Sunteți pe pagina 1din 41

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

LUCRARE DE LICENŢĂ

CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME


ŞI MATERIALE CONSUMABILE, LA UN AGENT
ECONOMIC

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
PROF.UNIV.DR. VICTOR MUNTEANU

ABSOLVENT:
CAZAN(ZELDEA) N. ANDREEA-LOREDANA

BUCUREŞTI
2016

1
Introducere

Am ales această temă datorită importantei de care dă dovadă prin prezentarea unui subiect
din ce în ce mai des întâlnit în zilele noastre. Actualitatea temei este dată de dezvoltarea
domeniului zootehnic şi agricol, precum şi apariţia unei multitudini de firme care desfăşoară
activităţi zootehnice, ceea ce implica un sistem contabil specific.
Contabilitatea, ca o activitate specializată, este formată din măsurarea, evaluarea,
recunoașterea, administrarea și controlul activelor și datoriilor și constă în înregistrarea
cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația
financiară și randamentul economic, precum și a fluxului entităților. Contabilitatea este menită
să fie utilizată pentru activitățile interne ale acestor persoane, precum și pentru relațiile lor de
afaceri cu investitorii curenţi și viitori, creditorii financiari şi comerciali, clienții, instituțiile
publice și alte persoane. Astfel, orice operaţie economico-financiara trebuie să fie înregistrata în
evidențele contabile, în același timp cu efectuarea operaţiei.
Persoanele juridice trebuie să păstreze și să gestioneze înregistrările contabile prin
compartimente distincte, specializate, conduse de către directorul de afaceri și de contabilul-șef
sau de către orice altă persoană împuternicită să acționeze în consecință.
Aceste persoane trebuie să dețină o diplomă de studii economice universitare, recunoscute
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În cazul în care activitatea unei
entități corporative nu necesită crearea unui Departament special de contabilitate, persoane
juridice autorizate, experţi contabili sau contabili autorizați pot, de asemenea, ține evidențe
contabile.
Responsabilitatea pentru păstrarea contabilităţii revine directorului sau coordonatorului de
fonduri sau orice altă persoană responsabilă cu managementul entității. Dacă contabilitatea este
păstrata de către persoane terțe autorizate, entități juridice sau de către experți contabili, aceste
entități juridice/fizice vor fi responsabile pentru păstrarea contabilităţii, în conformitate cu
prevederile legale și contractuale relevante.

2
Prima carte de contabilitate și management financiar a fost scrisă în India de către
Chanakya în timpul perioadei în care a fost împărat Chandragupta Maurya. Cartea sa,
"Arthashastra" conține aspecte detaliate ale menținerii registrelor de conturi pentru un stat
suveran.
Istoria contabilă sau a contabilităţii este de mii de ani și poate fi găsită şi la civilizații
antice.
Dezvoltarea timpurie a contabilității datează din Mesopotamia antică, și este strâns legată
de evoluția scrisului, numărării și banilor, precum și a sistemelor de audit de către vechii
egipteni și babilonieni. În timpul domniei împăratului Augustus, guvernul roman a avut acces la
informații financiare detaliate.
Contabilitatea are o importanţă deosebită în economia modernă. În prezent exista
numeroase organisme specializate precum şi reglementari legale care pot asigura organizarea şi
funcţionarea în condiţii normale a contabilităţii.
Contabilitatea este instrumentala în cadrul organizațiilor ca un mijloc de determinare a
stabilității financiare. Fără contabilitate, organizațiile nu ar avea nicio bază sau fundament pe
care, de zi cu zi și pe termen lung să fie luate decizii.
Bugetele pentru activitățile de marketing, reinvestirea profitului, cercetare și dezvoltare,
precum și dezvoltarea companiei toate provin din activitatea de contabilitate. Contabilitatea este
una dintre cele mai vechi și mai respectate profesii din lume, iar contabilii pot fi găsiţi în fiecare
industrie, de la divertisment la medicină.
Limitele contabilităţii sunt nesfârşite. Ea cuprinde toate fenomenele economice şi
financiare, precum şi modul incare acestea sunt sistematizate sau prezentate. Astfel, putem spune
că niciodată nu se va putea şti totul despre contabilitate.
În concluzie, putem spune că domeniul contabilităţii este unul variat, abordând diverse
domenii de aplicare şi sprijinind activitatea a numeroase tipuri de afaceri. În cazul nostru, fermă,
reprezintă unitatea care lucrează în mod special cu animalele, adică stocuri de fiinţe vii, care sunt
de asemenea abordate şi reglementate de către contabilitate.
Contabilitate reprezintă măsurarea, prelucrarea și comunicarea de informații financiare cu
privire la agenții economici. Ea a fost fondată de matematicianul italian Luca Pacioli, la sfârşitul
secolului al 15-lea. Contabilitatea, care a fost numită şi "limbă de afaceri", măsoară rezultatele

3
activităților economice ale unei organizații și transmite aceste informații la o varietate de
utilizatori, inclusiv investitori, creditori, management și autoritățile de reglementare.
Practicanții din contabilitate sunt cunoscuţi ca şi contabili. Termenii din contabilitate și de
raportare financiară sunt adesea folosiţi ca sinonime.
Contabilitatea poate fi împărțită în mai multe domenii, inclusiv financiar-contabil,
contabilitate de gestiune, audit și contabilitate fiscală. Contabilitatea financiară se concentrează
pe raportarea informațiilor financiare ale unei organizații, inclusiv întocmirea situațiilor
financiare, pentru utilizatorii externi ai informațiilor, cum ar fi investitorii, autoritățile de
reglementare și furnizorii.

4
CAP I Consideraţii generale despre stocuri

1.1 Noţiuni introductive

Contabilitatea reprezintă cel mai important factor component al evidentei economice, şi în


acelaşi timp al sistemului informaţional economic. Ştiinţa contabilităţii are ca subiect central de
activitate evidenta contabilă, reprezentând o formă a evidentei economice.1
Evidenta contabilă furnizează aproximativ două treimi din volumul total al
informaţiilor componente ale sistemului informaţional economic. Mai jos am prezentat câteva
din caracteristicile contabilităţii:

 Caracter global, ţine evidenţa tuturor operaţiunilor şi proceselor desfăşurate prin


intermediul activităţii agenţilor economici sau a instituţiilor publice;
 Caracter unitar – organizarea se bazează pe anumite reguli stabilite de către
Ministerul Finanţelor, cu caracter obligatoriu pentru totalitatea agenţilor economici şi
a instituţiilor publice; Înregistrarea operaţiunilor economice în contabilitate se face
doar dacă pentru acestea au fost întocmite documentele corespunzătoare
 Principiul fundamental al metodei contabilităţii îl reprezintă principiul dublei
reprezentări a patrimoniului.2

În scopul îndeplinirii obiectivelor contabilităţii, sunt îndeplinite următoarele funcţii:


- Funcţia de informare, care reprezintă o bună sursă de informaţii referitoare atât la
structura patrimoniului cât şi la dinamica acestuia, ne prezintă date concrete privind situaţia
financiară a firmei precum şi rezultatele obţinute, ceea ce duce în mod direct la îmbunătăţirea
luării deciziilor. Astfel, există două direcţii ale informării contabilităţii. Pe de o parte, exista
funcţia de informare internă, adică a conducerii unităţii, iar pe de altă parte, funcţia de informare

1
Octavian Bojian, Contabilitatea intreprinderilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2015, pag. 34
2
Idem., pag. 37

5
externă, a terţilor. Informaţiile se referă la modul de utilizare a resurselor companiei, dinamica
producţiei, profitul obţinut şi cheltuielile generate.3
- Funcţia de înregistrare se bazează pe consemnarea proceselor şi activităţilor prezente în
cadrul firmei, şi de asemenea, prelucrarea acestor date conform unor reguli şi principii;
- Funcţia de control gestionar – se bazează pe verificarea prin intermediul surselor de
informaţii contabile a modului cum se păstrează şi se utilizează valorile materiale şi cele băneşti,
a modului cum se utilizează resursele şi cum se controlează respectarea disciplinei financiare4
- Funcţia juridică - informaţiile oferite de către contabilitate şi documentele evidentei
contabile pot fi utilizate ca mijloc de probă în instanţă, în scopul dovedirii corectitudinii
anumitor operaţiuni economice şi stabilirii unei răspunderi patrimoniale în cazul în care există
anumite pagube;
- Funcţia previzională - datele oferite de contabilitate pot fi folosite în scopul
determinării viitoarelor tendinţe şi direcţii ale fenomenelor şi proceselor de natură economică, şi
de asemenea, în scopul stabilirii viitoarelor bugete ale unităţii patrimoniale.5

