Sunteți pe pagina 1din 64

| 

 |  

  
  

    


  
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor
cu valoare economică, ce aparţin unei persoane fizice sau
juridice, cât şi bunurile la care se referă.
Categoria de patrimoniu a fost studiată în literatura de
specialitate din două puncte de vedere: Ä  şi 
În plan juridic, categoria de patrimoniu a fost definită ca
fiind un complex de elemente reprezentând, pe de o parte,
bunurile economice ale unei entităţi, iar pe de altă parte,
drepturile şi obligaţiile cu valoare economică ale aceleiaşi
entităţi.
£ C P  
   !

.
unurieconomiceca
. repturişiobligaţii
obiectdedrepturişi referitoarelacauzele
obligaţii Persoane stăpâniriirealităţiieconomice
fiziceşi
£ubstanţamaterialăa juridice aporturijuridicede
realităţiieconomice proprietate

aturaexistenţială atura repturi bligaţii


economică

unuricorporale aturaexistenţială Ecuaţiacontabilăapatrimoniuluipotrivit


şinecorporale concepţieijuridiceestedeforma:

unuriimobileşi Valoareabunurilor |!!  "#! $


mobile
$| %
|  
  reprezintă tot ceea ce posedă entitatea, identificându-se
cu elemente sub formă de terenuri, clădiri, construcţii, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru,
mijloace de transport, stocuri de materii prime şi materiale consumabile, stocuri de
mărfuri, produse finite şi semifabricate, disponibilităţi băneşti şi alte elemente de avere.
 
  

  
  reprezintă raporturile ce se
stabilesc în procesul de procurare şi gestionare al bunurilor. În situaţia în care titularul de
patrimoniu este proprietar şi, deci, nu trebuie să acorde nici un echivalent valoric pentru
bunurile aflate în posesia şi folosinţa sa, aceste raporturi capătă forma de R  . În
situaţia în care pentru bunurile economice ca elemente patrimoniale, titularul de
patrimoniu trebuie să dea un echivalent valoric sau să îndeplinească o prestaţie, aceste
raporturi capătă forma de 
.
ceastă dublă determinare include, pe de o parte        ca
purtătoare ale valorii, iar pe de altă parte cuprinde R    
 ca expresie a
raporturilor de proprietate.
in punct de vedere economic, categoria de patrimoniu delimitează valorile
economice prin prisma   şi   .
Ecuaţia generală a patrimoniului fiind de forma:
!  
 " &!&

º 
 reprezintă izvoarele sau sursele de finanţare a bunurilor economice,
având o determinare financiară. Ele pot fi grupate în:      asigurate de către
proprietar,  

 sau străine furnizate de terţe persoane fizice sau juridice şi
  
 sub forma profitului realizat la închiderea exerciţiului financiar-contabil.
Ñ 

 definesc modul de folosire al resurselor de către unitatea patrimonială
în cadrul activităţii pe care aceasta o desfăşoară. a rândul lor utilizările pot fi grupate în:
   
  sau stabile, adică bunuri de folosinţă îndelungată (mai mare de un
an),   
 şi   
 sub formă de pierdere generală ca urmare a
unei activităţi nerentabile.
     

£  elementelor patrimoniale este cercetată de către contabilitate sub aspectul


mărimii elementelor patrimoniale, la un moment dat. Contabilitatea evidenţiază, calculează,
analizează şi controlează existenţa elementelor patrimoniale la un moment dat (pe
structură) pe sectoare de activitate, pe faze ale circuitului economic (aprovizionare,
producţie, desfacere).
è şi  elementelor patrimoniale sunt studiate de către
contabilitate sub aspectul modificărilor cantitative şi calitative care au loc în volumul şi
structura bunurilor economice, a drepturilor şi obligaţiilor. cestea pot fi simple şi complexe.
è
 
 se compun din operaţiuni de intrare şi ieşire a elementelor
patrimoniale dintr-o unitate sau dintr-un sector al acesteia. a rândul lor, mişcările simple pot
avea loc în interiorul unităţii patrimoniale sau pot lua naştere în urma relaţiilor cu terţii.
è
 
   
   
 nu determină modificări ale
patrimoniului şi, ca urmare, nu dau naştere la raporturi de drepturi şi obligaţii cu terţii.
Ecuaţia de echilibru a acestor categorii de mişcări este de forma:

   EÎ EŞ E £ECŢE


E£ E ££ECŢ = ££ECŢ
 ŢP E PE  E
işcările simple    
  
 determină modificarea patrimoniului şi, ca
urmare, dau naştere la raporturi de drepturi şi obligaţii în unităţile implicate.
În situaţia în care echivalentul valoric al bunurilor trecute de la o entitate la alta nu se
decontează concomitent cu livrarea sau primirea bunurilor, ecuaţia de echilibru ia forma:
a)încazulaprovizionăriicubunuri:

   |!!   *    | % )


#
!     
= !   )!  

b) încazulvânzărilordebunuri:
   #! #    |!!  ( # 
 
 &! 
= !      

|)   #|!!

a nivelul unei gestiuni sau subgestiuni organizate, mişcările simple prezentate mai
sus, pentru fiecare element patrimonial, pot fi sintetizate în următoare ecuaţie de echilibru:
' &   $ 
 " (  $' & )  
è    sunt specifice activităţilor care produc transformări cantitative şi
calitative atât în structura cât şi în volumul patrimoniului.
işcările complexe sunt determinate de faptul că majoritatea activităţilor desfăşurate
sunt consumatoare de bunuri economice (ceea ce determină o cheltuială) şi producătoare
de venituri.    desemnează, în expresie monetară, bogăţia creată prin activităţile
desfăşurate de către unitatea patrimonială sau obţinute cu titlu gratuit, iar 
delimitează în expresie monetară utilizarea bogăţiei în cadrul activităţilor desfăşurate de
către entitatea patrimonială. e regulă, veniturile nu sunt egale cu cheltuielile, diferenţa
între ele determină modificări în volumul patrimoniului, diferenţă care, la rândul ei, este tot
un element patrimonial denumit profit sau pierdere (rezultatul exerciţiului).
Ecuaţiarezultatuluiestedeforma:

+!  , ! " !


  -  .    /
‡ Principiileînregistrăriişiţineriicontabilităţii
‡ Principiilepartideiduble
‡ Principiiledeobservare
‡ Principiileevaluării
 
  
  cuprind:
‡ Principiulînregistrăriicompleteşicontinue
‡ Principiuluniformităţiiînregistrărilorcontabile
‡ Principiulfundamentăriidocumentareaînregistrăriicontabile.
‡ Principiulţineriicontabilităţii
 
    
 definesc modul de sesizare şi reprezentare a
informaţiei contabile. ceste principii sunt:
‡ Principiuldubleireprezentări.
‡ estinaţiaalocarea(investirea)utilizareavalorilor,pedeoparte
şi
‡ Provenienţafinanţareareproducţiavalorilor,pedealtăparte.
£emnificaţia termenilor ecuaţiei se diferenţiază în raport cu obiectul dublei
reprezentări. stfel, în cazul în care acest obiect îl constituie situaţia financiară a
patrimoniului luat în totalitatea sa, termenii ecuaţiei sunt cei de activ şi pasiv, cu
semnificaţia de mai jos:
 ."  .
destinaţiaalocareautilizareaelementelorpatrimoniale
provenienţafinanţarearesursaaceloraşielemente

acă obiectul dublei reprezentări îl constituie mişcările individuale de valori


economice, raportul de schimb este cel dintre debit şi credit, ecuaţia fiind de forma:
# " 
destinaţiaalocareautilizareavaloriieconomicex´
provenienţafinanţarearesursavaloriieconomicex´

În cazul în care obiectul dublei reprezentări îl formează activităţile interne


transformatoare, raportul de echivalenţă se stabileşte între cheltuieli şi venituri, iar ecuaţia
este de forma:
0  ,   "1
utilizareaconsumuldebogăţiesauresurse
obţinereaproducţiadebogăţiesauresurse

‡   -      1  . ezultatul contabil se calculează prin


două relaţii, prima bazată pe proprietatea deţinută, iar cea de-a doua pe activitatea
desfăşurată.
ezultatul calculat pe baza proprietăţii deţinute se întemeiază pe  
  
   
, de forma:

&  -   "  .-    #
Prin compararea situaţiei nete la sfârşitule perioadei () cu situaţia netă la începutul
perioadei (-1) se determină creştereamicşorarea proprietăţii deţinute. Creşterea dezvăluie
profitul, iar micşorarea pierderea.
&    &   
123 = -   23 - -   243

Cea de-a doua relaţie a rezultatului, privind activitatea desfăşurată, se bazează


pe raportul sintetic şi analitic dintre venituri şi cheltuieli. În acest caz, formula rezultatului
este:

1"   0 


‡ Principiulînregistrăriicronologiceşisistematice.
‡ Principiulînregistrăriianaliticeşisintetice.

