile de mărfuri admise din vina
gestionarilor și recunoscute de ei au constituit 5200 lei, incvlusiv adaosul comercial -1800 lei.
Lipsurile au fost recuperate prin achitarea numerarului în casa entității în sumă de 4000 lei, iar
cealaltă parte a lipsurilor s-a reținut din salariu
Divergenţele constatate în urma inventarierii mărfurilor S.A. „ORBITA-9” în perioada
de analiză v-or fi reflectate în contabilitate în modul următor:
1) Înregistrarea lipsurilor de mărfuri în limitele normelor de perisabilitate naturală pe
seama provizionului constituit:
-la costul de intrare în cazul creării provizonului
Debit contul 538 „Provizioane curente” 5100 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”,
subcontul 2172 ”Mărfuri în unitățile de comerț cu amănuntul” 5100 lei.
-la costul de intrare în cazul cînd nu s-a creat provizion:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” 5100 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”,
subcontul 2172 ”Mărfuri în unitățile de comerț cu amănuntul” 5100 lei.
- la suma adaosului comercial și TVA aferentă lipsurilor
Debit contul 831 „Adaos comercial” 2200 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”,
subcontul 2172 ”Mărfuri în unitățile de comerț cu amănuntul” 2200 lei.
2) Se casează mărfurile constate lipsă care depășesc normele de perisabilitate naturală:
- la suma lipsurilor la valoarea contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”,
subcontul 7144 ” Cheltuieli privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor imobilizate şi
circulante” 3400 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”,
subcontul 2172 ”Mărfuri în unitățile de comerț cu amănuntul” 3400 lei.
- la suma adaosului comercial și TVA aferentă mărfurilor constatate lipsă:
Debit contul 831 „Adaos comercial” 1800 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”,
subcontul 2172 ”Mărfuri în unitățile de comerț cu amănuntul” 1800 lei.
3) Reflectarea TVA aferentă lipsurilor:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative” 1040 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.4 ”Datorii privind TVA” 1040 lei.
 4) Imputarea sumei lipse persoanei vinovate s-a reflectat prin următoarea înregistrare
contabilă:
Debit contul 226 ”Creanțele ale personalului”, subcontul 2262 ”Creanţe privind recuperarea
prejudiciului material” 5200 lei
S-A CALCULAT TVA (5200/6)= 866,67 LEI
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 6123 ”Venituri din
recuperarea prejudiciului material” 4333,33 lei.
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344 ”Datorii privind TVA” 866,67 lei
5) Se înregistrează achitarea a unei părți din creanță de către gestionarii prin achitarea
numerarului în casă:
Debit contul 241 ”Casă” 4000 lei
Credit contul 226 ”Creanțele ale personalului”, subcontul 2262 ”Creanţe privind recuperarea
prejudiciului material” 4000 lei.
1) Reținerea din salariul gestionarului a părții neachitate a lipsurilor:
Debit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 1200 lei
Credit contul 226 ”Creanțele ale personalului”, subcontul 2262 ”Creanţe privind recuperarea
prejudiciului material” 1200 lei.
În concluzie putem menționa că procedeul principal prin care se constată situația reală a
mărfurilor şi care permite compararea datelor obținute pe această cale cu datele contabilității, îl
reprezintă inventarierea. Inventarierea este un procedeu laborios de lucru care dă un plus de
credibilitate şi rigoare informației contabile, prin utilizarea unui instrumentar complex şi
parcurgerea unor algoritmi care constituie pentru proprietarii unei companii o garanție a
menținerii capitalului, iar pentru utilizatorii externi ai situațiilor financiare un motiv de încredere
privind respectarea principiului imaginii fidele.