1.2 Stocurile

Prima componentă a activelor circulante, și anume stocurile, inclusiv în structura lor -


materii prime, materiale, consumabile, producție în curs de execuție, produse finite - generează
cele mai multe cheltuieli și venituri ale activității entității economice.
În astfel de circumstanțe, influența lor asupra rezultatelor exeercitiilor financiare este una
majoră. Analiștii situațiilor financiare, prin intermediul unei analize comparative a modificărilor
survenite la nivelul stocurilor, precum și a revizuirii fluctuațiilor de venituri și cheltuieli, își pot
exprima opiniile profesionale cu privire la performanțele obținute de agentul economic.
Administrarea stocurilor poate fi realizată atât în baza inventarului permanent cât și pe baza celui
intermitent.
În țara noastră, opțiunea de inventar este predominantă. Dar, în practică agenților
economici din țările dezvoltate exista atât administrarea inventarului permanent și cel de

3
Octavian Bojian, Contabilitatea intreprinderilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2015, pag. 41
4
Idem., pag. 44
5
Octavian Bojian, Contabilitatea intreprinderilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2015, pag. 53

6
inventar intermitent (care este, de obicei, cel mai des utilizat). În condițiile actuale ale crizei
economice la nivelul UE, este necesar să se aplice în special principiul prudenței pentru
evaluarea activelor circulante și pentru a dezvălui deprecierea lor reală la elaborarea situațiilor
financiare. În acest scop, IAS 2 indică faptul că stocurile trebuie să fie evaluate la valoarea lor
cea mai mică dintre costul și valoarea netă de producţie.
În practică românească, în conformitate cu reglementările Ordinului nr 3055 din 29
octombrie 2009 cu privire la aprobarea Regulilor contabile conforme cu directivele europene,
secţiunea 8 “La data intrării în entitate, bunurile sunt evaluate și înregistrate la valoarea lor de
cost, care este determinată după cum urmează:
A) la prețul de achiziție - pentru bunurile achiziționate cu anumite obligații din titlu;
B) la costul de producție - pentru bunurile produse în cadrul entității
C) la valoarea contribuției determinată în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând
contribuția la capitalul social
D) la prețul lor de drept - pentru bunurile obținute în mod gratuit
Costul de achiziție include: costul de cumpărare, taxele vamale (în cazul importului de
mărfuri) și alte taxe, cheltuieli de transport, manipulare și alte costuri legate de achiziționarea de
bunuri, materiale și servicii. TVA-ul este cea mai mare parte de recuperat, astfel, cea mai mare
parte din costuri sunt evaluate ca "taxe excluse". Cele comerciale se deduc din prețul de
achiziție.
Pentru elaborarea situațiilor financiare anuale, entitățile procedează la inventarierea și
evaluarea elementelor de activ curent. În conformitate cu acelaşi ordin Nr. 3055 din 29
octombrie 2009 cu privire la aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, art. 161, practica românească prevede că:
"La momentul scoaterii din administrarea stocurilor și a altor active fungibile, acestea sunt
evaluate și înregistrate în contabilitate prin aplicarea uneia dintre următoarele metode:
A) primul intrat în – primul ieşit - FIFO;
B) metoda costului mediu - CMP;
C) ultimul intrat – primul ieşit - LIFO.
Există diferite în ceea ce priveşte opțiunile preferate de țările UE în ceea ce privește
utilizarea uneia sau a altor metode de evaluare prevăzute de IAS 2 și adaptate fiecărei politici

7
economice și fiscale ale fiecărei țări. În același timp, trebuie remarcat faptul că, deși metoda
LIFO nu mai este recunoscută de IAS 2, în legislația românească încă se menține. (Ordinul Nr.
3055).
De asemenea, am observat că, în cazul în care în mai multe țări din Europa, metoda LIFO
nu mai este utilizată, dimpotrivă, entitățile americane preferă această metodă, deoarece, în opinia
lor, acesta măsoară fluxurile de costuri cât mai exact posibil. În ceea ce privește sistemul britanic
de contabilitate, regulă de bază pentru evaluarea stocurilor este costul istoric.
Legea firmei prevede pentru aceste active, că valoarea de cost este egală cu prețul de
cumpărare. Prețul de achiziție reprezintă prețul plătit și cheltuielile aferente necesare pentru a
aduce bunurile la starea de utilizare. În același timp, costul de producție poate include, de
asemenea, costurile indirecte de producție și este necesar să se includă costurile indirecte în
costul de producție și în măsura în care starea de exploatare necesită, o parte din cheltuielile
generale centrale.
Pentru activele circulante (stocuri) este prevăzut, pentru dispozițiile privind amortizarea, că
orice activ curent este înregistrat la valorile cele mai mici dintre următoarele două:
- Valoarea de cost
- Valoarea realizabilă netă
Valoarea realizabilă netă este venitul pe care vânzarea unui bun în condiții normale, l-ar
genera la sfârșitul exercițiului financiar, iar cheltuielile preconizate pentru cedarea bunurilor se
deduc din veniturile respective. În ceea ce privește metodele de evaluare utilizate pentru stoc, se
specifică faptul că, aceeași metodă trebuie să fie utilizată pentru toate activele de același tip.
Entitățile britanice preferă utilizarea metodei FIFO deaorece, în opinia lor se potriveşte cel mai
bine în analiza fluxului de stocuri.
În sistemul de contabilitate german, stocurile de mărfuri care nu sunt înregistrate în mod
distinct se regrupează împreună cu stocurile de produse finite.
Evaluarea lor prin diferite metode este acceptată, costul mediu fiind cel mai frecvent
utilizat. În sistemul contabil american, termenul de stocuri este utilizat pentru a indica elementele
de activ:
- Fie deținute pentru a fi vândute în cursul normal de exploatare;

8
- Fie cele în curs de producție pentru vânzările lor în timpul perioadei normale de
exploatare.
- Fie conservate pentru consum direct sau indirect, în timpul procesului de aprovizionare
sau de producție, bunurile și serviciile fiind destinate vânzărilor.
Principalele obiective ale normelor americane în domeniul stocurilor (ARB 43 și FASB 1
și 17) constau în conectarea într-un mod satisfăcător, a cheltuielilor și veniturilor pentru a
determina rezultatul obținut.
Evoluțiile contabile în contabilitatea americană a stocurilor sunt destul de limitate şi oferă
puține informații cu privire la alocarea cheltuielilor indirecte sau indicații pentru determinarea
costurilor de producție. Principiul general al determinării valorii costului este prețul de achiziție
sau costul de producție. Prețul de achiziție al unui element de stoc este prețul plătit pentru
achiziționarea acestuia.6
Acesta include cheltuielile directe și indirecte suportate pentru a aduce bunul la starea
finală. În sistemul contabil american, evaluarea producţiilor în curs de finalizare și a produselor
finite se confruntă cu dificultăți legate de alocarea costurilor și cheltuielilor.
În anumite circumstanțe, cheltuielile ocazionate de reziduuri rezultate din producție sau de
cheltuielile de deteriorare sau alte activități de producție, pot fi anormal de mari. În aceste
condiții, includerea acestora în costul de producție de stoc nu este acceptabilă, deoarece acestea
nu contribuie la o valoare adăugată în mod eficient.
De exemplu, cheltuielile comerciale suportate pentru vânzările de mărfuri care nu fac parte
din costul de producţie.
De obicei, materiile prime sunt resurse naturale - de exemplu uleiul, fierul și lemnul sunt
toate materii prime comune utilizate în producția de bunuri și produse. Deseori, materiile prime
sunt alterate într-un fel sau altul înainte de a fi utilizate în procesul de fabricație.
Există două subcategorii de materii prime: materiale directe și material indirecte. Materiile
prime directe sunt cele care vor fi încorporate direct în produsul final, de exemplu, lemnul folosit
pentru a construi o piesă de mobilier. Materiile indirecte, pe de altă parte, sunt cele care sunt

6
Caraiani C.- Bazele contabilitatii, Editura ASE, Bucuresti 2015, p. 67

9
consumate în timpul procesului de producție, de exemplu, lubrifiant, cârpe, becuri, etc., care sunt
utilizate în instalații de producție.7
Stocurile sunt active deținute în vederea vânzării în cursul normal al activității, în proces
de producție pentru astfel de vânzare sau sub formă de materiale sau consumabile care urmează
să fie consumate în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. Stocurile trebuie
evaluate la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea realizabilă netă.8
Costul stocurilor cuprinde toate costurile de achiziție, costurile de conversie și alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile la locația şi condiţia finală.
Costurile de cumpărare a stocurilor cuprind prețul de cumpărare, taxele de import și alte
taxe (altele decât cele care ulterior recuperate de entități de la autorități), și transport, manipulare
și alte costuri care pot fi atribuite direct achitizionarii de produse finite, materiale și servicii.
Costurile de conversie a stocurilor includ costurile direct aferente unităților de producție, cum ar
fi munca directă.