  -  .
Principiile de observare definesc câmpul şi perioada de observare a evaluării şi
înregistrării contabile. cestea sunt:
‡ Principiulentităţiicontabile
‡ Principiulcontinuităţiiactivităţii
‡ Principiulindependenţeiexerciţiilor
‡ Principiulpermanenţeimetodelor
‡ Principiulintangibilităţii
  - .
Principiile evaluării se referă la evaluarea şi măsurarea activelor şi pasivelor, cheltuielilor
şi veniturilor. cestea sunt:
‡ Principiulcuantificăriimonetare
‡ Principiulcostuluiistoric
‡ Principiulprudenţei
  - -  
cesteprincipiivizează:permanenţametodelor,intangibilitatea,importanţarelativă,
necompensarea,prevalenţaşievaluareaseparată.
‡ Principiulpermanenţeimetodelor
‡ Principiulintangibilităţii
‡ Principiulimportanţeirelativesaupraguluidesemnificaţie
‡ Principiulnoncompensării.
‡ Principiulprevalenţeieconomiculuiasuprajuridicului.
‡ Principiulevaluăriiseparateaelementelordeactivşidepasiv.
|   4 -  
-1 -  
#5  6 7  
ublareprezentareapatrimoniuluiserealizeazăcuajutorulbilanţuluiprinintermediul
structurilorsalede   şi & .
Formadeprincipiuabilanţuluiseprezintămaijos:

|    | 
încheiatladatade«««««

C V P£V
.Prezentareaînexpresievaloricăa .Prezentareaînexpresievaloricăa
mărimiibunuriloreconomicefolosite mărimiisurselordefinanţarea
înactivitateaunităţiipatrimoniale bunuriloreconomice

.Pierderea(echivalentvalorical
creşteriipasivelor)
.Profitul(echivalentvaloricalcreşterii
valoriibunuriloreconomice)

Practicamondialăcunoaştedouăformedeprezentareabilanţului.formădetabloucu
douăpărţi  " &  - numităşi0 1 
in punct de vedere economic, în bilanţ capitalurile sunt reprezentate atât sub
aspectul originii lor, ca resurse, cât şi a modului lor de utilizare concretă. ceastă
interpretare generează ecuaţia economică a bilanţului, numită şi 8   :

 " & 9!  


 " &!&:
unde, £- situaţianetă(saupatrimoniuleconomicnet)
&" 4 #  activul
 datoriifaţădeterţi

- .   


|  
Încheiatladatade««««««.
- simplificat -

;   ;  
 .  .
4  4 
ctiveimobilizate Capitaluriproprii
ctivecirculante Provizioanepentruriscurişicheltuieli
ctivederegularizareşiasimilate  atorii
VPasivederegularizareşiasimilate
cestmodeldebilanţ,denumitbilanţcont´saubilanţcusecţiuniseparate´,se
întemeiazăpeecuaţiafundamentală:
 "   !  $# 

|  
Încheiatladatade««««««.
-  -

 .  .
1.ijloacefixe1500 1.Capitalsocial1000
2.ateriiprime00 2.ezerve500
.Produsefinite0 .ezultatulexerciţiului0
4.Clienţi520 4.Creditebancarepetermen
5.Conturicurentelabănci50 lung500
6.Efectecomercialedeprimit150 5.Furnizori20
6.Creditebancarepe
termenscurt200

odelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în


active, datorii, capitaluri, rezerve şi alte componente ale situaţiei nete, scopul final îl
reprezintă tocmai prezentarea acestei situaţii nete care se mai numeşte capital propriu sau
patrimoniu economic net.
odeluldeprincipiualbilanţuluisubformădelistăsaudiferenţăcarese
bazeazăşidăexpresieecuaţieifundamentale:

  #  "    !

|  
Încheiatladatade««««««.

' !
& )    
4 
.C VE
  E
.C VECC  E
.C VE EE  E
V.(=)   C V
V. -   PE EE £C £ P£VE CE E E P  PE 
PE E PÂ     CE C VEP£VE CC  E E E
(-V)
V.(=)   C VE£P£VECE E
V.-  PE EE 
V.- PVEPE £CŞCHE E 
.- P£VE EE  EŞ£  E
.(=)CP  PP
1   .7 - .
-  

£tructura activelor şi pasivelor patrimoniale este de o mare diversitate şi


complexitate, dar poate fi prezentată sintetic astfel:
˜    

. ctive imobilizate
. mobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare
. Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare
4. Fond comercial
5. lte imobilizări necorporale

. mobilizări corporale
1. erenuri
2. ijloace fixe
C. mobilizări financiare
1. itlurile de participare (participaţiile)
2. itlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu
. Creanţele imobilizate
2. Plasamentele şi disponibilităţile băneşti
. ctive circulante Plasamentele
. £tocurile ‡ itluri de plasament
1. aterii prime ‡nstrumente de trezorerie
2. ateriale consumabile isponibilităţile băneşti
‡ateriale auxiliare ‡Casa
‡Combustibili ‡ isponibilităţi în conturile curente
‡Piese de schimb ‡creditive
. biecte de inventar lte valori de trezorerie
4.
aracamente şi amenajări provizorii Valori de încasat şi avansuri de
5. Producţia în curs de execuţie trezorerie
6. £emifabricate . ctive de regularizare
7. Produse finite
. ărfuri ù   

9. mbalaje . Capitaluri proprii
10. nimale şi păsări 1. Capitalul individual sau social
11. £tocuri aflate la terţi 2. Primele legate de capital

. lte active circulante . ezervele din reevaluare


1. Creanţele sau valorile în curs de 4. ezerve
decontare 5. ezultatul exerciţiului
‡ vansuri acordate furnizorilor 6. ezultatul reportat
‡ Clienţi 7. Fonduri
‡ Efecte comerciale de primit(trata, biletul . £ubvenţii pentru investiţii
la ordin) 9. Provizioane reglementate
‡ econtări cu asociaţii privind capitalul
‡ lte creanţe
. Provizioanepentruriscurişicheltuieli
. atorii
1.Împrumuturişidatoriiasimilate
‡ Împrumuturidinemisiunideobligaţiuni
‡ Creditebancare
‡ Împrumuturidinimobilizărisaualtevalorisimilarepreluatedinpatrimoniu
2.Furnizorişiconturiasimilate
.ltedatorii

 5    

  -   5  - .   . 7 - .   -  

   "  & 


  5  
Pentru evidenţierea tipurilor de modificări privind activul şi pasivul unităţii
patrimoniale, se porneşte de la un bilanţ iniţial simplificat cu un număr redus de posturi.
|    
C V P£V -  -

 &      &    


tilaje 1500 Capitalsocial 2500
ărfuri 2000 ezerve 500
ateriiprime 500 Furnizori 100
Clienţi 1000 Creditoridiverşi 20
Conturicurentela
bănci 0
       &  

in acest bilanţ iniţial se constată că totalul activului este egal cu totalul


pasivului, adică se respectă ecuaţia dublei reprezentări a patrimoniului (=P).
În perioada de gestiune care urmează după întocmirea bilanţului iniţial, se
presupune că au loc diverse operaţii economico-financiare.
ù ˜ è 
   
