Introducere in Contabilitate

Introducere în contabilitatea entității
1.1.Contabilitatea – principalul
sistem informațional al entității
1.2 Repere istorice în evoluția
contabilității
1.3 Entitatea – sfera de acțiune
a contabilității
1.4 Obiectivele și funcțiile
contabilității
1.5 Cadrul normativ al
contabilității în Republica
Moldova
1.6 Profesia de contabil și rolul
ei în societate
Bazele Contabilității
2/5/2018 Autor: Lilia GRIGOROI 1
Repere istorice în evoluţia contabilităţii
 Din antichitate ne-au parvenit diferite liste de
cheltuieli sau de provizii, fără ca ele să fie
componente ale unui sistem contabil articulat.
 În Evul Mediu, dezvoltarea comerţului în orăşelele-

state italiene a condus la apariţia unui sistem
complex de evidenţă, şi anume contabilitatea în
partidă dublă. În 1494, călugărul Luca Pacioli a
publicat un tratat de matematică - Summa de
Arithmetica, Geometria, Proportione et
Proprotionalita - care cuprindea şi o descriere a
practicilor negustorului veneţian al epocii, între care
şi cea a contabilităţii în partidă dublă. Pacioli nu a
pretins că a inventat contabilitatea în partidă dublă,
dar această parte a cărţii sale a fost tradusă în multe
limbi, contabilitatea în partidă dublă fiind denumită
"metoda italiană". De aceea, o mare parte a
vocabularului contabil provine din limba italiană, de
exemplu: casă, bancă, capital, jurnal, cont, debit,
credit, bilanţ etc.
Repere istorice în evoluţia contabilităţii
 Profesiunea contabilă liberală s-a dezvoltat mult mai târziu,
în secolul al XVIII-lea, o dată cu crearea primului corp al
contabililor în Marea Britanie (Institutul Scoţian al
Contabililor Autorizați, în 1854). Tehnica partidei duble s-a
schimbat nesemnificativ de-a lungul timpului; s-a modificat,
în schimb, perspectiva asupra obiectului, scopului și
conținutului raportărilor contabile. De la simpla evidentă a
averii negustorului și a afacerilor lui, prin implicațiile sale
sociale, contabilitatea s-a transformat într-un sistem
informațional care afectează distribuția resurselor la nivelul
unei întregi economii.
Contabilitatea
– principalul sistem informaţional al entităţii
 Chiar înainte de a exista un sistem teoretic care să-i
precizeze rolul în mod formal, informaţia a fost motorul
dezvoltării, astfel încât cunoştinţele noi se clădesc pe
suportul celor existente. Mulţimea de date noi este
filtrată, prelucrată cu un aparataj conceptual specific
fiecărei discipline ştiinţifice, obţinându-se produsul:
informaţia. Prin analiza şi interpretarea informaţiei se
iau deciziile referitoare la acţiunile viitoare sau la
evaluarea acţiunilor anterioare.
Contabilitatea
– principalul sistem informaţional al entităţii
 Contabilitatea este și ea o
disciplină informațională.
Contabilitatea studiază efectele
tranzacțiilor economice şi ale
altor evenimente asupra situaţiei
economice şi financiare, precum
şi asupra performanţei unei
entităţi contabile, în scopul
informării utilizatorilor interni şi
externi.
 Prin limbajul său, prin sistemul

propriu de concepte şi proceduri,
contabilitatea este singura
disciplină care poate furniza
informații financiare despre o
organizație.
Entitatea – sfera de acțiune a
contabilității
 Entitatea are obligația
de a tine contabilitatea
și de a întocmi
situațiile financiare în
modul prevăzut de
Legea Contabilității și
raportării financiare, de
standardele de
contabilitate și de alte
acte normative.
Ce este
contabilitatea?
 Contabilitatea - sistem
complex de colectare,
identificare, grupare,
prelucrare, înregistrare,
generalizare a elementelor
contabile și de raportare
financiară.
Categoriile entităților
Entitățile
Micro Mică Mijlocie Mare