Stocurile de materii prime

Stocurile de materii prime reprezintă valoarea totală a tuturor materiilor prime ale unei
societăți în prezent în stoc și care nu au intrat în procesul de producţie de bunuri. Valoarea
stocului de materii prime a unei companii apare ca un curent de activ în bilanțul companiei.
Inițial, materiile prime sunt înregistrate într-un cont de stoc activ prin debitarea contului
de stocuri de materii prime și creditarea conturilor de plătit.
Materiile prime, de asemenea, cunoscute ca materie primă saum exact, un material
neprelucrat, este un material de bază, care este utilizat pentru a produce bunuri, produse finite,
energie sau materiale intermediare care sunt materii prime pentru viitoarele produse finite. Un
exemplu în acest sens este uleiul brut, care este o materie primă și o materie primă utilizată în
producerea de substanțe chimice industriale, combustibili, materiale plastice și produse

7
Mates D., Contabilitatea întreprinderii -Aplicatii practice, Editura Mirton 2015, p. 65
8
Ibidem., p. 68

10
farmaceutice; Cheresteaua este o materie primă utilizată pentru a produce o varietate de produse,
inclusiv mobilier.9

1.3 Reflectarea în contabilitate

Pentru organizarea contabilităţii stocurilor se utilizează conturile următoare sintetice:


contul 301 "Materii prime", contul 302 "Materiale consumabile"; contul 303 "Materiale de
ordinul obiectelor de inventar"; contul 603 "Cheltuieli care se referă la materialele de tipul
obiectelor de inventar"; contul "371 "Mărfuri" şi altele.10
Contul 301 "Materii prime" ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime
care iau parte direct la fabricarea bunurilor şi se pot regăsi integral ori parţial în stare iniţială ori
transformată în astfel de produse.11
Contul 301 "Materii prime" reprezintă un cont de active circulante sub formă de stocuri din
perspectiva conţinutului economic, iar din punct de vedere al funcţiei contabile reprezintă un
cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime intrate în
gestiunea unităţii patrimoniale prin intermediul creditului conturilor:
Contul 401 "Furnizori" şi contul 542 "Avansuri de trezorerie", cu valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime aprovizionate de la furnizori ori din avansuri de trezorerie;
Contul 101 "Capital" şi contul 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii care se referă la
capitalul", cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natura al
întreprinzătorului individual ori al asociaţilor;
Contul 601 "Cheltuieli cu materiile prime" cu valoarea materiilor prime constatate plus la
inventariere;
Contul 7583 "Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital" cu valoarea
materiilor prime primite cu titlu gratuit ori prin intermediul donaţiei;
Contul 351 "Materii şi materiale care se afla la terţi", cu valoarea materiilor prime aduse de
la terţi. Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite din gestiune prin
intermediul debitului conturilor:

9
Caraiani C.- Bazele contabilitatii, Editura ASE, Bucuresti 2015, p. 75
10
Mates D., Contabilitatea întreprinderii -Aplicatii practice, Editura Mirton 2015, p. 70
11
Epuram M.-Contabiltatea financiara în noul sistem contabil, Editura de Vest 2015, p. 126

11
Contul 601 "Cheltuieli cu materiile prime", cu valoarea materiilor prime consumate incluse
pe cheltuieli, constatate absentă la inventariere, însă şi pierderile din deprecieri;
Contul 101 "Capital" cu valoarea materiilor prime retrase din aport de întreprinzător;
Contul 371 "Mărfuri", cu valoarea materiilor prime vândute ca atare;
Contul 351 "Materii şi materiale care se afla la terţi" cu valoarea materiilor prime trimise
către prelucrare ori în custodie la terţi;
Contul 6583 "Cheltuieli care se referă la activele cedate şi alte operaţii de capital", cu
valoarea materiilor prime ieşite prin intermediul donaţiei, însă şi pierderile din calamităţi. Soldul
final debitor al contului 301 "Materii prime" îl constituie valoarea materiilor prime prezente în
stoc. Schematic conţinutul economic al contului 301 se prezintă astfel:

D 301 C
401 601
542 101
101 371
456 351
601 6583
7583
351
S.F.D.

Contul 302 "Materiale consumabile" ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de


materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi
materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile). Reprezintă un cont de active
circulante materiale cu funcţie contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de materiale consumabile
intrate în gestiunea unităţii patrimoniale pe diverse căi prin intermediul creditului conturilor:

12
*contul 401 "Furnizori" şi contul 542 "Avansuri de trezorerie" cu valoarea materialelor
consumabile intrate în gestiunea unităţii prin intermediul cumpărării de la furnizori ori din
avansuri de trezorerie.12
*contul 101 "Capital" şi contul 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii referitoare la
capitalul" cu valoarea materialelor reprezentând aport în natură.
*contul 351 "Materii şi materiale care se afla la terţi" cu valoarea materialelor consumabile
aduse de la terţi;13
*contul 601 "Cheltuieli cu materialele consumabile", cu valoarea materialelor consumabile
constatate plus la inventariere. Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de
materiale consumabile ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale pe diverse căi prin intermediul
debitului conturilor:
*contul 601 "Cheltuieli cu materialele consumabile" cu valoarea materialelor consumabile
incluse pe cheltuieli, a celor constatate absentă la inventar, cât şi pierderile din deprecieri.
*contul 101 "Capital", cu valoarea materialelor consumabile retrase din aport, de
întreprinzător;
*contul 371 "Mărfuri", cu valoarea materialelor consumabile vândute ca atare;
*contul 351 "Materii şi materiale care se afla la terţi", cu valoarea materialelor
consumabile trimise către prelucrare ori în custodie la terţi;
*contul 6583 "Cheltuieli care se referă la activele cedate şi alte operaţii de capital", cu
valoarea materialelor consumabile donate.14
Soldul final creditor constituie valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile
existente în stoc. Schematic cele mai semnificative corespondente ale contului 302 se prezintă în
acest fel:
D 302 C
401 601
542 101
101 371
456 351

12
Caraiani C.- Bazele contabilitatii, Editura ASE, Bucuresti 2015, p. 102
13
Mates D., Contabilitatea întreprinderii -Aplicatii practice, Editura Mirton 2015, p. 73
14
Epuram M.-Contabiltatea financiara în noul sistem contabil, Editura de Vest 2015, p. 129

13
351 6583
601
S.F.D.

Contul 371 „Mărfuri” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri:


Din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de active circulante materiale,
iar din punct de vedere al funcţiei contabile este cont de activ.15
Prezintă următoarele corespondente mai importante, care sunt prezentate schematic
astfel:

D 371 C
401 607
542 357
101 101
456 378
357 6583
301
302
303
345
607
7583
378
S.F.D.

Contul 371 "Mărfuri" se debitează prin creditul următoarelor conturi:

15
Caraiani C.- Bazele contabilitatii, Editura ASE, Bucuresti 2015, p. 104

14
*contul 401 "Furnizori", sau contul 542 "Avansuri de trezorerie" pentru a înregistra
valoarea mărfurilor aprovizionate de la furnizori sau cumpărate de personalul unităţii din
avansuri de trezorerie.
*contul 101 "Capital" şi contul 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul"
pentru a înregistra aportul în natura al întreprinzătorului sau acţionarilor şi asociaţilor.
*contul 357 "Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi" cu valoarea mărfurilor aduse de
terţi;
*contul 301 "Materii prime", contul 302 "Materiale consumabile", contul 303 "Materiale
de natura obiectelor de inventar" pentru a evidenţia valoarea acestor bunuri vândute ca atare;
*contul 345 "Produse finite", cu valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii
de desfacere;
*contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile", cu valoarea mărfurilor constatate plus la
inventar;16
*contul 7583 "Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital", cu valoarea
mărfurilor primite cu titlu gratuit;
*contul 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri", cu valoarea adaosului comercial inclus în
preţul mărfurilor.
Contul 371 "Mărfuri" se creditează prin debitul conturilor:
*contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile", cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor
ieşite din gestiune prin vânzare, precum şi lipsurile de inventar;
*contul 357 "Mărfuri în custodie", cu valoarea mărfurilor trimise în custodie sau
consignaţie la terţi;17
*contul 101 "Capital", cu valoarea mărfurilor retrase din aport de întreprinzătorul
individual;
*contul 6583 "Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital" cu valoarea
donaţiilor şi a pierderilor din calamitaţi constatate la mărfuri.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente.