-   £e încasează de la clienţi în contul de disponibil de la bancă al
unităţii, suma de 500 on. În urma acestei operaţii se producere o creştere în activul
bilanţului la postul Conturi curente la bănci´ cu suma de 500 on reprezentând creşterea
disponibilităţilor în contul de la bancă al întreprinderii, şi concomitent şi cu aceiaşi sumă o
micşorare tot în activul bilanţului la postul Clienţi´, şi anume de la 1000 on la 500 on,
care reprezintă micşorarea dreptului de creanţă a unităţii asupra clienţilor.

ilanţul contabil întocmit după efectuarea şi înregistrarea acestei operaţii
economice se prezintă astfel:
|  
Întocmitdupăefectuareaoperaţiei
-  -
&  &  &  & 
  5    5 
   5     5 
tilaje 1500 - 1500 Capital 2500 - 2500
ărfuri 2000 - 2000 social
aterii - ezerve 500 - 500
prime 500 500 Furnizori 100 - 100
Clienţi 1000 -500 500 Creditori
Conturi diverşi 20 - 20
curente
labănci 0 500 50
  4    4 
 . - .

acăînecuaţiadubleireprezentăriseintroducmodificăriledeterminatede
influenţaoperaţiei,pecareonotămcux´,seconstatăcăegalitateabilanţierăse
menţine,aşacumrezultădinurmătoareaecuaţie:

$; ;" < "


ù ù è
 
-   £e înregistrează majorarea capitalului social cu 00 on pe seama
rezervelor existente. În urma acestei operaţii economice se produce o creştere a pasivului
bilanţiere la postul Capital social´ cu suma de 00 on, şi anume, de la 2500 on la 200
on, reprezentând creşterea capitalului social şi concomitent şi cu aceeaşi sumă, a avut
loc o scădere a pasivului la postul ezerve´ de la 500 on la 200 on, care reprezintă
diminuarea rezervelor.

ilanţul întocmit după efectuarea şi înregistrarea acestei operaţii se prezintă
astfel:

|  
Întocmitdupăefectuareaoperaţiei
-  -
&  &  &  & 
  5    5 
   5     5 
tilaje 1500 - 1500 Capital 2500 00 200
ărfuri 2000 - 2000 social
aterii - ezerve 500 -00 200
prime 500 500 Furnizori 100 - 100
Clienţi 1000 - 500 Creditori
Conturi diverşi 20 - 20
curente
labănci 0 - 50
  4    4 
 . - .
acă la ecuaţia dublei reprezentări se introduc modificările produse de operaţia
, pe care le notăm cu ´, se constată că egalitatea bilanţieră se menţine:

" $=4 =< "

>  5    7 .

 ˜ è

  
 

-  . £e primeşte un credit bancar pe termen scurt în sumă de 2000 on. În
urma acestei operaţii se produce o creştere în activul bilanţului la postul Conturi curente
la bănci´ cu 2000 on, şi anume de la 50 on la 250 on, reprezentând creşterea
disponibilităţilor din contul de la bancă al întreprinderii. Concomitent şi cu aceeaşi valoare
are loc o creştere în pasivul bilanţului la postul Credite bancare pe termen scurt´ şi
anume de la 0 on la 2000 on, reprezentând creşterea obligaţiei faţă de bancă, de a
restitui creditul primit.
ilanţul întocmit după efectuarea şi înregistrarea operaţiei se
prezintă astfel:
|  
Întocmitdupăefectuareaoperaţiei
-  -
&  &  &  & 
  5    5 
   5     5 
tilaje 1500 - 1500 Capital 200 200
ărfuri 2000 - 2000 social
aterii - ezerve 200 - 200
prime 500 500 Furnizori 100 - 100
Clienţi 500 - 500 Creditori
Conturi diverşi 20 - 20
curente Credite
labănci 50 2000 250 bancare
pe
termen
scurt 2000 2000
       
 . - .

acăînecuaţiadubleireprezentăristabilitădupăoperaţiaanterioarăseintroduc
modificăriledeterminatedeoperaţia,pecarelenotămcuz´,aceastaareforma:

$ 1 " $1
 ù è

 
 

-  . £e achită din contul curent de la bancă o datorie faţă de furnizor în
sumă de 100 on. În urma acestei operaţii se produce o micşorare în activul bilanţului la
postul Conturi curente la bănci´ cu suma de 100 on, şi anume de la 250 on la 70
on, reprezentând micşorarea disponibilităţilor băneşti ale unităţii de la bancă, şi
concomitent şi cu aceeaşi sumă are loc o micşorare în pasivul bilanţului la postul
Furnizori´, şi anume de la 100 on la 0 on, reprezentând scăderea datoriilor faţă de
furnizor.
ilanţul întocmit după înregistrarea operaţiei V se prezintă astfel:
|  
ÎntocmitdupăefectuareaoperaţieiV
-  -
&  &  &  & 
  5    5 
   5     5 
tilaje 1500 - 1500 Capital 200 - 200
ărfuri 2000 - 2000 social
aterii - ezerve 200 - 200
prime 500 500 Furnizori 100 -100 -
Clienţi 500 - 500 Creditori
Conturi diverşi 20 - 20
curente Credite
labănci 250 -100 70 bancare
petermen
scurt - 2000
         
 . - .
acă în ecuaţia dublei reprezentări stabilită după efectuarea operaţiei  se
introduc modificări determinate de influenţa operaţiei V, pe care le notăm cu v´, se
constată că egalitatea bilanţieră se menţine, astfel:

4 . " 4 .

upă cum rezultă din cele prezentate, indiferent de tipurile de modificări produse
asupra activului şi pasivului unităţii patrimoniale, egalitatea bilanţieră se menţine
permanent. ceasta întrucât în cadrul fiecărei operaţii economice s-a produs de fiecare
dată, concomitent şi cu aceeaşi sumă, o dublă modificare: de sens contrar atunci când au
fost influenţate posturile din aceeaşi parte a bilanţului şi s-au adunat, respectiv scăzut din
totalul bilanţului.
În continuare este prezentat
ilanţul final, în care sunt sintetizate toate
operaţiunile efectuate:
|  5 
-  -

&  &  &  & 


  5    5 
   5     5 

tilaje 1500 - 1500 Capital 2500 00 200


ărfuri 2000 - 2000 social
aterii - ezerve 500 -00 200
prime 500 500 Furnizori 100 -100 -
Clienţi 1000 -500 500 Creditori
Conturi diverşi 20 - 20
curente Credite
labănci 0 -100 70 bancare
2000 petermen
500 scurt 2000 2000
         
 . - .
!#! 
 -   - 1
ctivităţile economice şi societăţile consumatoare de resurse şi producătoare de
rezultate care provoacă transformări în masa patrimoniului, sunt descrise şi analizate prin

    sau 
 
 .
Consumurile de mijloace economice, de resurse, şi producerea de rezultate sunt
 
, care provoacă transformări atât în 

cât şi în    
 

e regulă, veniturile şi cheltuielile nu sunt egale între ele, şi ca urmare se
înregistrează o modificare a volumului patrimoniului. Ecuaţia generală este de forma:

CHE E  E  =VE 


0   desemnează în expresie valorică operaţiunile patrimoniale
referitoare la cumpărarea şi utilizarea bunurilor economice în cadrul activităţii desfăşurate
de unitatea patrimonială.
   exprimă raporturile patrimoniale prin bogăţia obţinută din activitatea
desfăşurată şi din proprietatea deţinută.Veniturile exerciţiului corespund unei creşteri de
active patrimoniale(creanţe sau disponibilităţi băneşti), iar cheltuielile exerciţiului determină
o creştere a pasivului patrimonial. Cu alte cuvinte, veniturile apar ca o sursă de
îmbogăţire´ care duce la creşterea situaţiei nete, iar cheltuielile reprezintă o sărăcire´ care
determină o reducere a situaţiei nete sau o depreciere a activelor.
În raport R  
, cheltuielile sunt grupate pe feluri de activităţi în: cheltuieli
de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare, iar în cadrul lor pe elemente
primare în raport de felul resurselor utilizate.
stfel, în categoria 


  
  sunt incluse: cheltuielile cu
materiile prime, cheltuielile privind mărfurile, cheltuielile de personal, cheltuielile cu serviciile
şi prestaţiile executate de terţi, cheltuielile cu impozite şi taxe, alte cheltuieli de exploatare.