totalul activelor – a) totalul activelor a) totalul activelor a) totalul activelor
5600000 de lei; – 63600000 de lei; – 318000000 de lei; – 318000000 de lei;
b) veniturile din b) veniturile din b) veniturile din b) veniturile din
vânzări – 11200000 vânzări – vânzări – vânzări –
de lei; 127200000 de lei; 636000000 de lei; 636000000 de lei;
c) numărul mediu c) numărul mediu c) numărul mediu c) numărul mediu
al salariaților în al salariaților în al salariaților în al salariaților în
perioada de perioada de perioada de perioada de
gestiune – 10. gestiune – 50. gestiune – 250. gestiune – 250.
la data raportării, nu depășește limitele a două dintre criteriile menționate
Obiectivele şi funcţiile contabilităţii
Funcţiile contabilităţii
Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor

principii şi reguli proprii, a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul
întreprinderilor şi se pot exprima valoric.
Funcţia de informare a contabilităţii rezidă în furnizarea informaţiilor privind structura şi

dinamica patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute în scopul
fundamentării deciziilor.
Funcţia de control este legată de funcţia de informare. Ea constă în verificarea cu

ajutorul informaţiilor contabile a modului de păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi
băneşti, de gospodărire a resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc.
Funcţia juridică. Datele din contabilitate şi documentele primare servesc ca mijloc de

probă în justiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice, pentru stabilirea
răspunderii patrimoniale pentru pagubele produse. Ele ajută la soluţionarea unor litigii
Funcţia previzională. Informaţiile furnizare de contabilitate sunt utilizate la stabilirea

tendinţelor viitoare ale fenomenelor şi proceselor economice.
Circuitele
contabilității
Informații
financiare
necesare
Contabilitate financiară – utilizatorilor Contabilitate de gestiune –
sistem de colectare, înregistrare, sistem de colectare, înregistrare,
prelucrare și generalizare a prelucrare și transmitere a
informației privind existența și informației pentru planificarea,
mișcarea activelor, capitalului controlul și analiza activității
propriu, datoriilor, veniturilor și entității, în scopul întocmirii
cheltuielilor pentru întocmirea rapoartelor interne pentru luarea
situațiilor financiare. deciziilor manageriale.
Organele de reglementare a contabilității
în Republica Moldova
Ministerul Finanțelor
Comisia Națională a Pieței Financiare,