16
Epuram M.-Contabiltatea financiara în noul sistem contabil, Editura de Vest 2015, p. 133
17
Mates D., Contabilitatea întreprinderii -Aplicatii practice, Editura Mirton 2015, p. 79

15
CAP II Prezentarea companiei

"GRUPUL Chirulli" este o organizaţie de afaceri condusă de domnul Chirulli Andrea,


antreprenor recunoscut, împreună cu soţia sa, doamna Mirella Russo, proprietarii şi
reprezentanţii legali ce controlează şi direcţionează activităţile având, de asemenea, un calificat
şi eficient personal tehnic şi administrativ.
Activitatea grupului consta în extracţia agregatelor de carieră, construcţii şi asfaltarea
drumurilor, inclusiv producerea şi furnizarea tuturor tipurilor de mixturi asfaltice (inclusiv
mixturi asfaltice colorate), excavare şi lucrări de terasament, demolarea clădirilor, producţie
industrială şi furnizarea de conglomerate bituminoase
Pentru desfăşurarea activităţii, grupul deţine staţii moderne şi maşini inovatoare
cuprinzând o listă detaliată (anexa 1), dispune de un personal calificat pentru servicii specializate
de calitate şi este calificat în conformitate cu dispoziţiile legale cu o atenţie deosebită privind
problemele legate de mediu, de securitate şi sănătate la locul de muncă şi de formare
profesională.

Compania "Chirulli Andrea" a luat forma în data de 16 noiembrie 1984, şi are o experienţă
de aproape treizeci de ani de lucru şi de utilizare a utilajelor. Orice contract atribuit este finalizat
în conformitate cu cererile clienţilor şi se realizează pe o examinare atentă a activităţilor
anterioare care au fost dezvoltate în diferite situaţii contractuale cu scopul îmbunătăţirii continue
a proceselor şi serviciilor companiei.
Iniţial, principala activitate a companiei a constat în lucrările de terasare a terenului şi
demolare, şi s-au menţinut relaţii economice cu parteneri predominant privaţi.
Odată cu extracţia în carieră s-a trecut la furnizarea de agregate şi producere de blocuri de
beton.

S-a format la 11 noiembrie 1997 compania" MESSAPICA inerţi SRL ", care sprijină
întreprinderea individuală" Chirulli ANDREA ". "MESSAPICA inerţi S.R.L.” a cumpărat
terenuri în Ceglie Messapica (BR) în anul 1999 şi a obţinut permisiunea de exploatare a
carierelor de calcar, a instalat un concasor şi apoi o staţie de asfalt.

16
În 2001 firma a achiziţionat terenuri în Francavilla Fontana (BR) şi a obţinut permisiunea
de a deţine o carieră de calcar în continuare; a instalat aici un Concasor de agregate, şi prin
obţinerea în 2001 unei lucrări importante ce avea ca obiect construcţia şi asfaltarea unui drum
Categoria III de circa 40 de kilometri în conformitate cu normele de CNR, devine în scurt timp
producător şi furnizor de agregate şi mixturi asfaltice, fiind una dintre companiile miniere şi de
fabricaţie ce a intrat din ce în ce mai mult în sectorul construcţiilor.
Compania "Chirulli Andrea", odată cu înaintarea în domeniul construcţiilor, a dobândit
experienţa în ceea ce priveşte competitivitatea în domeniul achiziţiilor publice, printr-un raport
calitate/preţ, şi în ceea ce priveşte termenele de livrare şi precizia în selectarea şi producţia de
materiale utilizate.

Grupul este structurat după cum urmează:


1. Sucursala în CEGLIE MESSAPICA (BR) coordonează o carieră de calcar pentru care
deţine permis de extracţie completă, cu un concasor pentru producţia de agregate, o instalaţie de
preparat mixturi asfaltice şi mixtura asfaltică stocabila, o instalaţie pentru producerea de betoane
ciment, o bază de producţie pentru prefabricate de beton. Unitatea include un parc industrial
amenajat cu parcare acoperită pentru autocamioane şi utilaje, de asemenea, şi cu o clădire al
cărei spaţiu este utilizat pentru birouri.
2. Sucursala în Francavilla Fontana (BR) în districtul Donna Laura, coordonează o carieră
de calcar pentru care deţine permis de extracţie completă cu un concasor pentru producţia de
agregate şi o instalaţie pentru producerea de beton de ciment. Unitatea include o clădire al cărei
spaţiu este folosit pentru birouri.
3. Sucursala în Tirana (Albania), Bulevardul Deshmoret şi Kombit, constă dintr-un birou
administrativ pentru participarea la licitaţii publice.
4. Sucursala în localitatea Dumbravă (Dâmboviţa-ROMÂNIA) este o bază de producţie
modernă în care se afla o instalaţie de preparat mixturi asfalticesi emulsie bituminoasă cu rupere
rapidă, o instalaţie de preparat betoane de ciment şi o staţie de sortare şi concasare agregate
naturale minerale care sunt extrase dintr-un depozit aluvional de natura silicioasă. Unitatea
include o clădire al cărei spaţiu este folosit pentru birouri.

17
PERSONALUL
Grupul este condus de către:
- 2 administratori, domnul Chirulli Andrea şi soţia dansului, doamna Mirela Russo,
- 4 Directori Generali
- 2 Directori Economici
- 16 Persoane Administrative
- 4 Ingineri
- 6 Şefi de şantier
- 140 de salariaţi în principal de specialitate şi personal înalt calificat.

CERTIFICĂRI
Grupul urmăreşte în mod constant o politică de definire a obiectivelor de calitate şi o
performanţă de monitorizare a serviciilor reprezentate de:
1) Siguranţa că toate serviciile furnizate clienţilor sunt direcţionate şi adaptate la nevoile
specifice exprimate direct sau identificate de către organizaţie;
2) Exactitate în examinarea problemelor şi definirea activităţilor ce vor fi dezvoltate în
diferite situaţii contractuale, prevenirea eficientă a problemelor care pot apărea şi o pregătire în
îmbunătăţirea continuă a proceselor şi serviciilor sale;
3) Continuarea unei politici constante de cercetare şi inovare de instrumente operaţionale
şi, mai presus de toate, o evaluare atentă a creşterii resurselor umane;
4) Monitorizarea sistematică a îndeplinirii criteriilor clientului, folosind datele
corespunzătoare pentru a permite intervenţii de dezvoltare atât în planificare, cât şi în aplicare.

A) CAMIOANE
1 02 Autobasculanta 17 mc MERCEDES
2 05 Autobasculanta 28 mc VOLVO
3 03 Trailer
4 15 Autobasculanta mc 22 VOLVO
5 02 Camion echipat cu rezervor de apă sau cisternă cu emulsie FIAT
6 03 Automacara

18
B) Autobetoniere şi Pompe de Beton
1 02 Autobetoniera ASTRA
2 01 Pompa mc 13 IVECO
3 01 Pompa CIFA K 41 VOLVO
4 01 Pompa CIFA K 33 MERCEDES
5 03 Autobetoniera mc 10 ASTRA/MERCEDES
6 03 Autobetoniera mc 13 VOLVO/ASTRA

C) Furgonete

1 06 Autoutilitara IVECO DAILY

D) Diverse Echipamente INDUSTRIALE


1 03 Motostivuitor NEW DETAS
3 02 Automacara TEREX

E) Excavatoare şi Încărcătoare

1 02 Încărcător cu cupa frontală - 4,70 mc NEW HOLLAND NH270 B


2 01 Încărcător cu cupa frontală - 4,70 mc HITACHI 310
3 02 Încărcător pe şenile cu cupă - 3,20 mc CÂT 963
4 02 Încărcător cu cupa frontală - 5,70 mc CÂT 980 H
5 01 Bobcat-Miniincarcator NEW HOLLAND C 175
6 01 Bobcat-Miniincarcator NEW HOLLAND LS 170
7 01 Bobcat-Miniincarcator NEW HOLLAND ŞL 45 B

19
8 02 Excavator NEW HOLLAND ŞI NH385
9 01 Excavator FIAT KOBELCO E355
10 01 Excavator NEW HOLLAND E 305
11 02 Excavator NEW HOLLAND NH245 B
12 01 Excavator NEW HOLLAND E 215 B
13 01 Excavator NEW HOLLAND şi 145
14 01 Excavator New Holland E 135 SR
15 01 Mini Excavator NEW HOLLAND E 80
16 02 Mini Excavator NEW HOLLAND SR 50.2