  cuprind: cheltuieli privind dobânzile, diferenţe nefavorabile
de curs valutar, pierderile din creanţe legate de participaţii, sconturile de decontare
acordate unui client de către unitatea patrimonială şi alte cheltuieli financiare.



   sunt determinate de pierderile apărute în urma
calamităţilor şi a altor evenimente similare. În categoria acestor cheltuieli sunt cuprinse
provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, cele pentru deprecierea activelor.
Veniturile se diferenţiază de asemenea pe feluri de activităţi în: venituri din
exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare.
 
  
  cuprind următoarele categorii de venituri: venituri
provenite din vânzarea produselor finite, din vânzarea mărfurilor, venituri din producţia de
imobilizări, subvenţiile de exploatare, venituri din servicii prestate şi lucrări executate şi alte
venituri din activitatea de exploatare.
 
  au următoarea structură: venituri din participaţii sub forma
dividendelor şi a dobânzilor cuvenite; diferenţe favorabile de curs valutar, sconturile
obţinute de unitatea patrimonială de la furnizorii săi, câştigurile nete din cesiunea valorilor
mobiliare de plasament (diferenţa dintre preţul de vânzare mai mare şi preţul de cumpărare
mai mic), alte venituri financiare.
 
   cuprind subvenţiile pentru evenimente extraordinare şi
altele asimilate.
În raport de destinaţia lor, veniturile se grupează în venituri din vânzări, alte
venituri de exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare.
Prin compararea cheltuielilor cu veniturile se determină 1 . cesta
îmbracă forma de profit, în situaţia în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, şi de
pierdere în situaţia inversă.

 &0 - .    -5  7 - 


£     

 
a contului de profit şi pierdere bazat pe
clasificaţia cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor.

!#) (  #


întocmitla««««.

;   ;  
0   
4   4  
1.Cheltuielideexploatare 1.Venituridinexploatare
2.Cheltuielifinanciare 2.Veniturifinanciare
.Cheltuieliextraordinare .Venituriextraordinare
4.mpozitpeprofit
5.E   EECŢ 
(ProfitcuPierderecu- )
eşi sistematizează rezultatul prin prisma ecuaţiei

+!  , ! " ! ,

această formă a contului de profit şi pierdere nu asigură o delimitare a rezultatului după


fiecare nivel de activitate.
 formă de prezentare a contului de profit şi pierdere care să asigure o delimitare după
fiecare nivel de activitate este:
è


  al contului de profit şi pierdere construit pe baza destinaţiei cheltuielilor şi
veniturilor, prezentat în continuare.

!#) (  #


întocmitla««««.

#  
Venituridinexploatare
Cheltuielidinexploatare
ezultatuldinexploatare(-)
‡Profitsau
‡Pierdere
#   9 :
Veniturifinanciare
VCheltuielifinanciare
ezultatulfinanciar(-V)
‡Profitsau
‡Pierdere
ezultatulcurentalexerciţiului(V)
‡Profitsau
‡Pierdere
VVenituriextraordinare
VCheltuieliextraordinare
ezultatulextraordinar
‡Profitsau
‡Pierdere
.Venituritotale(V)

.Cheltuielitotale(VV)
ezultatulbrutalexerciţiului(--VV-V)
‡Profitsau
‡Pierdere
Vmpozitpeprofit
Vezultatulnetalexerciţiului(--VV-V-V)
 !     !! * |   
   7 -  -  . -   ?   
1.1. efinirea evaluării
1.2. Principiile evaluării în contabilitate
  -     presupune următoarele:
-  
 sunt contabilizate la nivelul lichidităţilor sau echivalentelor de lichidităţi plătite
sau la nivelul valorii juste, în momentul achiziţionării lor, corespunzătoare contrapartidei
date pentru a le cumpăra;
-  
 sunt contabilizate la nivelul valorii avantajelor primite în schimbul obligaţiei
întreprinderii la nivelul lichidităţii sau echivalentelor de lichidităţi ce se presupune că vor fi
vărsate pentru achitarea obligaţiei, în cursul activităţii ei.
  -    constă în aceea că:
-  
 sunt contabilizate la nivelul valorii lichidităţilor sau echivalentelor de lichidităţi
ce se presupune că vor fi vărsate pentru achitarea obligaţiei, în cursul activităţii ei;
-  
 sunt contabilizate la nivelul valorii neactualizate a lichidităţilor sau
echivalentelor de lichidităţi care ar fi necesare în momentul evaluării pentru a achita
obligaţia.
  -  .  1 , conform căruia:
-  
 sunt contabilizate la nivelul valorii lichidităţilor sau echivalentelor de lichidităţi
ce ar putea să fie obţinute în momentul evaluării, în urma vânzării acestor bunuri, în
contextul unei cesiuni nelichidative;
-  
 sunt contabilizate la nivelul valorii lor de decontare, adică la nivelul mărimii
neactualizate a lichidităţilor sau echivalentelor de lichidităţi ce ar urma să fie plătite pentru a
achita datoriile, în cursul normal al activităţii întreprinderii.
  -  .  1, conform căruia:
-  
 sunt contabilizate la nivelul valorii actualizate a fluxurilor nete de lichidităţi pe
care se presupune că le generează aceste elemente, în cursul normal al activităţii ei;
-  
 sunt contabilizate la nivelul valorii actualizate a ieşirilor nete viitoare de
lichidităţi ce ar fi consimţite pentru achitarea obligaţiilor, în cursul normal al activităţii
întreprinderii.

1.. Preţurile şi implicaţiile lor în contabilitate



 
Cea mai mare parte a materiilor prime şi materialelor necesare obţinerii producţiei
provine din achiziţii de la terţi. În principiu ele sunt evaluate la costul de achiziţie. Pentru
bunurile materiale (imobilizări corporale şi stocuri) procurate cu titlu oneros, costul de
achiziţie cuprinde următoarele elemente:

Preţul de cumpărare
 cheltuielile de transport-aprovizionare(costul mijloacelor de transport)
 cheltuielile de manipulare, încărcare-descărcare
 cheltuielile cu montajul şi probele tehnologice (pentru mijloacele fixe)
 impozitele şi taxele nerecuperabile (ex: primele de asigurare, taxele vamale, taxa pe
valoarea adăugată atunci când nu există dreptul de deducere a acesteia etc.)
 reducerile de preţ cu caracter comercial primite de la furnizori (ex. educere pentru
defecte de calitate, pentru permanentizarea relaţiilor cu clienţii etc.).
= C£ E CHŢE
Exemplu:
 societate comercială cumpără mărfuri în valoare de 000 on. Pentru
aducerea mărfurilor în unitate se efectuează cheltuieli de transport de 200on.Pe parcursul
transportului mărfurile sunt asigurate, prima de asigurare fiind de 00 on. dată sosite în
unitate, mărfurile sunt recepţionate şi transportate în depozit. ceste activităţi ocazionează
cheltuieli de 0 on. atorită faptului că societatea este un client permanent, primeşte o
reducere comercială de 150 on.

ezolvare:
Preţ de cumpărare 000 on
 cheltuieli de transport(dus-întors) 200 on
 cheltuieli privind prima de asigurare 00 on
 cheltuieli de manipulare 0 on
 reducerea comercială 150 on
  0 1   >@> 


  
Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor
consumabile directe la care se adaugă celelalte cheltuieli directe de producţie (ex. salariile
muncitorilor direct productivi) precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie determinate
raţional (proporţional cu gradul de folosire a activităţii) asupra bunului produs în societatea
comercială. e regulă, nu se includ în costul de producţie: cheltuielile generale de
administraţie, cheltuielile de desfacere şi cele financiare.
Elementele costului de producţie sunt:
Costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile directe
 alte cheltuieli directe de producţie (salarii directe acordate muncitorilor de bază)
 cota cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli privind regia de fabricaţie cum sunt:
amortizarea utilajelor, reparaţia utilajelor, combustibilul consumat în scopuri
tehnologice) determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia bunului (ex. cheltuieli
înregistrate 100000 lei, gradul de folosire a utilajului 90%, în costul de producţie se
include suma de 9 on).
= C£ E P CŢE