organele centrale de specialitate
Biroul Național de Statistică
Organele de reglementare a
contabilității în Republica Moldova
Ministerul Finanțelor:
a) este responsabil de acceptarea IFRS, publicarea lor în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova şi de plasarea acestora pe pagina web oficială a Ministerului
Finanțelor. IFRS se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova periodic,
în dependență de volumul actualizărilor efectuate. IFRS și actualizările aferente
se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Finanțelor în termen de o lună
de la data recepționării acestora de la Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate;
b) este responsabil de elaborarea, aprobarea, publicarea în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova și plasarea pe pagina web oficială a Ministerului Finanțelor
a: Standardelor Naţionale de Contabilitate; indicaţiilor metodice, regulamentelor,
instrucţiunilor și altor acte normative din domeniul contabilității și raportării
financiare; Planului general de conturi contabile; formularelor de documente
primare și instrucțiunilor privind completarea acestora;
c) reprezintă Republica Moldova în organizaţiile internaţionale din domeniul
contabilităţii şi raportării financiare;
d) creează grupuri de lucru pentru elaborarea și actualizarea actelor normative;
e) acordă asistență metodologică în domeniul contabilității și raportării financiare;
f) poate delega elaborarea proiectelor actelor normative în domeniul contabilității și
raportării financiare unui organ/instituții/asociații din domeniul respectiv.
Organele de reglementare a
contabilității în Republica Moldova
Biroul Național de Statistică:
a) colectează, stochează și generalizează situațiile financiare, raportul conducerii și
raportul auditorului;
b) gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare;
c) asigură protecția și securitatea datelor din Depozitarul public al situațiilor
financiare, ca parte componentă a resurselor informaționale de stat;
d) asigură, prin intermediul Depozitarului public al situațiilor financiare, entităților
condițiile necesare pentru prezentarea, în regim on-line sau pe suport de hîrtie, a
situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului;
e) verifică respectarea formei, plenitudinii și termenelor de prezentare a situațiilor
financiare, raportului conducerii și raportului auditorului;
f) publică, prin intermediul Depozitarului public al situațiilor financiare, situaţiile
financiare, rapotrul conducerii și raportul auditorului;
g) asigură prezentarea informațiilor generalizate din situațiile financiare
utilizatorilor;
h) poate delega organelor centrale de specialitate și altor autorități publice funcția de
colectare și verificare a formei, plenitudinii și termenelor de prezentare a
situațiilor financiare ale entităților din anumite ramuri, domenii/sectoare de
activitate.
Sistemul de reglementare normativă al
contabilităţii
Ca acte legislative şi normative privind
reglementarea contabilităţii în Republica Moldova se
aplică:
 Legea contabilităţii (MO nr. 90-93, 2007);
 Standardele naţionale de contabilitate;
 Planul general de conturi contabile;
 Regulamente, Indicatii metodice, scrisori şi alte acte
instructive emise de Ministerul Finanţelor al Republicii
Moldova;
 Codul fiscal;
 Legea bugetului etc.
Principiile contabilității
a) continuitatea activității;
b) contabilitatea de angajamente;
c) permanența metodelor;
d) prudența;
e) intangibilitatea;
f) separarea patrimoniului și datoriilor;
g) necompensarea;
h) prioritatea conținutului asupra formei;
i) evaluarea la cost de intrare;
j) importanța relativă.
Continuitatea activităţii
 presupune că entitatea își va continua în
mod normal funcționarea pe o perioadă de
cel puțin 12 luni din data raportării, fără
intenția sau necesitatea de a-și lichida sau
reduce în mod semnificativ activitatea;
Contabilitatea de angajamente
prevede recunoașterea elementelor contabile pe măsura apariției acestora, indiferent
de momentul încasării/plății de numerar sau al compensării sub altă formă
Exemplul 1: O întreprindere vinde mărfuri clientului X pe data de 20 decembrie în

sumă de 25 000 lei. Pe data de 25 decembrie ea încasează de la client 18 000 lei, iar restul
banilor pe data de 5 februarie anul următor.
Exemplul 2: Contabilul întreprinderii a înregistrat în contabilitate ca venituri ale

anului curent cinci tranzacţii:
 vânzări de ciocolată cu plata în numerar efectuate în anul curent;
 vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul trecut, a căror contravaloare s-a încasat în
anul curent;
 vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul curent, a căror contravaloare este prevăzută
a se achita în anul viitor;
 vânzări de ciocolata pe credit efectuate în anul curent pentru care există însă un risc de
neîncasare, datorită declarării unei adrese false de către client;
 vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul curent a căror contravaloare s-a încasat în
anul curent.
În calitate de nou contabil al întreprinderii identificaţi vânzarea ce nu trebuia recunoscută ca
venit al anului de gestiune şi argumentaţi pe baza principiilor contabile cunoscute opinia
exprimată.
Permanenţa metodelor
 constă în aplicarea politicilor contabile în
mod consecvent de la o perioadă de gestiune
la următoarea.
Acest principiu asigură aplicarea pentru aceleași

elemente, structuri, domenii de activitate etc., a
acelorași metode de la o perioadă de gestiune la alta.
Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie să
fie determinată de o profundă motivație, cum ar fi:
fuziunea întreprinderii, modificarea legislației
contabile sau fiscale, schimbarea politicii economice
sau comerciale, etc.
Principiul necompensării
 prevede contabilizarea și prezentarea

distinctă în situaţiile financiare a activelor
şi datoriilor, a veniturilor şi cheltuielilor.
Compensarea reciprocă a activelor şi datoriilor
sau a veniturilor şi cheltuielilor nu se admite, cu
exceptia cazurilor prevăzute de prezenta lege și
de standardele de contabilitate.
Prudența
 prevede neadmiterea
supraevaluării activelor și a
veniturilor și/sau a subevaluării
datoriilor și a cheltuielilor.
Intangibilitatea
 presupune că totalul bilanțului la