Lista Lucrărilor de Construcţii


2001 - "Reabilitarea carosabilului SS 7 Appia - Loturi III, IV eV "- Contractat de ANAS
SPA Departamentul din BARI;
2001 - "Lucrări de finisare a “insuliţelor” de dirijare a circulaţiei pe reţelele stradale C/4,
C/C 5/6 "- Contractat de Francavilla Fontana (BR);
2002 - Demolarea clădirilor şi asfaltarea drumurilor – districtul paradis - Brindisi -
Contractaţi de firma Consorţiul de Dezvoltare şi Construcţie;
2002 - "Construirea de drumuri interne ale bazei ONU din Brindisi" - Contractate de
societatea De Pascalis S.N.C.;
2003 - "Furnizarea şi utilizarea sub - balastului în conglomerat bituminos pentru realizarea
străzii de-a lungul Bari-Lecce pe două benzi, pe ruta Tuturano-Surbiton - Contractate de
societatea Baldassini Tognozzi Spa;
2003 - "Lucrări de asfaltare a drumului SS16 de la Km 811+400 la km 813 şi de la km 814
+500 până la km 819 sud şi nord rutier "- contractate de compania De Bellis Carlo;
2003 - "Lucrări de consolidare şi îmbunătăţire a suprafeţei drumului SS100 intre Km
8+800 şi 19+000 şi între Km 42+700"- contractate de Compania Co.ţel. SRL;
2004 - "Amenajarea S.P.34 Lecce-Maglie, intrarea Corigliano” - Contractate de
Administraţia provinciei Lecce;
2004 - "Amenajarea zonelor centrale ale oraşului şi în afara lor" - Contractate de oraşul
Ceglie Messapica;

20
2004 - "Lucrări de asfaltare de-a lungul variantei SS106 Dir Palagiano şi a variantei SS100
Gioia del Colle "- Contractate de către firmă Contractanţi în Inginerie SRL;
2004 - "Lucrări de asfaltare de-a lungul SS106" ionica de la Km 786+78 la Km 489+250-
contractate de societatea I.CO.PI. SRL;
2004 - "Lucrări de modernizare şi amenajare a drumurilor rurale " - Contractate de
Municipalitatea Squinzano;
2004 - "Lucrări de ajustare a străzii SS7 de la km 712+122 la Km 721+069 "- Contractate
de" ANAS Spa departamentul din Bari;
2004 - "Lucrări de consolidare asflatica a drumului SS7 intre Km 647+400-652-000 şi Km
661+000- 666-500"- Contractate de societatea Italstrade Sas;
2004 - Construirea de parcări pe strada Donizetti – Contractate de cătreOraşul Marţina
Franca (TA);
2005 - "Lucrări de reabilitare ale porţii de nord a portului din Taranto - Contractat de către
societatea Apulia Ltd.;
2005 - " Reabilitarea drumurilor în "Sisto" - Contractate de Municipalitatea Cisternino;
2005 - "Amenajarea centrului istoric al oraşului Marţina Franca "- Contractat de Oraşul
Marţina Franca;
2005 - "Lucrări de întreţinere de-a lungul SS.PP.. din Grupa 3 Teritoriale - contractate de
provincia Lecce;
2005 - "Lucrări de întreţinere pe SS7-172-172dir" – Contractate de ANAS S.p.A.;
2006 - " Lucrări hidraulice de-a lungul Sp Nu 20 Ostuni-Villanova şi Sp Nr. 19 Ostuni-
Rosa Marina "- Contractate de provincia Brindisi;
2006 - "Lucrări pentru deschiderea traficului de la intersecţia de la Km 700+799 S.S.7
porţiunea de drum Grottaglie Brindisi "- Contractate de" ANAS S.p.A. Departamentul din Bari;
2006 - "Lucrări de finisare a restaurării platformei A.A.MM. 'S a aeroportului Brindisi "-
Contractate de către SEAP Compania Exercitarea Aeroporturi Puglia S.p.A.;
2006 - "Lucrări de consolidare a asfaltului rutier de-a lungul SS101 Lecce-Gallipoli “-
Contractata de către Francesco Antonacci;
2006 - "Lucrări de întreţinere şi reperaţii ale asfaltului rutier de-a lungul SS7-16-101-274-
275-613- 694 - Contractat de către compania "I.CO.RI S.R.L. "

21
2007 - "Construcţia de legătură feroviară, zona Baragiano (PZ) - Contractata de către
Asociaţia pentru Dezvoltare Industrială din Provincia Potenza
2007 - "Lucrări de extindere şi modernizare a porţiunii de drum dintre satul Trigg şi S.S.
16 (bypass din Bari) ", contractat de către provincia Bari;
2007 - "Amenajarea bulevardului Nuovo şi Selva din Fasano " - Contractata de către
Municipalitatea Fasano;
2007 - "Lucrări de întreţinere ale străzilor urbane" - Contractate de către Municipalitatea
Palagiano;
2007 - "Amenajarea drumurilor urbane în 2° PEEP" - Contractat de către Oraşul Ceglie
Messapica;
2008 - "Lucrări de construcţii pentru conectarea centrului de alimentare la drumului
naţional din oraşul Fasano - Contractat de către Administraţia provinciei din Brindisi;
2008 - "Lucrări de întreţineri cu un nivel crescut de servire SS.PP. – An 2007 care se
încadrează în grupa 4 - Contractat de către Provincia Lecce
2008 - "Lucrări de renovare şi asigurare pe SP 163 din St. Just pentru Acquaviva
Collecroce” - Contractate de provincia Campobasso.
2008 - "Lucrări de întreţinere pe secţiunea SP 31 - S. Vito Norman direcţie
CarovignoGiovannarolla” - Contractat de Provincia Brindisi;
2009 - "Lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de zbor şi a sistemelor
conform legislaţiei în vigoare la aeroportul din Brindisi, Subcontractare autorizată de
"Aeroporturi Puglia SpA" din Brindisi - Contractat de Consorţiul Caşale S.C.A.R.L.;
2009 - "Finalizarea străzii Boario şi a zonei de spectacole în aer liber " - Contractate de
către Primăria din Cisternino (BR);
2009 - "Lucrări reabilitare a secţiunii CNR III - lotul 3 de la 10 km 150 joncţiunea cu S.S.
7 din S.S. 99 "din Matera" - Subcontractare autorizată de la "Anas SpA" Power cu "Matera al
treilea lot S.C.A.R.L. ";
2009 - "Lucrări de întreţinere constând în asfaltarea drumurilor cu asfalt de-a lungul SS 16
de la Km. 852+000 la Km 859+600 şi de-a lungul S.S. 379 de la Km 0+000 la Km 10+500 km în
direcţia sud - Contractat de ANAS SPA;
2009 - "Lucrări de întreţinere de rutină pentru repararea deteriorărilor suprafeţei drumului
SS. 7- 100-172 DIR " - Contractat de ANAS SPA.

22
2010 - "Finalizarea Construirii infrastructurii primare şi secundare pentru Zona P.I.P.
Oraşului San Vito dei normanzii "- Contractate de societatea COGEIR Srl;
2010 - "Lucrări de întreţinere extraordinare, ce au ca scop restabilirea Îmbrăcăminţii
asfaltice deteriorate în secţiunile ocazionale. S.S. 16-101-274-613-7b " - Subcontractate de către
compania de construcţii de drumuri Leadri S.R.L.;
2010 - "Construirea de reţele fotovoltaice numite Tuturano, PATICCHI 107 şi BG
PATICCHI AZ107 "- contractate de societate Puglia energie s.c.r.l.;
2010 - "Finalizarea lucrărilor de construcţie de locuri de parcare în Villanova" - contractate
de oraşul Ostuni;
2010 - "Lucrări de finalizare şi reabilitare hidraulică în vecinătatea Mesagn "- Contractate
de ANAS SPA.