Exemplu:
 societate comercială are o secţie de producţie în care fabrică produsul . În
acest scop se achiziţionează materii prime în valoare de 1000 on şi materiale
consumabile directe în valoare de 200 on. £alariile muncitorilor direct productivi se ridică
la 400 on, iar cheltuielile de transport cu materiile prime la 200 on. Cheltuielile cu
amortizarea utilajelor folosite sunt de 500 on, cele cu combustibilul 100 on, iar cele cu
energia electrică 00 on. radul de folosire a utilajelor este de 0%.
ezolvare:
‡ Costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile directe 1400 on
Preţ de cumpărare materii prime 1000 on
 Cheltuieli de transport 200 on _
Cost de achiziţie materii prime 1200 on
‡ Preţ de cumpărare materiale consumabile 200 on _
Cost de achiziţie materiale consumabile 200 on
lte cheltuieli directe de producţie 400 on
£alariile muncitorilor direct productivi 400 on
Cota cheltuielilor indirecte de producţie 720 on
Cheltuieli cu amortizarea 500 on  0% = 400 on 400 on
Cheltuieli cu combustibilul 0,01 on  0% = 0 on 0 on
Cheltuieli cu energia 00 on  0% = 240 on 240 on _
= C£ E P CŢE 2520 on



  
 
Elementele costului complet sau costului de desfacere sunt:
‡ costul de producţie al bunurilor livrate beneficiarilor
‡ cheltuielile de desfacere pentru bunurile livrate.
 
  

 
 reprezintă suma sau valoarea care se încasează pentru bunurile
vândute. Pentru furnizori ele sunt preţuri de vânzare, iar pentru cumpărători ele reprezintă
preţuri de cumpărare sau de achiziţie. Preţurile pot fi preţuri cu ridicata sau preţuri cu
amănuntul.
 
    sunt preţurile practicate de comercianţii angrosişti şi se
compun din următoarele elemente:
‡ costul complet al bunurilor vândute;
‡ profitul producătorului;
‡ accizele pentru unele bunuri;
‡ taxa pe valoarea adăugată ( V).
 
   
sunt preţurile la care se vând mărfurile către populaţie.
Ele se compun din:
‡ preţuri cu ridicata;
‡ adaosul comercial.

unurile se mai pot evalua la preţul pieţei, adică suma la care se poate procura
bunul în ziua evaluării în funcţie de formarea preţurilor pe baza cererii şi ofertei.

 sunt elementele băneşti, asemănătoare preţurilor, cu ajutorul cărora se
evaluează lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi munca depusă de personalul
unităţii. arifele se formează asemănător cu preţurile, dar se porneşte de la costurile de
producţie şi nu de la cel complet, deoarece lucrările şi serviciile nu necesită cheltuieli de
desfacere.


 au acelaşi conţinut şi rol în evaluare ca şi preţurile, dar ele ţin seama de
preţul pieţei la un moment dat.
@ )  .   -  
Evaluarea elementelor patrimoniale în contabilitate se diferenţiază în raport de
momentul efectuării, natura elementelor patrimoniale şi a operaţiilor care modifică masa
patrimoniului. stfel, în raport de 
    , evaluarea se face:
R la intrarea bunurilor în patrimoniu;
R la ieşirea lor din patrimoniu sau la trecerea în consum;
R la inventariere;
R cu prilejul închiderii exerciţiului economico-financiar.

?

     

?

     
    

 -   4-  7  2) )3 potrivit căreia costul unitar de


achiziţie al primei intrări (lot) se atribuie primei ieşiri. upă epuizarea primului lor evaluarea
se face la costul de achiziţie al celui de-al doilea lot intrat etc. etoda prezintă avantajul că
în perioadele de inflaţie apare un profit brut mai mare decât cel real şi unitatea va plăti
impozit pe profit mai mare;
   4-  7  2 )´, adică pentru ieşiri se atribuie
costuri de achiziţie în ordinea inversă intrărilor. stfel, primele cantităţi ieşite se evaluează
la preţul de achiziţie al ultimei intrări şi după epuizarea lotului , case trece la preţurile lotului
achiziţionat înaintea acestuia etc. ceastă metodă prezintă dezavantajul că în perioadele
de inflaţie are loc micşorarea profitului real al unităţii.
    - A 36 calculat după fiecare intrare conform
următoarei formule:
Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor
CMP =
Cantitatea din stocul iniţial + Cantitatea intrată
CMP × Cantitatea ieşită = Valoarea materialelor ieşite
Exemplu:laosocietatecomercială,situaţiaintrărilorşiieşirilorlaprodusulxse
prezintăastfel:

ntrărila 01.100gx1,5on
1050gx2on
150gx2,2on
25200gx2,5on
eşirila14110gxlei
2600gxlei
a sfârşitul lunii valoarea ieşirilor calculată conform celor trei metode se prezintă astfel:

EvaluareFF

Prima ieşire 100 g x 1,5 on =150 on


10 g x 2 on = 20 on _
110 g 170 on
 doua ieşire 40g x 2 on = 0 on
0 g x 2,2 on = 176 on
10 g x 2,5 on =450 on _
00 g 706 on
Evaluarea F

Primaieşire50gx2on = 100on
60gx1,5on =90on _
110g190on
douaieşire200gx2,5on= 500on
0gx2,2on= 176on
20gx1,5on= 0on_
00g706on

EvaluareaCPcalculatlasfârşitullunii

˜  x ˜on   x 2on 8  x 2 2 on 2  x 2 on


˜    8  2 
 2˜
88 on
aloarea de ieşire (˜˜   x 2 ˜
88 8829 8 on

?
 
 
  

  

?

  
 !

 . ?   

. constă în modificarea şi substituirea valorilor contabile de intrare


ale elementelor patrimoniale cu noua valoare actuală sau curentă.
!( #!| *% & 
)  

Conturile îndeplinesc un complex de funcţii integrate, între care, mai importante


sunt:funcţia de înregistrare, grupare, ordonare şi sistematizare a informaţiilor privind
conţinutul lor economic, funcţia de cuantificare, funcţia de informare, funcţia de control şi
funcţia contabilă.

    "  "       



constituie manifestarea obiectivă în domeniul practicii contabile, a treptelor, etapelor
procesului de cunoaştere specific contabilităţii. Prin conţinutul lor economic, prin structura
şi forma de exprimare individuală a acestui conţinut, conturile ajută la realizarea în practică
a principiilor contabilităţii în partidă dublă.
e exemplu, toate operaţiile referitoare la materiile prime se înregistrează în
contul Äaterii prime´, cele privind transformarea materiilor prime în cadrul activităţii de
bază se înregistrează în contul de gestiune ÄCheltuielile activităţii de bază´, etc.

      #



 
: se întâlneşte la toate conturile şi pe
baza ei se calculează situaţia tuturor elementelor patrimoniale în diferite momente ale
activităţii economice, se calculează costul efectiv al producţiei, rezultatele financiare, etc.
    constă în aceea că datele din conturi formează sursa
specifică de date şi informaţii pentru cunoaşterea mijloacelor activităţii şi rezultatele unităţii
gestionare din punct de vedere financiar-contabil. ceastă cunoaştere specifică,
documentată, bazată pe datele din conturi este utilă activităţii de conducere a întreprinderii
pentru fundamentarea deciziilor necesare activităţii viitoare, pentru cunoaşterea în
permanenţă a mijloacelor economice ale întreprinderii, a obligaţiilor acesteia, a modului de
desfăşurare a activităţii financiar-contabile a unităţii gestionare.
    
constă în aceea că datele înregistrate în conturi permit
efectuarea controlului privind respectarea integrităţii unităţii patrimoniale. Prin funcţia de
control, conturile asigură, de asemenea, respectarea disciplinei financiare contractuală.
   
 constă într-un anumit mod de înregistrare în cadrul lor a
creşterilor şi micşorărilor determinate de operaţiile economice şi financiare la care se
referă, în raport cu conţinutul economic al conturilor respective. eci, funcţia contabilă este
determinată de conţinutul economic al conturilor şi în baza ei se asigură exercitarea de
către acestea a tuturor celorlalte funcţii.