începutul perioadei de gestiune
curente trebuie să corespundă cu
totalul bilanțului la sfârșitul
perioadei de gestiune precedente
Separarea patrimoniului şi datoriilor
 prevede prezentarea în situaţiile

financiare doar a informaţiilor despre
patrimoniul şi datoriile entităţii, care
trebuie contabilizate separat de
patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi
ale altor entităţi;
Prioritatea conţinutului asupra formei
 – presupune că informațiile prezentate

în situațiile financiare trebuie să
reflecte mai curînd esenţa și
conținutul faptelor economice, decît
forma juridică a acestora;
Evaluarea la cost de intrare
 prevede că elementele contabile
prezentate în situațiile financiare sînt
evaluate la cost de achiziție sau la cost de
producție, cu excepția cazurilor prevăzute
de standardele de contabilitate.
Importanța relativă
 prevede că nu este necesară îndeplinirea
cerințelor privind recunoașterea și
evaluarea elementelor contabile, privind
prezentarea, publicarea și consolidarea
informațiilor aferente acestora atunci cînd
efectele îndeplinirii cerințelor respective
sînt nesemnificative.
Caracteristicile calitative
fundamentale sunt:
a) relevanța – prevede că
informațiile trebuie să fie
importante pentru
utilizatori și să-i ajute să
evalueze evenimentele
trecute, prezente sau
viitoare, să confirme sau
să corecteze evaluările
anterioare ale acestora;
b) reprezentarea exactă –
prevede că informațiile
prezentate în situațiile
financiare trebuie să fie
complete, imparțiale și
fără erori.
Caracteristicile calitative amplificatoare sunt:
a) comparabilitatea – presupune că situaţiile financiare
trebuie să conțină informații comparative, aferente perioadei
precedente, pentru toate elementele contabile raportate ale
perioadei de gestiune curente, dacă standardele de
contabilitate nu prevăd altfel;
b) verificabilitatea – constă în asigurarea posibilității

utilizatorilor de a verifica direct sau indirect informațiile din
situațiile financiare;
c) oportunitatea – presupune că informațiile sunt disponibile

utilizatorilor într-un timp util pentru a le influența deciziile;
d) inteligibilitatea – prevede că informațiile trebuie

clasificate, caracterizate și prezentate în mod clar și concis.

Introducere in Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in Contabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere în contabilitatea entității

 În Evul Mediu, dezvoltarea comerţului în orăşelele-

 Prin limbajul său, prin sistemul

Micro Mică Mijlocie Mare

la data raportării, nu depășește limitele a două dintre criteriile menționate

Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor

Funcţia de informare a contabilităţii rezidă în furnizarea informaţiilor privind structura şi

Funcţia de control este legată de funcţia de informare. Ea constă în verificarea cu

Funcţia juridică. Datele din contabilitate şi documentele primare servesc ca mijloc de

Funcţia previzională. Informaţiile furnizare de contabilitate sunt utilizate la stabilirea

Comisia Națională a Pieței Financiare,

Biroul Național de Statistică

f) separarea patrimoniului și datoriilor;

h) prioritatea conținutului asupra formei;

i) evaluarea la cost de intrare;

Exemplul 1: O întreprindere vinde mărfuri clientului X pe data de 20 decembrie în

Exemplul 2: Contabilul întreprinderii a înregistrat în contabilitate ca venituri ale

Acest principiu asigură aplicarea pentru aceleași

 prevede contabilizarea și prezentarea

 presupune că totalul bilanțului la

 prevede prezentarea în situaţiile

 – presupune că informațiile prezentate

b) verificabilitatea – constă în asigurarea posibilității

c) oportunitatea – presupune că informațiile sunt disponibile

d) inteligibilitatea – prevede că informațiile trebuie

S-ar putea să vă placă și