Contul de profit şi pierdere

Denumirea indicatorilor Nr Exerciţiul financiar


. Rd. 2014 2015
A B 1 2
1. Cifră de afaceri 01 13103.559 19.398.901
Producţia vândută 02 13103.559 19.398.901
Venituri din vaznarea mărfurilor 03 49.956
Reduceri comerciale acordate 04 0 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile 05
radiate din Registrul general
Venituri din dubventii de exploatare aferente 06
cifrei de afaceri nete
2. Venituri aferente costului producţiei în curs
de execuţie
Şold C 07 822.352
Şold D 08 1.499.352

23
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile 09 0 0
sale proprii şi capitalizata
4. Alte venituri din exploatare 10 73.362
- Din care, venituri din fondul comercial negativ 11 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL 12 13.999.273 17.899.549
5. A) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 13 9.010.374 11.207.235
consumabile
Alte cheltuieli materiale 14 0 60.459
b) Alte cheltuieli externe 15 93 819
c) Cheltuieli privind mărfurile 16 0 4566
Reduceri comerciale primite 17 0 0
6. Cheltuieli cu personalul 18 766.115 983.217
a) Salarii şi indemnizaţii 19 598.759 767.031
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 20 167.356 216.186
7. A) Ajustări de valoare privind imobilizările 21 1.196.086 1.295.002
corporale şi necorporale
a.1) Cheltuieli 22 1.196.086 1.295.002
a.2) Venituri 23 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante 24 33.877 540.410
b.1) Cheltuieli 25 33.877 540.410
b.2) Venituri 26 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare 27 2.705.560 3.343.576
8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 28 2.591.898 3.089.375
8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 29 103.295 230.818
vărsăminte asimilate
8.3 Alte cheltuieli 30 10.367 23.383
Cheltuieli cu dobânzile de refinantareinregistrate 31 0 0
de entităţile radiate din Registrul general şi care mai
au în derulare contracte de leasing
Ajustări privind provizioanele 32 0 168.384

24
- Cheltuieli 33 0 168.384
- Venituri 34 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE 35 13.712.105 17.603.668
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit 36 287.168 295.881
- Pierdere 37 0 0
9. Venituri din interese de participare 38 0 0
- Din care venituri obţinute de la entităţile 39 0 0
afiliate
10. Venituri din alte investii şi împrumuturi care 40 0 0
fac parte din activele imobilizate
- Din care venituri obţinute de la entităţile 41 0 0
afiliate
11. Venituri din dobânzi 42 18.514 10.430
- Din care venituri obţinute de la entităţile 43 0 0
afiliate
Alte venituri financiare 44 55.624 6.761
VENITURI FINANCIARE 45 74.138 17.191
12. Ajustări de valoare privind imobilizările, 46 0 0
financiare şi investiiile financiare
Deţinute ca active circulante (rd, 47 - 48)
- Cheltuieli 47 0 0
- Venituri 48 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile 49 139.228 170.733
- Din care cheltuielile în relaţia cu entităţile 50 0 0
afiliate
Alte cheltuieli financiare 51 2.174 10.855
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 52 141.402 181.588
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ

25
- Profit 53 0 0
- Pierdere 54 67.264 164.397
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTĂ 55 219.904 131.484
- Profit
- Pierdere 56 0 0
15. Venituri extraordinare 57 0 0
16. Cheltuieli extraordinare 58 0 0
17 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRORDINARA
- Profit 59 0 0
- Pierdere 60 0 0
VENITURI TOTALE 61 14.073.411 17.916.740
CHELTUIELI TOTALE 62 13.853.507 17.785.256
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
- Profit 63 219.904 131.484
- Pierdere 64 0 0
18. Impozitul pe profit 65 36.968 29.005
19. Alte impozite neprezentate la elementele de 66 0 0
mai sus
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET (A) A
EXERCIŢIULUI FINANCIAR
- Profit 67 182.946 102.479
- Pierdere 68 0 0

Din analiza situaţiei capacităţii de producţie şi a tehnologiilor existente în prezent în cadrul


companiei se pot trage următoarele concluzii:

PUNCTE TARI:

26
♦ Întreprinderea dispune de experienţa know – how, de capacităţi de producţie integrate cu
majoritatea activităţilor necesare, ceea ce le permite executarea unei largi game de produse din
domeniul de activitate. Aceste aspecte le asigură o perspectivă favorabilă, cu condiţia menţinerii
acestor avantaje şi în viitor prin perfecţionarea continuă a tehnologiilor de producţie.
♦ Managementul unităţii este, în general, favorabil asigurării calităţii, fiind declanşat
procesul de introducere a sistemelor de asigurare a calităţii.
♦ Stabilitatea relativă a forţei de muncă
♦ Echilibru financiar
♦ Reţeaua de vânzări se caracterizează prin clienţi statornici
♦ Fond de rulment pozitiv

PUNCTE SLABE:

♦ Vechimea relativ mare a utilajelor, mare parte fiind uzate fizic şi moral, precum şi lipsa
fondurilor de întreţinere planificată şi preventivă
♦ Utilizarea unor tehnologii depăşite, cu consumuri materiale, energetice şi de manoperă
mari
♦ Existenţa unui număr mare de rebuturi, în special în secţiile de turnare
♦ Lipsa contractelor de lungă durată
♦ Lipsa unei strategii coerente privind activitatea generală a societăţii

RISCURI:
♦ Riscul pierderii pieţei interne, externe datorită costurilor ridicate
♦ În conjunctura actuală, apariţia riscului determinat de noi revendicări salariale
♦ Riscul blocajului financiar
♦ Imposibilitatea obţinerii de credite pentru refinanţare

OPORTUNITĂŢI:
♦ Organizarea societăţii pe centre de profit
♦ Stabilirea unor strategii de marketing eficiente

27
♦ Căutarea de noi pieţe de desfacere a produselor
♦ Implementarea cercetării şi proiectării asistate pe calculator
♦ Crearea unui sistem de salarizare stimulativ

Compania trebuie să aibă în vedere, pentru perioada următoare, o revizuire a politicii sale
financiare, creşterea gradului de perfecţionare şi specializare a salariaţilor întreprinderii, precum
şi permanentă cunoaştere a condiţiilor de calitate cerute de clienţi.

CAP III Contabilitatea stocurilor – studiu de caz

Abordarea stocurilor într-o optică funcţională permite definirea a trei categorii principale:
stocuri active (regulatoare), stocuri de siguranţă şi stocuri conjuncturale.

Analiza stocurilor active (regulatoare)

Stocurile active au rolul de a sincroniza procese economice cu ritmuri diferite în scopul


asigurării continuităţii şi eficienţei exploatării.
Stocurile active se prezintă în funcţie de momentul înregistrării lor ca stocuri finale sau
stocuri medii.
Analiza acestor tipuri de stocuri urmăreşte identificarea abaterilor înregistrate, a factorilor
de influenţă şi a cauzelor care au generat o asemenea evoluţie
Principalii factori de influenţă privind abaterile înregistrate de stocuri sunt:
- Factori privind natura produsului;
- Factori privind fluxul intrărilor;
- Factori privind procesul de stocare;
- Factori privind costul stocării;
- Factori privind fluxul ieşirilor

Analiza stocurilor finale

28
Analiza stocurilor finale se practică preponderent în sfera circulaţiei mărfurilor având ca
scop stabilirea operativă a cauzelor creşterii sau scăderii acestora pentru fundamentarea
ulterioară a programului vânzărilor în funcţie de tendinţele manifestate de piaţă.
Cauzele creşterii stocurilor:
A) Neritmicitatea intrărilor
B) Crearea stocurilor sezoniere
C) Crearea stocurilor lent sau greu vandabile
D) Diminuarea ieşirilor, respectiv devansarea intrărilor de stocuri
Cauzele scăderii stocurilor:
- Diminuarea intrărilor, respectiv devansarea ieşirilor de stocuri;
- Nerespectarea fluxului intrărilor de stocuri;
- Reducerea stocului iniţial.
Analiza cauzelor scăderii stocurilor se realizează prin calcule economice folosind formula
(1) pentru punctele a) şi b) şi formula (2) pentru punctul c).

(1)

(2)

Analiza stocurilor medii constituie o oportunitate spre cunoaşterea structurii şi dinamicii


stocurilor, respectiv a eficienţei gestiunii lor.
Există două metode de analiză structurală a stocurilor medii, şi anume:
A) analiza structurală prin metoda ABC
B) analiza factorială a stocurilor medii

Investigarea stocurilor medii prin prisma factorilor de influenţă se face pe baza unor
sisteme cauzale diferenţiale pe trepte structurale specifice.