) 
£chematic, ea poate fi imaginată sub forma literei Ä ´ care indică posibilitatea
practică de separare şi înregistrare, într-o parte a creşterilor, succesiv pe măsură ce au
loc, şi în partea opusă micşorările, care de asemenea, se adună pe măsură ce au loc în
cursul exerciţiului financiar.
 
 
  
, cunoscută şi sub denumirea de  
, se
prezintă asemănător unui tabel cu două părţi:în una dintre părţi se înregistrează existentul
iniţial şi creşterile elementului pentru care s-a deschis contul respectiv, iar în cealaltă parte
se înregistrează micşorările aceluiaşi element. Convenţional s-a stabilit ca pentru conturile
privind mijloacele economice existentul iniţial şi creşterile să se înregistreze în partea
stângă, şi micşorările în partea dreaptă, iar pentru conturile de surse de finanţare, în partea
dreaptă să se înregistreze existentul iniţial şi creşterile, iar în stânga micşorările.
e exemplu, situaţia stocului de materii prime existent în unitate la un moment dat,
se prezintă astfel:
- # ;-  & - # ;-  &
0 01.01 Existent
iniţial 100
1 10.01 ntrări 0
2 12.01 eşiri 50
 15.01 ntrări 150
4 16.01 eşiri 200
5 20.01 ntrări 60
6 2.01 eşiri 100
7 27.01 ntrări 100
 0.01 eşiri 0
otalcreşteri 90 otalmicşorări 0
otalcreşteriexistentiniţial 490 otalmicşorăriexistentiniţial 0
Existentfinal 110 Existentfinal
& 
Ca instrument curent de lucru folosit de contabilitate pentru a reflecta varietatea
elementelor obiectului contabilităţii , contul are o structură proprie care îi permite
individualizarea elementelor respective şi totodată furnizarea tuturor datelor cu privire la
existenţele şi mişcările sau modificările ce au loc în legătură cu elementul reflectat prin
cont. Elementele care formează structura contului sunt:
- titlul sau denumirea contului
- debitul şi creditul contului
- totalul sumelor
- soldul contului
- explicaţia operaţiilor înregistrate în cont.
#     
cest element al structurii contului precizează sau defineşte numele elementului
patrimonial (bun economic, sursă de finanţare, proces economic sau rezultat financiar),
pentru care s-a deschis contul respectiv şi a cărui evidenţă se ţine. e exemplu: pentru
elementul patrimonial materii prime se deschide contul cu aceeaşi denumire, pentru
numerarul din casierie contul ÄCasa´, etc. Fiecare cont, pentru a putea fi folosit şi identificat,
trebuie să aibă un titlu care să exprime clar conţinutul economic al elementului evidenţiat.
Prin urmare, nu poate exista un cont fără titlu întrucât nu se poate stabili elementul
patrimonial a cărui evidenţă o ţine şi totodată, nu ar putea îndeplini funcţia contabilă
corespunzătoare.
itlurile conturilor sunt însoţite de simbolurile corespunzătoare stabilite prin planul
general de conturi, care se dezvoltă şi se aplică în funcţie de specificul activităţii şi de
nevoile concrete ale unităţii economice.
#  7   
B 
 
& 
Ü sd  sc = £d, unde sd > sc;
Ü sc  sd = £c, unde sc > sd;
Ü sd  sc = o, cont soldat sau balansat.
;-   -  ?8  ? 

%! #)!   ! 


|    
C V P£V
- -

|   & &5  &


tilaje 1000 Capitalsocial 900
ateriiprime 500 ezerve 00
Clienţi 200 Furnizori 10
Conturicurentelabănci 60 Creditebancarepetermenscurt 00
Casa 40 ividendedeplată 120
   
 

C VC 
   ECE P£V

tilaje´C Capitalsocial´C
Existenţedeactiv 900Existenţe
(soldiniţial)1000 depasiv
(soldiniţial)

ulaj0 0ulaj ulaj0 0ulaj


otalsume1000 0 otalsume otalsume0 900 otalsume
1000£old £oldC900

ateriiprime´C ezerve´C
Existenţedeactiv 00Existenţe
(soldiniţial)500 depasiv
ăriri(creşteride (soldiniţial)
activ)200

ulaj200 0ulaj ulaj0 0ulaj


otalsume700 0 otalsume otalsume0 00 otalsume
700£old £oldC00
Clienţi´C Furnizori´C
Existenţedeactiv 150icşorări icşorări100 10Existenţe
(soldiniţial)200 (scăderi)de (scăderi) depasiv
activ depasiv (soldiniţial)
200ăriri
(creşteri)de
ulaj0 150ulaj pasiv
otalsume200 150 otalsume
ulaj100 200ulaj
150£old otalsume100 0 otalsume
£oldC20

Conturicurentelabănci´C Creditebancarepetermenscurt´C
Existenţedeactiv 200icşorări icşorări100 00Existenţe
(soldiniţial)60 (scăderi)de (scăderi) depasiv
ăriri(creşteri)de activ depasiv (soldiniţial)
activ150

ulaj100 0ulaj
otalsume100 00 otalsume
ulaj150 200ulaj
otalsume210 200 otalsume £oldC200
10£old
Casa´C  ividendedeplată´C
Existenţedeactiv 0icşorări icşorări0 120Existenţe
(soldiniţial)40 (scăderi)de (scăderi) depasiv
activ depasiv (soldiniţial)

ulaj0 0ulaj
ulaj0 0ulaj otalsume0 120 otalsume
otalsume40 0 otalsume
£oldC90
10£old

Conturideactiv Conturidepasiv
|    
C V P£V
- -
|   & &5  &
-tilaje 100 -Capitalsocial 900
-ateriiprime 700 -ezerve 00
-Clienţi 50 -Furnizori 20
-Conturicurentelabănci 10 -Creditebancarepetermenscurt 200
-Casa 10 - ividendedeplată 90
     
in schema prezentată rezultă că toate conturile deschise pe baza elementelor
din activ sunt     , iar cele care se deschid pe baza elementelor din pasiv sunt
   . Înscrierea existenţelor de activ şi pasiv în conturi se face având în
vedere circulaţia valorilor în sens unic, din activul bilanţului în debitul contului, şi din pasivul
bilanţului în creditul contului, aşa cum reiese din schema prezentată.
stfel, existenţele de activ s-au înscris în stânga conturilor, adică în debit ca
solduri iniţiale, iar existenţele de pasiv s-au înscris în dreapta conturilor, respectiv în credit
ca solduri iniţiale.
ceasta constituie prima regulă de funcţionare a conturilor şi anume:
 
                   


   "   
             
 
 
  ë
Pentru a demonstra cum se înregistrează creşterile elementelor de activ şi de
pasiv, se presupune următoarea operaţie economică: se primeşte primeşte de la bancă un
credit pe termen scurt în sumă de 500 on.
ceastă operaţie determină, pe de o parte, o creştere de activ la elementul
Ä       
 ´, care reprezintă creşterea disponibilităţilor băneşti din contul
curent de la bancă cu 500 on, adică de la 50 on cât a fost existentul iniţial la 50 on,
iar pe de altă parte, concomitent şi cu aceeaşi sumă, o creştere de pasiv la elementul
Ä R 

      ´, care reprezintă creşterea datoriei faţă de bancă de la
120 on la 620 on, adică tocmai cu suma de 500 on pentru care s-a efectuat operaţia
respectivă.
Pentru înregistrarea acestei operaţii economice se utilizează conturile: ÄConturi
curente la bănci´ şi ÄCredite bancare pe termen scurt´.Înregistrarea creşterii de activ de
500 on se va face în debitul contului ÄConturi curente la bănci´, adică în aceeaşi parte în
care s-a înregistrat şi existentul iniţial, iar înregistrarea creşterii de pasiv de 500 on se va
face în creditul contului ÄCredite bancare pe termen scurt´, adică în aceeaşi parte a
contului în care s-a înregistrat şi existentul iniţial.
in acest exemplu se desprinde cea de-a doua regulă de funcţionare a conturilor
şi anume:
 
        Ä
"  
 
 
   " 
 