Analiza stocurilor medii

29
La nivelul produselor (grupe de produse) analiza factorială a stocurilor medii
(S) are la bază relaţia:

S = că x v

2014: S1 = 540 x 30 = 16.200 mil. lei vechi (1,6 mil. lei noi)

S2 = 1200 x 12 = 144.200 mil. lei vechi (14,22 mil. lei noi)

S3 = 100 x 20 = 2.000 mil. lei vechi (0.2 mil. lei noi)


S4 = 1100 x 100 = 110.000 mil. lei vechi (11 lei noi)
2015: S1 = 500 x 30 = 15.000 mil. lai vechi (1,5 mil. lei noi)
S2 = 1500 x 124 = 186.000 mil. lei vechi (18,6 mil. lei noi)

S3 = 90 x 30 = 2.700 mil. lei vechi (0,27 mil. lei noi)

S4 = 120 x 96 = 1,15 mil. lei noi

Unde: ca = cifra de afaceri medie zilnică pe produse


V = durata de rotaţie a stocurilor pe produse
La nivelul întreprinderii stocul mediu total (S) este format din:

Unde: sn – stocul mediu al produsului n

S = că1 x v1 + că2 x v2 + că3 x v3 +... + căn x vn


Deci: S = ∑ cai x vi, respectiv S = CĂ x V
Unde: CA – cifră de afaceri medie zilnică la nivelul întreprinderii
V – durata medie de rotaţie a stocurilor (exprimată în zile)
2014: S = 0,81+7,20+0,10+5,50 = 13,61 mil. RON

30
2015: S =0,75RON +9,30RON+0,13RON+5,76RON = 15,95 mil. RON

Analiza stocurilor de siguranţă

Stocul de siguranţă reprezintă suplimentul de stoc ce asigură o garanţie în cazul unui


consum accelerat după data de lansare a comenzii de aprovizionare sau în cazul în care se
întârzie aprovizionarea.

Analiza stocului de siguranţă α (necesar în condiţiile variabilităţii cererii)

Se calculează după relaţia:

Unde: t – este un coeficient de corecţie în funcţie de nivelul de serviciu asigurat;


Pentru K = 95 %, t =2;
S – abaterea medie pătratică a vânzărilor efective (x) faţă de cele medii (x)

Y – raportul dintre termenul de reaprovizionare şi intervalul analizat


Această relaţie se foloseşte atât pentru determinarea stocului de siguranţă, cât şi pentru
optimizarea stocului mediu total.

Analiza stocurilor de siguranţă β (necesar în condiţiile neritmicităţii intrărilor de


mărfuri).

31
Pentru a preveni deficienţele generate de nerespectarea de către furnizori a clauzelor
contractuale privind cantitatea şi termenele de livrare, întreprinderea este nevoită să-şi constituie
un anumit stoc de siguranţă (Sβ).
Se calculează după relaţia:

Unde: s – abaterea medie pătratică a intrărilor efective (z) faţă de cele medii (∆);

N – numărul de aprovizionări.

Pentru exemplificare vom calcula stocul de siguranţă necesar în condiţiile caracterului


variabil al cererii pentru produsul „preparate din carne” şi vom optimiza stocul mediu total,
bazându-ne pe datele sintetizate în tabelul următor:

Nr Luna Vânzări X (X – X) (X –
crt. (mii lei) (mii lei) (mii lei) X)2
(mii lei)
1. ianuarie 5,2000 5,0000 0,2000 0,04
2. februarie 4,8000 5,0000 - 0,2000 0,04
3. martie 5,4000 5,0000 0,4000 0,16
4. aprilie 4,4000 5,0000 - 0,6000 0,36
5. mai 5,2000 5,0000 0,2000 0,04
6. iunie 5,4000 5,0000 0,4000 0,16
7. iulie 5,6000 5,0000 0,6000 0,36
8. august 5,2000 5,0000 0,2000 0,04

32
9. septembrie 4,8000 5,0000 - 0,2000 0,04
10. octombrie 4,6000 5,0000 - 0,4000 0,16
11. noiembrie 5,2000 5,0000 0,2000 0,04
12. decembrie 4,2000 5,0000 - 0,8000 0,64
TOT 60,0000 208
AL

Stocul mediu = 20,8 mil. RON


Termenul de aprovizionare ∆ = 20 de zile
∑ (x – x)2 n
Stocul α:

Sα = t x s x y

 ( x  x) 2
208
S= n = 12 = 0,04 mil. RON

20
Sα = 2 x 4,16 x 360 =191,36 RON
Se remarcă valoarea ridicată a stocului de siguranţă, determinată de oscilaţiile foarte mari
ale vânzărilor în jurul mediei.
Sz (lei) 191,36RON
Sα (zile) = = = 1,14 zile
Caz 166,7 RON

60 RON
Unde: caz = = 166,70RON
360

33
Pentru asigurarea continuităţii livrărilor la produsul analizat este necesară formarea unui
stoc de siguranţă de 191,36 mii RON cu care, în 95 % din cazuri, cererea va fi satisfăcută, pentru
5 % din cazuri existând riscul unor discontinuităţi în exploatare.
Stocul mediu optim S necesar desfăşurării normale a activităţii, se stabileşte după relaţia:

Δ
Unde: stocul activ în zile;
2

(Sα + Sβ) stocul total de siguranţă


Presupunând că furnizorul respectă termenele de livrare pentru produsul analizat, (deci S β
= 0), S este:
Δ 20
S= + Sα = + 1,14 = 11,14 zile
2 2

Slei = Szile x caz = 11,14 x 166,70RON=1,85 mii lei noi.

Comparând stocul mediu optim cu cel efectiv, obţinem o diferenţă de 74.430 mii lei
(93.000 - 18.570). Deci întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea cu un stoc mult mai mare decât
cel necesar, ceea ce se va reflecta negativ în costuri şi rentabilitate.

Analiza eficienţei utilizării stocurilor

Eficienţa utilizării activelor circulante se caracterizează şi se analizează prin metoda ratelor


de rotaţie:
A) Rata de rotaţie exprimată în zile:

34
B) Rata de rotaţie exprimată în număr de rotaţii:

Durata medie de rotaţie a stocurilor s-a încetinit cu circa trei zile, datorită:
1) Modificării structurii cifrei de afaceri:
Σ gi1 x vi0 Σ gi0 x vi0
Δgi = - = VR – V0 = 96,6 – 95 =1,06 zile
100 100
2) Modificării duratei de rotaţie pe produs:
Σ gi1 x vi1 Σ gi1 x vi0
Δvi = - = V1 – VR = 98,8 – 96,6 =2,2 zile
100 100
Din care datorită:

2.1) Modificării cifrei de afaceri medii zilnice pe produse

Si0 Si0
Σ gi1 x Σ gi1 x
Cai1 cai0
Δcai = - = 82,52 – 96,6 = - 14,08 zile
100 100

2.2) Modificării stocului mediu pe produse

35
Si1 Si0
Σ gi x Σ gi x
Cai1 cai1
Δsi = - = 98,8 – 82,52 = 16,28 zile
100

Ambii factori de gradul I au influenţat negativ durata de rotaţie, însă cu intensităţi diferite.
Astfel, modificarea structurii, în sensul creşterii produselor „cămăşi pompe de extracţie” şi „axe
cu came” cu cele mai lente rotaţii, a determinat o încetinire a duratei medii cu aproape două zile,
iar variaţia duratei de rotaţie pe produs a dus la o încetinire cu 2,2 zile.
Deşi cifra de afaceri medie zilnică pe produse a determinat a accelerare a duratei de rotaţie
cu 14,08 zile, efectul pozitiv al acestui factor a fost anulat de evoluţia nefavorabilă a stocului
mediu pe produse (dinamica stocului pe produse a fost accentuată faţă de dinamică cifrei de
afaceri).

Concluziile cercetării

Stocurile, analizate în cadrul acestei lucrări, sunt structuri patrimoniale cu un grad ridicat
de mobilitate, antrenate în activitatea de exploatare.
Gestiunea stocurilor necesită stabilirea de legături directe şi de durată cu furnizorii,
alegerea acestora după criterii bine stabilite, stabilirea şi urmărirea unor grafice de aprovizionare,
dimensionarea stocurilor, asigurarea unor condiţii de păstrare corespunzătoare, reducerea
pierderilor în timpul transportului şi depozitării.
Stocurile se formează urmare a intrărilor provenite din interiorul întreprinderii sau din
afara acesteia. În cazul intrării stocurilor din interiorul întreprinderii, ritmicitatea lor depinde de
deciziile luate de compartimentul de producţie, iar în cazul intrării stocurilor din afara
întreprinderii, ritmicitatea depinde de compartimentul de aprovizionare. În general, intrarea
stocurilor prin cumpărare se realizează discontinuu datorită grupării achiziţiilor în scopul evitării
unor cheltuieli suplimentare de aprovizionare. Intervalul dintre două aprovizionări poate fi fix
sau aleatoriu. În ceea ce priveşte ieşirile de stocuri, acestea pot avea un caracter continuu sau
discontinuu, în funcţie de comenzile consumatorilor externi sau ale secţiilor din întreprindere.

36
Politica de urmat în gestiunea stocurilor trebuie aleasă pe baza unei analize pertinente
privind capacitatea stocajului şi costurile de stocaj.
Dimensionarea stocurilor trebuie să se realizeze în următoarele condiţii de optimizare
matematică:
♦ reîntregirea stocurilor la intervale pe cât posibil mai mari, soluţie ce conduce la scăderea
cheltuielilor de transport – aprovizionare, dar la creşterea cheltuielilor de depozitare şi păstrare a
stocurilor;
♦ reînnoirea stocurilor la intervale pe cât posibil mai mici, soluţie ce conduce la creşterea
cheltuielilor de transport – aprovizionare, dar la reducerea cheltuielilor de depozitare şi păstrare a
stocurilor.
Deci, putem spune că o analiză atentă a stocurilor asigură o bună gestiune a întreprinderii.
Compania utilizează ca metodă contabilă, metoda inventarului permanent, care constă în
faptul că, în cursul perioadei de gestiune, mişcările de stocuri se contabilizează prin debitarea şi
creditarea conturilor de stocuri, stabilindu-se, de fiecare dată, stocul nou, având astfel în
permanenţă informaţia privitoare la existenţa stocului. Din sondaje sau inventarieri periodice se
descoperă diferenţele sub formă de plusuri sau minusuri, corectându-se stocul şi respectiv soldul
contabil, oferindu-se astfel şi un control permanent al stocurilor.
În cadrul acestei metode prezenta firma utilizează „metoda cantitativ – valorică”, potrivit
căreia, la locurile de depozitare se ţine o evidenţă cantitativă cu ajutorul formularului „Fişă de
magazie”, pe fiecare sortiment, iar la contabilitate o evidenţă valorică desfăşurată pe gestiuni, cu
ajutorul formularului „Fişă de cont analitic pentru valori materiale”.
Compania noastră utilizează costul de achiziţie, la intrarea stocurilor în contabilitate şi este
format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de
transport – aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Un asemenea preţ
devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor în cauză de la locul de
depozitare.
Remarcăm faptul că, în cazul practicării metodei inventarului permanent, o achiziţie de
stocuri (cumpărare) este contabilizată ca o intrare de stocuri în patrimoniu.
O asemenea soluţie de tehnică contabilă seduce atingere conceptului de „contabilitate de
angajamente”, concept asumat şi de normele contabile româneşti potrivit cărora „rezultatul
exerciţiului se determină că diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data

37
încasării sau plăţii lor”. Astfel, se încalcă principiul independenţei exerciţiului care presupune
„delimitarea în timp a veniturilor ţi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe
măsura angajării acestora”.
Dar, însăşi formarea stocurilor (cumpărarea) reprezintă angajarea unei asemenea cheltuieli,
indiferent de data plăţii cheltuielii sau consumului stocului.
Într-o contabilitate de angajamente stocajul de bunuri cumpărate (materii prime, mărfuri
etc.) există atunci când stocul final > stocul iniţial şi se trece în contul de profit şi pierdere, la
rubrica cheltuieli de exploatare, cu semnul „–”, deoarece are semnificaţia unui venit,
reprezentând o „îmbogăţire” pentru între-prindere (deci, stocajul diminuează cheltuielile de
exploatare).
Destocajul de bunuri cumpărate există atunci când stocul final < stocul iniţial şi se trece în
contul de profit şi pierdere, la rubrica de cheltuieli de exploatare cu semnul „+”, deoarece este
considerat ca o cheltuială, fiind o sursă de „sărăcire” a întreprinderii (deci, stocajul majorează
cheltuielile de exploatare).

38
Concluzii

Ca o concluzie finală putem spune că întreprinderile dobândesc un avantaj concurenţial în


domeniul în care ţara de origine le permite să acumuleze cel mai rapid competenţe tehnologice,
de management, să valorifice competenţele umane, să dispună de informaţii asupra nevoilor de
consum şi asupra pieţei. Ele reuşesc atunci când cadrul naţional sprijină şi stimulează firmele să
valorifice şi să lărgească competenţele şi posibilităţile naţionale, când mediul intern este dinamic
iar concurenţa este vie.
Consider contabilitatea stocurilor şi a ambalajelor ca fiind o activitate importantă în cadrul
unei societăţi comerciale care activează în domeniu distribuţiei. Am ales să tratez această temă
deoarece contabilitatea stocurilor de mărfuri şi ambalaje reprezintă o activitate importantă, ce
trebuie realizată după anumite criterii de eficienţă şi eficacitate. Aceste criterii fiind
indispensabile unei bune organizări şi gestiuni a stocurilor şi ambalajelor în cadrul societăţii
comerciale.
Prezenta lucrare se doreşte a fi o imagine fidelă atât teoretică cât şi practică a contabilităţii
stocurilor de mărfuri şi ambalaje. A fost elaborată luând în considerare experienţa concretă, cu
greutăţile inerente de procurare a datelor de la compania analizată, ţinând seama de elementele
de noutate intervenite în gestiunea şi contabilitatea stocurilor de mărfuri şi ambalaje din această
societate.
Am tratat din mai multe puncte de vedere experienţa unei unităţi de distribuţie privind
contabilizare, informatizarea şi analiza principalilor indicatori de mărfuri şi ambalaje.
În cadrul procesului complex de relansare şi dinamizare a economiei româneşti, un rol
important îl ocupă problematica stocurilor. În condiţiile unei economii de piaţă, asigurarea
resurselor materiale necesare şi gestiunea corespunzătoare a acestora trebuie să corespundă
sistemelor de valori bazate pe concurenţă, competiţie şi abilitatea de identificare şi fructificare a
oportunutăţilor.
În prezent, satisfacerea cererii pieţei în condiţii de profitabilitate a devenit o condiţie de
existenţă a fiecărei firme. Aceasta presupune participarea tuturor subsistemelor unei

39
întreprinderi, inclusiv a celui de asigurare a resurselor materiale necesare creşterii
competitivităţii pe piaţă.
Unităţile economice trebuie să aibă în vedere condiţiile economice interne şi internaţionale
de abordare a problemelor specifice proceselor de cumpărare, a celor de formare a stocurilor şi
de desfacere a producţiei.
Pentru că activitatea economică dintr-o unitate patrimonială să genereze profit este necesar
ca, încă din faza de aprovizionare materială, să fie puse în aplicare toate modalităţile care permit
obţinerea lui. Astfel, orice reducere de preţ, obţinută prin negociere, creează premise pentru
realizare de profit.
Formarea stocurilor de materiale şi produse la nivelul agenţilor economici are rolul de a
asigura condiţiile optime pentru desfăşurarea activităţii. Stocurile contribuie la alimentarea
continuă a subunităţilor de consum şi servirea clienţilor în vederea realizării obiectivelor pe care
şi le-a propus fiecare unitate economică.
În activitatea economică stocurile au un rol deosebit deoarece constituirea, amplasarea şi
administrarea lor se desfăşoară în strânsă corelaţie cu indicatorii strategici şi în interdependenţă
cu rezultatele economico-financiare ale activităţii întreprinderii. Nivelul stocurilor trebuie
adaptate sistematic la condiţiile noi create în economie, la cerinţele desfăşurării procesului de
aprovizionare şi asigurării continuităţii activităţii.

40
Bibliografie

1. Caraiani C.- Bazele contabilităţii, Editura ASE, Bucureşti 2015


2. Calin O. şi Ristea M.-Bazele contabilităţii, Editura Naţională 2015
3. Cotlet D. şi Megan O.- Teoria şi practica bilanţului, Editura Cargo 2015
4. Epuram M.-Contabiltatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest 2015
5. Feleaga N. şi Malciu L.- Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică 2015
6. Mates D.-Contabilitatea întreprinderii -Aplicatii practice, Editura Mirton 2015
7. Mates D.-Contabiltatea financiară e entităţilor economice, Editura Mirton 2015
8. Mates D.-Contabilitatea operaţiunilor speciale, Editura Intelcredo 2015
9.Pantea I.P.-Contabilitatea financiară conforma cu directivele Europene, Editura
Intelcredo 2015
10. Peres I., Mates D., Peres C.- Bazele contabilităţii, Editura Mirton 2015
11. Ristea M.-Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară 2015
***** Legea contabilităţii nr.82/2001 Actualizata prin Legea 121/2015 si prin OUG
57/2015
***** OMFP 3055/2009 pt aplicarea reglementarilor contabile conforme directivelor
Europene, M.Of. 766/2009
***** Legea 571/2003 privind Codul fiscal
***** Standardele Internaţionale de Raportare Financiară 2015, Editura CECCAR 2015
***** Ghid de aplicare a Standardelor Interntionale de Contabilitate, Editura Economică
2015

41