       Ä
   
 
 
  
Pentru a demonstra cum se înregistrează micşorările (diminuările) elementelor
de activ şi de pasiv se ia următorul exemplu:se plătesc din disponibilul existent în cont la
bancă obligaţiile faţă de furnizori în sumă de 00 on.ceastă operaţie determină, pe de o
parte, o scădere de activ la elementul ÄConturi curente la bănci Ä care reprezintă
micşorarea disponibilităţilor existente în cont la bancă cu 00 on, iar pe de altă parte,
concomitent şi cu aceeaşi sumă, o scădere de pasiv la elementul ÄFurnizori´, care
reprezintă micşorarea obligaţiilor întreprinderi faţă de furnizorii săi.
Pentru înregistrarea acestei operaţii se utilizează conturile: Ä       

 ´ şi Ä  ´. Înregistrarea scăderii de active de 00 on se face în creditul contului
de activ ÄConturi curente la bănci´, adică în partea opusă celei în care s-a înregistrat
existentul iniţial şi creşterile, iar înregistrarea diminuării de pasiv tot în valoare de 00 on
se va face în debitul contului ÄFurnizori´, adică în partea opusă celei în care s-au
înregistrat existentul iniţial şi creşterile.
ebitarea şi creditarea conturilor respective se operează în conturile deschise
anterior.
ceasta este şi cea de-a treia regulă de funcţionare a conturilor, care se va enunţa
astfel:
 
        
   
 
 
   "
  
       
   
 
 
 

Pe baza celor arătate mai sus se poate concluziona:  
     
 

      
 #  
 $"   
    
 

      
 #  
 $
£intetizând regulile de funcţionare a conturilor prezentate mai sus în două reguli
generale, una pentru conturile de activ şi alta pentru conturile de pasiv, acestea pot fi
enunţate astfel:
 
    încep prin a se debita şi se debitează cu existentul şi creşterile de
activ şi se creditează cu micşorările de activ, iar în final prezintă sold debitor sau nu
prezintă sold.
 
   încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu existentul
iniţial şi creşterile de pasiv şi se debitează cu micşorările de pasiv, iar în final au sold
creditor sau nu prezintă sold.
&08 5  
Conturideactiv´C Conturidepasiv´C
Existentuldeactiv Existentuldepasiv
(prima (prima
înregistrare) înregistrare)
ajorăriledeactiv icşorări icşorări(scăderi) ajorăriledepasiv
(scăderi)deactiv depasiv
£oldulfinal £oldulfinal

%- --?-1 


 
  
 sunt acelea care la sfârşitul perioadelor de gestiune
prezintă un singur fel de sold, debitor sau creditor, ceea ce inseamnă că funcţionează
numai după regula de funcţionare a conturilor de activ, sau numai după regula de
funcţionare a conturilor de pasiv. ceste conturi pot fi numai conturi de activ sau numai
conturi de pasiv.
 
  
 sunt acele conturi care la sfârşitul perioadei de gestiune
prezintă fie sold debitor, fie sold creditor, ceea ce înseamnă că funcţionează în anumite
cazuri după regula conturilor de activ, iar în anumite cazuri după regula conturilor de
pasiv. eci aceste conturi nu au întotdeauna acelaşi fel de sold, numai debitor sau numai
creditor, ci oscilează de la o perioadă la alta, având uneori caracterul de conturi de activ,
iar alteori caracterul de conturi de pasiv.În funcţie de soldul pe care îl prezintă la sfârşitul
perioadei, ele se încadrează fie în categoria conturilor de activ, deci au sold final debitor,
fie în categoria conturilor de pasiv, dacă au sold final creditor.
#  ?8  7 -  
#  ?8 
-  
egătura reciprocă ce se stabileşte între debitul unui cont şi creditul altui cont, cu
ocazia înregistrării operaţiilor economice şi financiare în contabilitate pe baza dublei
înregistrări poartă denumirea de    
, iar conturile utilizate se
numesc     .
;-  -  - .  -  
›
   
 R   
 
 
: se încasează de la un
client în contul de disponibil suma de 400 lei.
ceastă operaţie determină o creştere de activ la elementul i       

  reprezentând pe de o parte o creştere a disponibilităţilor din contul curent, care se


înregistrează în debitul contului i       
  şi, pe de altă parte, o micşorare
de activ la elementul i   care reprezintă o diminuare de creanţă, ce se va oglindi în
creditul contului i   astfel:

Conturicurentelabănci´C Clienţi´C
£oldiniţial60 £oldiniţial600 Conturicurentela
bănci400
Clienţi400

bservăm că la înregistrarea acestei operaţii s-a stabilit corespondenţa între


debitul contului Ä       
 ´ şi creditul contului Ä  ´.
›
    
   
 R   
  
 
: se
încorporează din rezerve în capitalul social 200 on.
ceastă operaţie determină o scădere a elementului de pasiv i  
reprezentând o diminuare a rezervelor, care se înregistrează în debitul contului Ä  ´
şi în acelaşi timp operaţia determină o creştere a elementului de pasiv Ä

  
´,
reprezentând o majorare a capitalului social ce se înregistrează în creditul contului i


 
, astfel:

ezerve´C Capitalsocial´C
Capitalsocial200 £oldiniţial600 £oldiniţial500

ezerve200

În urma acestei înregistrări s-a stabilit corespondenţa între debitul contului


Ä  ´ şi creditul contului Ä

  
´.
›

 R   R  
  
    

 : se plăteşte din contul curent o datorie faţă de furnizor în valoare de 00 on.
peraţia respectivă determină o scădere a activului la elementul Ä   
   
 ´, reprezentând o diminuare a disponibilităţilor din contul curent, care se
înregistrează în creditul contului i       
  şi în acelaşi timp, operaţia
determină o micşorare a elementului de pasiv i  ´, reprezentând o scădere a
datoriei faţă de furnizori, care se înregistrează în debitul contului Ä  ´ astfel:
Conturicurentelabănci´C Furnizori´C
£oldiniţial560 Furnizori00 Conturicurentela £oldiniţial40
bănci00

şa cum rezultă din operaţiile prezentate mai sus, se poate deduce că orice
operaţie economică şi financiară se reflectă în contabilitatea curentă pe baza dublei
înregistrări, concomitent şi cu aceeaşi sumă, în cel puţin două conturi corespondente, şi
anume în debitul unui cont şi în creditul altui cont, ambele conturi fiind fie de activ, fie de
pasiv, ori unul de activ şi celălalt de pasiv.

 17 5   


   - 
 
    
  
1. a înfiinţarea unei societăţi comerciale pe acţiuni, se înregistrează subscrierea la
capitalul social a acţiunilor în valoare totală de 500 lei.
peraţia de subscriere a capitalului social produce o creştere a dreptului de
creanţă asupra acţionarilor () reflectată în debitul contului 456     
 

  R

´, şi concomitent, constituirea capitalului social (P) reflectată în contul
1011 ´

    
´ prin următoarea formulă:
500 456Ä econtăricuasociaţiiprivind = 1011ÄCapitalsubscrisnevărsat´ 500
capitalul´
2. £e varsă în contul de la bancă acţiunile subscrise. peraţia determină o creştere a
disponibilului din contul de la bancă (), oglindită în debitul contului 512 i      

  şi, concomitent, o micşorare a creanţei asupra acţionarilor (-), reflectată în
creditul contului 456 i    
 
   R

, astfel:

500 512´Conturicurentelabănci´ = 456Ä econtăricuasociaţiiprivind 500


capitalul´

 
        


. 1  sunt o rezervă care se constituie pe seama cheltuielilor şi este
destinată acoperirii riscurilor latente, posibile ca urmare a deprecierii elementelor
patrimoniale. cestea se constituie într-un exerciţiu financiar, urmând a fi utilizate în
exerciţiile viitoare. upă funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. £   cu valoarea
provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor şi  R
 cu sumele reprezentând
diminuarea sau anularea provizioanelor constituite. £oldul contului este   şi
reprezintă provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli constituite.
Conturile privind provizioanele se dezvoltă pe feluri, în funcţie de natura şi scopul
pentru care au fost constituite (litigii, amenzi şi penalităţi, garanţii acordate clienţilor,
cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii, etc.).
;-:
1. În exerciţiul  se constituie provizioane pentru litigii, probabile de plătit în exerciţiul 1
în valoare de 1000 on.
peraţia determină o creştere a cheltuielilor privind provizioanele pentru riscuri
şi cheltuieli (), înregistrate în debitul contului 61 i  R 

   R

     


 şi concomitent, se constituie provizion ca sursă de finanţare
(P), reflectată în creditul contului 151 i 
         astfel:

1000 61´Cheltuielideexploatare = 151 ´Provizioanepentru riscurişi 1000


privindamortizărileşi cheltuieli´
provizioanele´

 
     
    
 
1. £e înregistrează subscrierea publică a 1000 obligaţiuni cu valoare nominală de 0,2 lei
bucata, în vederea obţinerii unui împrumut.
ceastă operaţie economică generează o majorare a obligaţiei privind
împrumutul subscris (P), evidenţiată în creditul contului 161 i   R   R

  şi o creştere la valoarea de emisie a creanţei asupra unei terţe persoane
(debitor) care a subscris obligaţiunile (), reflectată în debitul contului 461 i 
R ë Formula contabilă este următoarea:

200 461´ ebitoridiverşi´ = 161 ´Împrumuturidinemisiunide 200


obligaţiuni´
2. £e primeşte împrumutul, respectiv se încasează valoarea obligaţiunilor emise, prin
depunerea directă în contul de la bancă.
peraţia determină o creştere a disponibilităţilor din contul de la bancă(),
reflectată în debitul contului 512 ´       
 ´, şi o micşorare a creanţei
asupra debitorului (-), reflectată în creditul contului 461 ´  R ´, prin următoarea
formulă:

200 512ÄConturicurente labănci´ = 461Ä ebitoridiverşi´ 200

. Pentru împrumutul din emisiunea de obligaţiuni se plăteşte o dobândă de 15% pe an.


peraţia determină o creştere a cheltuielilor privind dobânda (), înregistrată în
debitul contului 666 Ä    R R ´ şi concomitent şi cu aceeaşi sumă o
creştere a datoriei din dobânzi (P) înregistrată în creditul contului 16 ´ 
  
    R
 

´, astfel:
0 666ÄCheltuieliprivinddobânzile´ = 16Ä obânziaferente 0
împrumuturilorşi datoriilor
asimilate´

4. a scadenţă se rambursează împrumutul.peraţia determină o micşorare a datoriei (-P)


reflectată în debitul contului162 ´   R   R 
 ´, şi o micşorare a
disponibilităţilor băneşti (-) reflectată în creditul contului 512 Ä       
 ´,
astfel:
200 162Împrumuturidin emisiunide = 512ÄConturicurentelabănci´ 200
obligaţiuni´
Prezentarea sistematică a înregistrărilor de mai sus se face astfel:

161´Împrumuturidin
512Conturicurente emisiunide´ 461 ebitoridiverşi´
labănci´C obligaţiuniC C
200 200 200 200 200 200
(4) (1)

16´ obânziaferente
împrumuturilorşi
datoriilor 666´Cheltueiliprivind
asimilate´C dobânzile´C
0 0 () 0
(2)
  .   1
ctivele imobilizate reprezintă bunuri sau valori destinate să servească o
perioadă îndelungată, mai mare de un an, în activitatea unităţii patrimoniale, care nu
se consumă la prima utilizare.
£e împart în trei grupe:
- imobilizări necorporale;
- imobilizări corporale;
- imobilizări financiare.
a intrarea în patrimoniu activele imobilizate se înregistrează la . 
 pentru mijloacele fixe cumpărate;   -  pentru mijloacele fixe
produse în unitatea patrimonială sau construite;.     prin care se
înţelege valoarea estimată la înscrierea în activ, ţinând seama de valoarea mijloacelor
fixe cu caracteristici similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obţinute prin donaţii
cu titlu gratuit şi cele dobândite ca aport în natură al asociaţilor;.  
corespunzătoare stării de lichiditate din momentul angajării tranzacţiilor pentru
creanţele imobilizate.
Pentru exemplificarea modului de funcţionare a activelor imobilizate vom da
câteva exemple:

1. nitatea patrimonială achiziţionează mobilier de la un furnizor, cost de


achiziţie 1200 lei.
ceastă operaţie produce modificări în volumul activelor şi pasivelor,
respectiv o creştere a valorii mobilierului (), reflectată în debitul contului 214
†è  şi o constituire a datoriei faţă de furnizor (P), reflectată în creditul contului
404    R   astfel:

1200 214obilier´ = 404Furnizorideimobilizări´ 1200

2. £e înregistrează amortizarea aferentă pentru primul an de funcţionare


ştiind că durata normală de funcţionare este de 6 ani. mortizarea anuală calculată
este de 200 lei.
peraţia determină o creştere a cheltuielilor privind amortizările (),
reflectaă în debitul contului 61   R 

   R
   
 
´ şi, totodată, o creştere a amortizării mobilierului ca sursă de finanţare a
valorii acestuia (P), înregistrată în creditul contului 21      R
   
´, prin următoarea formulă contabilă:
1200 61ÄCheltuielideexploatare = 21Ämortizăriprivind 1200
privindamortizărileşi imobilizărilecorporale´
provizioanele´
. £e înregistrează scoaterea din folosinţă a mobilierului care este complet
amortizat şi a cărui valoare de intrare(de înregistrare) este de 1200 lei.
ceastă operaţie determină o diminuare a valorii mobilierului (-), reflectată
în creditul contului 214 iè  şi totodată o scădere a amortizării privind
imobilizările corporale (-P), reflectată în debitul contului 21 Ä     R
   
, astfel:
1200 21Ämortizăriprivindimobilizările = 214Äobilier´ 1200
corporale´
upă aceste înregsitrări situaţia în conturi se prezintă astfel:

404´Furnizoride 214obilier´
imobilizăriC C
(1)
1200 1200 1200

()

61Cheltuielide
21mortizăriprivind exploatareprivind
imobilizărilecorporale´ amortizarea
C imobilizărilor´C
1200 200 (2)
200
200 1 200
200 2 200
200  200
200 4 200
200 5 200
1200 1200
 
1. £e vând unui client pe credit comercial produse finite în valoare de 50
on.
ceastă operaţie produce modificări în volumul activelor în sensul
creşterii(), respectiv cresc creanţele faţă de clienţi, concomitent cu creşterea
veniturilor din vânzarea produselor finite, respectiv creşterea pasivelor(P) cu aceeaşi
valoare. Conturile corespondente sunt 411 Clienţi´ şi 701 ÄVenituri din vânzarea
produselor finite´. Formula contabilă este următoarea:

50 411ÄClienţi´ = 701ÄVenituridinvânzarea 50


produselorfinite´

2. Pe baza înţelegerii dintre cele două unităţi patrimoniale se acceptă un


efect comercial în sumă de 250 on.
peraţia determină o diminuare a creanţei faţă de clienţi (-) reflectată în
creditul contului 411 ÄClienţi´ şi, totodată, creşte dreptul de creanţă prin efecte de
primit () cu aceeaşi sumă, evidenţiată în debitul contului 41 ÄEfecte de primit de
la clienţi´, prin următoarea formulă contabilă:

250 41 ´Efectedeprimitdelaclienţi´ = 411 ´Clienţi´ 250


. in extrasul de cont primit de la bancă rezultă încasarea clientului în sumă
de 50 on.
peraţia determină o micşorare a creanţei asupra clienţilor cu 100 lei (-)
reflectată în creditul contului 411 ÄClienţi´ şi o micşorare a creanţelor privind efectele
de primit cu 250 on (-) reflectată în creditul contului 41 ÄEfecte de primit de la
clienţi´. În echivalenţă cu cele două modificări are loc o creştere a disponibilităţilor din
contul bancar cu 50 on () înregistrată în debitul contului 512 ÄConturi curente la
bănci´. Formula contabilă este următoarea:

50 512ÄConturicurentelabănci´ = 411 ´Clienţi´ 100


41ÄEfectedeprimitdelaclienţi´ 250